Tag: Reclame

  • S-a terminat cu reclamele la medicamente la radio şi la TV

    Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit unui proiect de lege votat luni de Senat, în calitate de cameră decizională.

    Anul acesta, investiţiile în publicitatea pentru medicamente şi serviciile medicale sunt estimate la 36 mil. euro, potrivit Initiative database, citată de Media Factbook Romania 2015.

    Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

    Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că “pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului.”

    De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a “induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”

    Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

    “Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale”, se arată în proiectul de act normativ.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Senatul urmează să transmită legea spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.
     

  • Cum afectează reclama utilizarea Internetului pe telefonul mobil

    Din ce în ce mai mult conţinut se mută online, iar acolo unde este conţinutul vine şi reclama. Când eşti conectat la wireless sau foloseşti un desktop, problema constă în modul cum să fentezi reclama, dar când încarci un site de pe mobil apare şi un alt aspect. Cât din datele disponibile de internet consumă reclamele care sunt încărcate pe site? New York Times a făcut o analiză în acest sens şi a observat cât timp durează încărcarea unui site şi cât consumă.

    1. Timpul de încărcare

    2. Consum date

    3. Cu şi fără adblocker (boston.com)

  • Anunţul neaşteptat care va schimba faţa Google. Ce vrea să introducă gigantul IT

    În cadrul conferinţei anuale desfăşurate în sudul statului California, oficiali ai Google au anunţat că anunţurile afişate pe paginile motorului de căutare vor avea şi un buton “Buy”, cu care utilizatorii vor putea achiziţiona produsele promovate.

    “Vom avea în curând un buton pentru cumpărare”, a spus Omid Kordestani, chief business officer al Google. “Este un lucru inevitabil.”

    Schimbarea reflectă ambiţiile Google de a transforma motorul de căutare într-un magazin online, de unde utilizatorii să poată achiziţiona produsele fără a mai trece prin alte site-uri partenere. Este de asemenea o mişcare strategică menită să ameninţe supremaţia Amazon în domeniul e-commerce.

    Cei de la Wall Street Journal au scris că butonul va fi, cel puţin în primă fază, disponibil doar pentru platformele mobile. Butonul va fi disponibil doar pentru reclamele plătite, nu şi pentru rezultatele organice ale căutărilor.

  • De ce trebuie să te fereşti de cei ce dau mecanic din cap

    Tasta o interogare căutând ceva la întâmplare şi, deşi Google returna o mulţime de rezultate organice relevante, unele dintre reclame nu aveau absolut nicio legătură cu căutarea. Căutând, de exemplu, „Kawasaki H18“, erau afişate o mulţime de reclame ale unor avocaţi care se ofereau să-i ajute pe imigranţi să obţină vize H-18 US, dar niciuna legată de motocicleta clasică la care făcea referire căutarea. Larry era îngrozit că motorul AdWords, care depista reclamele cele mai relevante pentru o anumită căutare, prezenta uneori utilizatorilor mesaje irelevante.

    Într-o firmă obişnuită, directorul executiv, văzând un produs nereuşit, îl va suna pe cel care se ocupă de acel produs. Urmează o şedinţă, sau două, sau trei, pentru discutarea problemei, sunt trecute în revistă potenţialele soluţii şi se stabilesc măsurile ce urmează să fie luate. Este întocmit un plan pentru implementarea soluţiilor. Apoi, după o mulţime de teste destinate asigurării calităţii, este lansată soluţia… Larry nu a procedat în acest fel. În schimb a tipărit paginile care conţineau rezultatele ce nu-i plăceau, a subliniat reclamele nepotrivite, a lipit foile pe un avizier de pe peretele bucătăriei, lângă masa de biliard american, şi a scris cu majuscule în partea de sus a paginilor „RECLAMELE ASTEA SUNT NASOALE“.

