BusinessMagazin

Tag: rectificare bugetara

  • S-a decis: Primăria Capitalei alocă încă 10 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului

    Primăria Capitalei va rectifica bugetul pe anul acesta şi va aloca aproximativ 18 milioane de lei pentru construirea, amenajarea sau reparaţiile a 166 de biserici din Capitală.

    În urma acestei rectificări bugetare, în total, în anul 2018, vor fi alocate, pentru lăcaşurile de cult peste 63 de milioane de lei, se arată într-un proiectul de hotărâre aprobat, joi, de Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

    De asemenea, Primăria intenţionează să aloce, prin rectificare, alte zece milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, suma totală pe care acest lăcaş de cult îl va primi anul acesta fiind de 25 de milioane de lei.

  • Revoltător. Primăria Capitalei ia 100 de milioane lei de la spitale, bani “necheltuiţi”

    Aproximativ 100 de milioane de lei din bugetul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) se întorc înapoi la bugetul local, potrivit unui proiect de hotărâre privind rectificarea bugetară a Municipalităţii pe 2017, de pe ordinea de zi a Consiliului General al Primăriei.

    Potrivit proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a CGMB, privind rectificarea bugetară pe anul 2017, mai multe instituţii subordonate Municipalităţii au solicitat suplimentarea sau diminuarea subvenţiei de la bugetul local.

    Astfel, potrivit documentului, instituţia de la care se vor întoarce banii cei mai mulţi, dacă proiectul va fi votat, este ASSMB, care are în administrare 18 spitale în Capitală.

    „Nu este vorba de o tăiere, ci de faptul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi. Vor fi luaţi de acolo şi vor fi duşi în alt capitol bugetar, de exemplu în rezerve. Sunt mai multe aspecte în ceea ce priveşte această sumă de 100 de milioane de lei. O parte sunt bani de la personal, adică nu au avut personal suficient ca să plătească salariile, iar pe de altă parte, spitalele nu au reuşit să facă investiţii în infrastructură. O altă sumă vine din faptul că nu au cumpărat medicamente. Cu alte cuvinte, au avut banii pe mână şi nu au fost în stare să-i cheltuie”, a declarat, pentru Mediafax, Cătălin Deaconescu, consilier PNL în cadrul CGMB, scrie realitatea.net

  • Ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară a fost publicată în Monitorul Oficial

    Totodată, a fost publicată şi ordonanţa de urgenţă prin care este rectificat bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul în curs.

    Membrii Guvernului au aprobat rectificarea bugetară prezentată, la începutul şedinţei de miercuri, de către ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, care a anunţat că a doua rectificare bugetară pe anul în curs este tot una pozitivă.

    Potrivit ministrului Finanţelor, sunt alocate fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale din educaţie şi sănătate prin această rectificare bugetară. ”A doua rectificare bugetară din acest an, cu încadrarea în deficitul bugetar de 2,96% din PIB, a avut în vedere date ce argumentează posibilitatea unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare şi de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei”, a spus Mişa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A doua rectificare bugetară, în şedinţa de Guvern | Mesajul premierului Tudose pentru cei care doreau “sfârşitul tragic în chinuri” al Guvernului

    „O veste foarte bună pe care o ştiţi sau proastă pentru cei care ne doreau sfârşitul tragic în chinuri, avem 8,8 creştere economică pe trimestrul doi, ceea ce ne face optimişti chiar spre 6 creştere totală pe 2017. Nu numai că n-am murit, cum ziceau unii, suntem pe locul trei în lume.

    Exerciţiul bugetar de anul acesta se va închide sub 3% aşa cum va reieşi şi din prezentarea ministrului Mişa de astăzi, şi nici pe anul viitor nu stăm foarte rău, dimpotrivă, cifrele arată foarte bine”, a declarat primul ministrul înaintea şedinţei de Guvern.

    “România este prima ţară din Europa ca şi creştere economică. Este a doua rectificare, de asemenea pozitivă. A avut la baza consultări cu toate ministerele”, a afirmat şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.


    Potrivit ministrului Finanţelor, sunt alocate fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale din educaţie şi sănătate prin această rectificare bugetară.

    ”A doua rectificare bugetară din acest an, cu încadrarea în deficitul bugetar de 2,96% din PIB, a avut în vedere date ce argumentează posibilitatea unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare şi de 5,2%, estimare avută în vedere la elaborarea bugetului pe anul 2017. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la 837,2 miliarde lei la 842,5 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 280,2 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 503,8 milioane lei”, a mai spus Mişa.