    Apoi a plecat acasă. Nu a sunat pe nimeni şi nu a trimis nimănui niciun e-mail. Nu a convocat o şedinţă de urgenţă. În lunea următoare, la 5:05 în zori, unul dintre inginerii noştri care se ocupa de căutare, Jeff Dean, i-a trimis un e-mail. Împreună cu câţiva colegi, a văzut nota nota lui Larry pe perete şi toţi au fost de acord cu punctul său de vedere. E-mailul însă nu era doar unul de confirmare a vrerii findatorului şi adăugare a unei explicaţii facile privind faptul că problema a fost sesizată. În schimb, includea o analiză detaliată a motivului pentru care apăreau acele rezultate nedorite, descria o soluţie, includea un link la un prototip de implementare a soluţiei, scris sub forma unui program de către cei cinci în weekend, şi oferea mostre de rezultate care arătau că prototipul reprezenta o îmbunătăţire a sistemului existent.“

    Am preferat să deschid prezentarea volumului „Cum funcţionează Google“, scris de preşedintele consiliului de administraţie al companiei, fost director executiv, Eric Schmidt şi fostul vice-preşedinte al departamentului de producţie Jonathan Rosenberg, pentru că mi se pare că este edificator pentru ce veţi obţine citind cartea: o imagine fascinantă, greu de crezut uneori, a ceea ce se află dincolo de pagina www.google.com, în culisele unui gigant cu o capitalizare bursieră de aproape 400 de miliarde de dolari.

    Sunt binecunoscute facilităţile de care beneficiază cei peste 50.000 de angajaţi ai companiei, birourile nonconformiste, spaţiile de relaxare, atmosfera destinsă sau raporturile neprotocolare; dar dincolo de acestea se află o cultură specială a companiei, iar Schmidt şi Rosenberg tocmai despre asta vorbesc. De ce este folositoare dezordinea în birouri, de ce nu trebuie ascultaţi „hipopotamii“ sau de ce trebuie exilaţi „valeţii“, dar susţinute „divele“ (vă veţi închipui uşor despre cine este vorba), de ce trebuie evitate căile urmate de concurenţă şi de ce trebuie să te fereşti de cei ce dau mecanic din cap sunt doar câteva din ideile cărţii. Musai de citit.

  • Google a recunoscut public că jumătate dintre reclamele plătite nu ajung să fie văzute de nimeni

    Toate aceste critici au fost încurajate la începutul lunii decembrie chiar de reprezentanţii Google, care au făcut public un raport ce arată că peste 56% din reclamele plătite nu ajung să fie vreodată văzute. Raportul explică faptul că pentru a fi văzute, reclamele trebuie să stea pe ecran cel puţin o secundă. În termenii online, acest lucru se traduce printr-un număr uriaş de impresii plătite degeaba. Similar, notează cei de la Quartz, cu o televiziune care transmite către o cameră goală.

    Compania de măsurare online ComScore a atras atenţia asupra problemei anul trecut, notând că 46% din reclamele plătite online nu ajung să fie văzute de nimeni. Explicaţia a fost dată de cei de la Spider.io, care au scos la iveală existenţă unor viruşi care vizionează milioane de reclame pe secundă, crescând în mod artificial nota de plată a advertiserilor.

    Cu toate acestea, recunoaşterea problemei de către un gigant precum Google ar putea dăuna unor companii de advertising online. Acestea trebuie acum să găsească noi metode de a câştiga încrederea celor ce se promovează pe internet.

  • Cât de periculoase sunt promoţiile şi reducerile pentru comercianţi

    Avalanşa de promoţii, preţurile scrise cu litere de-o şchioapă în magazine, reclamele TV care anunţă superoferte sau newsletterele retailerilor sunt instrumente de atragere a clienţilor în magazine, fie ele virtuale sau fizice. Nu este însă suficient. Iar promoţiile şi reducerile se pot dovedi periculoase pentru retaileri.

    APROAPE CĂ NICIUN RETAILER NU MAI ARE PERIOADE ÎN CARE SĂ NU DERULEZE CAMPANII DE REDUCERI DE PREŢ SAU PROMOŢII AXATE, ÎN ESENŢĂ, PE ACELAŞI MECANISM. Revoluţia preţurilor, Black Friday, Cyber Monday, campaniile de reduceri de weekend ale unor retaileri sau Pink Monday sunt numai câteva exemple. Dublate de promisiuni precum ”cel mai mic preţ, plătim de zece ori diferenţa în cazul în care găseşti mai ieftin în altă parte„, de reclame TV care anunţă fie reduceri ”bombă„ la anumite sortimente, fie formula ”plăteşti unul şi iei două„ sau ”discount de x%„, unde x tinde spre 90, ”preţurile se topesc„, ”1Ă1 gratis„ etc. Chiar şi o simplă privire în inbox este suficientă pentru a susţine această idee. Care sunt efectele unei astfel de strategii asupra produsului şi asupra consumatorului?

    Olivia Petre, strategy & new business director, DDB România, agenţia de creaţie a The Group, spune că brand equity-ul unui produs nu se cultivă prin tăiere de preţuri, ci prin adăugare de valoare, aceasta fiind adevărata provocare a marketingului. ”Tocmai de aceea reducerile de preţ au fost şi vor rămâne o unealtă cu două tăişuri„, afirmă Olivia Petre. Pe termen scurt, beneficiul atragerii de clienţi noi şi creşterile previzibile de volume se pot constitui în criterii de eficienţă, însă ele trebuie bine cântărite în raport cu riscurile pe termen lung.

    Potrivit studiilor din cele mai variate segmente, arată reprezentanta DDB România, consumatorii loiali brandului sunt înclinaţi să asocieze descreşterea preţului cu o scădere a calităţii produsului. ”Este un joc periculos al percepţiilor„, afirmă Olivia Petre. Ea adaugă că în afara unor contexte ca sfârşitul de sezon, zilele de sărbătoare sau promoţiile punctuale, bine delimitate şi înţelese ca atare de consumatori, ”strategiile de reduceri de preţ nejustificate şi agresive pot avea consecinţe negative iremediabile asupra poziţionării versus competiţie„.

    Pe de altă parte, campaniile de reducere de preţ joacă un rol important în contextul unei strategii de comunicare solide, construită pe promovarea valorilor fundamentale ale brandului, spune Alina Niţă, shopper marketing director în cadrul McCann Bucureşti. Pentru retailer, astfel de campanii reprezintă un instrument foarte important de creştere a traficului. ”Dacă este folosit înţelept, acesta le poate aduce retailerilor beneficii importante în ce priveşte creşterea numărului de tranzacţii, maximizarea vânzărilor şi chiar a profitului”, spune reprezentanta McCann.

    De aceea, rolul reducerilor de preţ trebuie foarte bine definit. Folosite cu caracter tactic, campaniile de reducere de preţ nu prezintă riscul erodării imaginii brandului. Însă, completează Alina Niţă, reducerea de preţ ca strategie permanentă de comunicare creează confuzie în rândul cumpărătorilor, astfel că percepţia acestora va fi de ”scump„ sau, mai rău, ”s-a scumpit„ în momentul în care reducerea dispare, dintr-un motiv sau altul. ”Vectorii prin care se construieşte încrederea nu se rezumă la preţ. Dacă vorbim despre un retailer, poate fi vorba despre sortiment, servicii, atmosfera de cumpărare etc.; depinde de obiectivele şi de strategia prin care acesta îşi propune să le atingă.”

    Andreea Florea, managing partner la BrandTailors, completează că pe termen mediu ”vom asista la o dificultate din ce în ce mai mare a retailerilor de a vinde în «full price», mai ales în cazul unor cumpărături programate, cum sunt electronicele sau electrocasnicele, făcute de către un consumator informat care se întreabă, pe bună dreptate, de ce să plătească o sumă oarecare pentru un produs, când poate plăti jumătate sau mai puţin pentru acelaşi produs„. Andreea Florea adaugă şi că pot exista dezavantaje chiar şi pe termen scurt – unii retaileri care au investit foarte mult într-un eveniment de tip Black Friday, având obiective de trafic şi lărgirea bazei de clienţi, şi-au făcut mai mult rău decât bine din punct de vedere reputaţional, din moment ce website-ul lor, sistemul de comenzi şi livrări sau echipa de vânzări nu erau pregătite pentru volumul de clienţi pe care l-a dislocat o reducere masivă de preţ valabilă pe o perioadă foarte scurtă.

    Pe termen lung apar întrebări şi dubii absolut fireşti asupra valorii reale a produselor comercializate într-o promoţie de preţ aproape perpetuă. ”Acest lucru va duce la o oarecare permanentizare a reducerii, iar producătorii, fiind presaţi de obiectivele de profitabilitate, vor fi probabil nevoiţi să scadă calitatea produsului respectiv şi, astfel, toată lumea are de pierdut„, mai spune reprezentanta BrandTailors. Şi poate cel mai mare pericol este faptul că ”un consumator care cumpără la preţ promoţional de la un retailer va trece fără să clipească la un alt retailer care are o promoţie la următoarea achiziţie„, completează Andreea Florea.