    Potrivit acestuia, rectificarea bugetară asigură fonduri suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti în favoarea cadrelor didactice din preuniversitar, finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi plata drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, plata pensiilor militare şi a unor drepturi salariale personalului medical, finanţarea programelor de sănătate.

    Astfel, la bugetele locale s-au alocat 611,9 milioane lei pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, + 550 milioane lei, finanţarea sistemului de protecţie a copilului, + 61 milioane lei, dar şi pentru finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat, + 0,9 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani a “înghiţit” până acum Catedrala Mântuirii Neamului

    Propunerile de rectificare bugetară au fost aprobate cu 32 de voturi pentru, o abţinere şi 13 împotrivă, în cadrul şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) de luni.

    Până în prezent, pentru lucrările de ridicare ale lăcaşului de cult s-au cheltuit, potrivit Patriarhiei Române, peste 40 de milioane de euro, scrie Gândul. La această sumă au contribuit, de-a lungul timpului, atât Guvernul, cât şi alte administraţii centrale şi locale. Costul lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului până la stadiul roşu-gri, adică pentru finalizarea construcţiei, fără tencuială, dar cu geamuri şi uşi, este de aproximativ 80 de milioane de euro, potrivit estimărilor Patriarhiei.

    Citiţi articolul integral pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă rectificare bugetară pozitivă? Guvernul Tudose ia 10 mld. lei de la investiţii şi dă la salarii şi pensii

    Guvernul Tudose propune la rectificarea bugetară scăderea cheltuielilor de investiţii cu 10 miliarde de lei şi supli­men­tarea cheltu­ielilor de personal cu 5 miliarde de lei, iar a celor cu pensiile cu 3 miliarde de lei.

    Este cea mai drastică tăiere de cheltuieli cu investiţiile făcută vreodată la o rectificare bugetară şi cea mai mare creştere de cheltuieli cu salariile bugetarilor an la an, de 12 mld. lei, de la 57 mld. lei în 2016 la 69 mld. lei în 2017.

    Scăderea cheltuielilor de investiţii se face jumătate de la bugetul de stat -5 mld. lei, şi jumătate de la fondurile europene -5 miliarde de lei. Totuşi, trebuie spus că investiţiile fuseseră bugetate de la început la un nivel considerat necredibil de toţi analiştii macro­eco­nomici, adică 39,4 miliarde de lei, cu 10 mld. lei mai mari decât în 2016, când execuţia a indicat cheltuieli de investiţii de 29,5 mld. lei.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Rectificarea bugetară anunţată ca fiind “pozitivă” este de fapt pe minus. De unde a luat bani Guvernul

    PROIECTUL DE RECTIFICARE AICI 

    ANEXA AICI 

    NOTA DE FUNDAMENTARE AICI 

    Potrivit proiectului de act normativ „bugetul de stat pe anul 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.326,5 milioane lei, la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 978,8 milioane lei”.

    Actul normativ relevă o estimare negativă în privinţa veniturilor fiscale ale statului, de nu mai puţin de 2,9 miliarde de lei. Scăderea este de 1,78 de miliarde de lei în cazul impozitului pe profit al agenţilor economici, în vreme ce de la bănci se aşteaptă un plus de 284 de milioane de lei.

    Şi veniturile estimate din TVA sunt cu minus, statul aşteptându-se la încasări mai mici cu 1,2 miliarde de lei.

    Finanţele se aşteaptă să încaseze 587 de milioane în plus din accize, alte 2 miliarde la capitolul venituri nefiscale, 74 de milioane din impozitul pe salarii şi 304 din cel pe dividende. 

     
     
     

  • Mişa: Se vor lua bani de la ministerele care nu au avut capacitatea să utilizeze fondurile

    „Multe ministere au o execuţie slabă. Ministerul Transporturilor nu are o execuţie bună la investiţii. Este adevărat că erau sume mari pe fonduri europene, dar nu s-a reuşit atragerea lor, aşa încât până la această oră execuţia este slabă. Abia acum a demarat execuţia. A durat foarte mult acreditarea Autorităţilor de Management. Dar a fost premierul la Bruxelles, a vorbit cu preşedintele Jean-Claude Juncker şi s-a reuşit deblocarea. Încep să vină banii. Cred că vom încheia cu venituri din fonduri UE de 5,2 miliarde de euro, conform programului. Este adevărat că investiţiile sunt cu 17% în scădere la opt luni. La rectificare vom lua bani de la ministerele care nu au avut capacitatea să utilizeze aceşti bani şi vom da la cele care au nevoie de bani. Vom lua şi de la Transporturi. Vom păstra deficitul la 2,95% din PIB. În niciun caz nu vom trece de 3%”, a afirmat ministrul Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea falimentului personal are puţine şanse de a intra în vigoare la 1 ianuarie 2017

    Legea privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015, însă specialiştii susţin că sunt puţine şanse ca aceasta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017 an şi că în rectificarea bugetară nu au fost alocaţi bani pentru punerea acesteia în practică.