     

    etailerii admit că piaţa din România este foarte sensibilă la preţ, un fenomen valabil pentru toate categoriile de produse. Însă, spune Violeta Luca, vicepreşedinte & director executiv la eMAG, sunt mulţi clienţi care urmăresc ofertele dar şi clienţi pentru care un mesaj puternic, care anunţă reduceri substanţiale, reprezintă doar un mod de a-şi reaminti să caute ceea ce au oricum nevoie să cumpere. ”Atât în online, cât şi în offline se observă că acest gen de campanii influenţează decizia de cumpărare, în sensul în care clienţii noştri aleg să facă trade-up, achiziţionând produse mai performante decât ar fi intenţionat iniţial, pentru că li se facilitează accesul la ele la preţuri cu discounturi substanţiale.”

    Tot ea adaugă că, în mod evident, mesajele anunţând reducerile masive sunt cârligul care atrage atenţia, dar mixul de produse incluse în promoţie generează rezultatele de business. În cazul eMAG, spune Luca, evenimentele de shopping create ”nu ne afectează brandul, ci îl întăresc. Cu fiecare ediţie, numărul clienţilor care participă la campaniile noastre creşte„. În sprijinul ideii stă exemplul evoluţiei pe piaţa românească a fenomenului Black Friday, derulat aici pentru prima oară în 2011. Un an mai târziu peste 4 milioane de români deja aflaseră despre campanie, iar numărul lor a ajuns în 2013 la 7,4 milioane. ”Modelul nostru de business ne permite să scalăm rapid. Într-o perioadă scurtă, de numai o zi, mesajul nostru poate ajunge chiar şi la până 10 milioane de români, dar, faţă de retailul offline, noi îi putem primi pe toţi în magazin în acelaşi timp”, declară Violeta Luca.

  • Autorităţile de reglementare din SUA vor să verifice producătorii de ţigări electronice

     Instituţia a anunţat joi că vrea să extindă aria de control asupra industriei tutunului pentru a include şi piaţa ţigărilor electronice, în valoare de 3 miliarde dolari, precum şi trabucurile şi tutunul pentru narghilea, transmite Bloomberg.

    Regulile, dacă vor fi adoptate, vor limita vânzările către minori, vor interzice distribuirea mostrelor gratuite şi vor impune avertismentele referitoare la dependenţa dată de nicotină.

    Asociaţiile consumatorilor au avertizat că producătorii de ţigări electronice folosesc arome de bomboane, reclamele TV şi sponsorizează festivaluri de muzică pentru a atrage tinerii, care au dublat utilizarea acestor produse în 2012, faţă de anul precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook, venituri mai mari din reclamele afişate pe smartphone-uri şi tablete

    Facebook a avut venituri totale de 2,6 miliarde dolari în trimestrul patru din 2013, în creştere faţă de perioada similară a anului 2012 când a raportat venituri de 1,6 miliarde dolari. Veniturile generate de publicitate au crescut cu 76% faţă de anul precedent, relatează Nyt.com.

    Numărul spaţiilor publicitare vândute a scăzut cu 8%, însă preţul pentru fiecare spaţiu a fost aproape dublu, astfel încât reprezentanţii companiei s-au arătat încântaţi de rezultatele financiare obţinute.

    Facebook continuă să îşi mărească baza de utilizatori, având peste 1,2 miliarde de membri care accesează reţeaua de socializare cel puţin o dată pe lună.

  • Facebook va introduce joi reclamele video

     Reclamele vor rula automat, indiferent dacă utilizatorul face click, au declarat pentru Wall Street Journal surse apropiate situaţiei.

    Pentru început, serviciul de spoturi video ar putea fi disponibil numai în Statele Unite, unde piaţa publicităţii TV este estimată la 66,4 miliarde de dolari în acest an.

    Printre primele spoturi care vor fi distribuite pe reţeaua de socializare se numără un teaser realizat special pentru Facebook la filmul “Divergent”, produs de Lions Gate Entertainment.

    Durata reclamelor video pe Facebook nu este cunoscută în prezent, însă surse au declarat anterior pentru WSJ că reţeaua va propune advertiserilor ca durata spoturilor să fie de 15 secunde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reclame pe Google prin Romtelecom

    “O echipă dedicată din cadrul Romtelecom va pune la dispoziţia companiilor toate serviciile şi suportul necesare pentru crearea campaniilor Google AdWords, analizând rezultatele în timp real şi operând modificările necesare pentru realizarea celui mai bun raport între costuri şi rezultate”, potrivit companiei.

    Tarifele pentru gestionarea unei campanii AdWords încep de la 100 de euro pe lună, la care se mai adaugă un cost unic de iniţiere, sume care nu includ însă costul efectiv al reclamelor.