    “La ultima rectificare bugetară nu am văzut nici un efort pentru alocarea sumelor necesare punerii în practică a Legii privind insolvenţa persoanelor fizice. Este greu de crezut că aceasta va intra în vigoare la începutul anului viitor, aşa cum era prevăzut. Şi chiar dacă ar intra în vigoare, nu va fi curând funcţională”, a declarat, miercuri, avocatul Gheorghe Piperea la conferinţa “Falimentul personal, între avantaje şi dezavantaje”. Acesta a arătat că reglementările vizează persoanele cu venit mic sau fără venituri şi care au datorii în valoare totală de aproximativ 12.000 de lei, pe care nu le mai pot rambursa.

    Potrivit actului normativ, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

    Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, cu datorii la furnizorii de utilităţi, bănci sau la întreţinere, şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 de zile. Dacă situaţia finan­ciară a datornicului nu este iremediabil compromisă, se poate cere Comisiei de insolvenţă des­chiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, ca­re este o procedură administra­tivă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor tre­buie să totalizeze 15 salarii mi­nime pe economie. Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 1 an. Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care “situaţia sa financiară este iremediabil compromisă“. Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa per­sonală care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau ve­nituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

    “Legea prevede o perioadă ce poate ajunge până la zece ani pentru descărcarea datoriei. Adică debitorul, care nu mai are resurse financiare, se poate descărca de datorie într-un termen mai lung decât este reabilitat un tâlhar în Penal. De ce? Fiindcă atât sistemul bancar, cât şi FMI s-au opus timp de cinci ani introducerii acestei legi, iar în final au reuşit să obţină acest termen de cinci ani. Sunt circa 800.000 de debitori în această situaţie”, a afirmat Piperea.

    Avocatul a arătat care sunt punctele slabe ale acestei legi: “Se prevede că, dacă în ultimii doi ani ai fost dat afară din vina ta de la serviciu nu te poţi pune sub protecţia legii. Însă poţi fi dat abuziv afară din serviciu, iar acest lucru îl dovedeşti în instanţă. Un proces durează, în medie, patru ani. O altă verigă slabă este cea legată de obligativitatea de a dovedi că ai făcut eforturi susţinute ca să-ţi găseşti de lucru. Sunt persoane care au trecut de 40 de ani şi care deşi fac eforturi nu-şi mai găsesc un loc de muncă”.

  • Bani în plus pentru sănătate şi învăţământ la rectificarea bugetară

    Documentul are în vedere suplimentarea fondurilor alocate pentru sănătate şi învaţământ, sumele necesare pentru aplicarea măsurilor legislative adoptate în cursul anului curent şi fondurile pentru continuarea proiectelor de investiţii fezabile, fiind asigurate sume la nivelul necesarului de lucrări ce se pot efectua până la finele anului.

    Proiectul, făcut public de minister vineri, vizează menţinerea deficitului bugetar pe anul 2016 la nivelul de 2,95% din PIB.

    S-au asigurat, 568,6 milioane de lei pentru sănătate, din care la Ministerul Sănătăţii 297,6 milioane de lei şi la Casa de Naţională de Asigurări de Sănătate 271 milioane de lei, pentru plata salariilor majorate ale personalului medico-sanitar, precum şi pentru lucrări de reabilitare la maternităţi, investiţii la serviciile de ambulanţă şi UPU/CPU, dotare medicamente şi materiale sanitare din cabinetele de medicină generală şi dentară din unităţile de învăţământ.

    Pentru diferenţele salariale ale personalului didactic vor fi alocate 1,01 miliarde de lei la învăţământ şi alte 2,80 miliarde de lei pentru asistenţă socială.

    Agricultura va benficia de 405,3 milioane de lei pentru subvenţii pentru plata deconturilor la motorină trim II şi III 2016 şi acordarea ajutoarelor de minimis pentru sectorul zootehnic (suma s-a asigurat prin redistribuire din bugetul Ministerului Agriculturii).

    Cititi mai multe pe mediafax.ro