Tag: rambursare

  • România nu mai trimite la Bruxelles solicitări de rambursare a fondurilor UE pentru patru programe

    Cele patru programe operaţionale pentru care nu mai sunt trimise cereri de rambursare sunt legate de sectorul regional, de mediu, de transport şi de competitivitate, a anunţat, la Guvern, ministrul pentru Afaceri Europene, Leonard Orban. În decembrie 2011, Comisia Europeană (CE) a permis reluarea plăţilor către România pentru aceste patru programe, dar cu condiţia ca autorităţile de la Bucureşti să îndeplinească până la sfârşitul lunii iunie 2012 o serie de cerinţe legate de organizarea internă a autorităţilor de management şi de achiziţiile publice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Fiscul rambursează în octombrie TVA în valoare de 1,61 miliarde lei

    “De la preluarea mandatului, am fost preocupat permanent de sprijinirea mediului de afaceri, una dintre cele mai importante măsuri adoptate încă din anul 2009 fiind accelerarea rambursării TVA, măsură care, prin eliminarea criteriilor subiective de selecţie, contribuie în plus la asigurarea unui mediu concurenţial loial. În luna octombrie reuşim, astfel, să decontăm peste 1,6 miliarde lei, cea mai mare sumă din 2009 şi până în prezent”, a declarat preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, citat în comunicat. În selecţia lunii octombrie au fost cuprinse în ordinea vechimii toate deconturile de TVA, soluţionându-se prin restituire deconturile a căror vechime este de până la data de 2 septembrie 2011. Pieter Wessel, partener pe zona servicii fiscale la Deloitte România, a declarat săptămâna trecută că unele companii nu mai pot continua activitatea din cauza nerambursării TVA de către stat, iar această situaţie are efecte negative şi asupra percepţiei investitorilor străini în ceea ce priveşte România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carpatica lansează un credit nou pentru cumpărarea de terenuri agricole

    Beneficiarii pot fi producătorii agricoli persoane juridice şi cei asimilaţi acestora, care sunt organizaţi conform legii, desfăşoară activităţi legale potrivit actului constitutiv, nu sunt în stare de insolvenţă şi sunt înregistraţi în Registrul agricol.

    Suma maximă acordată este de 10.000.000 lei sau echivalent în euro sau dolari, perioada de creditare este de maximum 10 ani, iar perioada de graţie este de maximum 2 ani pentru plata principalului şi cel mult 6 luni pentru plata dobânzii.

    “În momentul de faţă există un număr foarte mare de terenuri cu potenţial în zone agricole, dar care sunt nelucrate. Este un credit căruia i-am ataşat multiple avantaje, tocmai pentru a fi cât mai uşor de accesat şi de rambursat, ţinând cont de sezonalităţile specifice agriculturii”, a comentat George Ciobănaşu, director general adjunct al Băncii Comerciale Carpatica, referindu-se la perioada de graţie pentru plata principalului şi a dobânzii, în funcţie de termenul estimat pentru recoltarea şi comercializarea producţiei obţinute din exploatarea suprafeţelor cumpărate cu ajutorul creditului.

    Banca nu solicită aport propriu dacă beneficiarul creditului are în proprietate un teren în suprafaţă cel puţin egală cu cea a terenurilor care urmează să fie cumpărate prin creditul oferit, iar pentru celelalte situaţii, cuantumul aportului propriu este de minimum 10% din valoarea fără TVA a terenurilor care urmează să fie cumpărate.

    Rambursarea creditului se poate face in tranşe, existând posibilitatea de a opta pentru rate egale sau descrescătoare, grafic neregulat de plată (rate inegale), plata in zile diferite a principalului si a dobânzii, rate lunare sau trimestriale.

    Prin acelaşi credit, banca va putea finanţa şi societăţile nou-înfiinţate pentru achiziţia terenurilor în suprafaţă cel puţin egală cu cea a terenurilor aflate în proprietatea lor.

  • Prima masura activa pentru cei cu credite in franci elvetieni: OTP suspenda rambursarea capitalului pe o perioada de pana la doi ani

    OTP nu precizeaza daca pentru aceasta operatiune introduce
    comisioane suplimentare. “Situatia financiara la nivel global este
    in continuare pusa sub semnul intrebarii, iar aceasta instabilitate
    a avut printre consecinte si aprecierea rapida a francului
    elevtian. Schimbarea a fost puternic resimtita de catre clientii
    ale caror credite sunt in aceste monede. In acest context, OTP Bank
    Romania a inteles care sunt nevoile clientilor si a decis sa le
    ofere solutii celor care se confrunta cu dificultati in achitarea
    ratelor”, a delcarat Laszlo Diosi, directorul executiv (CEO) al OTP
    Bank Romania. Romanii au luat credite in franci elvetieni acum
    cativa ani, cand francul era cotat la 1,9-2 lei, acest produs fiind
    la vremea respectiva mai avantajos. Intre timp, cursul leu/franc
    elvetuian s-a dublat. In aceeasi perioada, cursul leu/euro a
    crescut cu numai 30%. Miercuri, la Bucuresti, francul elvetian a
    atins un nou maxim istoric, ajungand la 4,08 lei. Euro a fost cotat
    la BNR la 4,2620 lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Romania ar putea primi inapoi 46 de milioane de euro din contributia sa la bugetul UE

    Suma totala ce urmeaza sa fie returnata statelor membre este de
    4,54 miliarde de euro. Acesti bani reprezinta surplusul ramas din
    anul financiar 2010. Din total, 2,72 miliarde de euro reprezinta
    excedentele din programele aplicate in 2010. Restul de bani provin
    din amenzi, dobanzi aplicate platilor intarziate si surplusuri
    rezultate din diferentele de curs valutar.

    Totalul contributiilor initial aprobate ale statelor membre la
    bugetul UE este de 94,56 miliarde de euro, din care dupa
    rectificarea propusa de PE ar urma sa ramana 90,02 miliarde.
    Contributia Romaniei fixata initial a fost de 965.258.081 euro, din
    care excedentul pe care ar urma sa-l primeasca inapoi reprezinta
    46.336.945 euro.

    Cea mai mare suma ar urma s-o primeasca inapoi Germania, cel mai
    mare contributor la bugetul european, respectiv 922,9 milioane de
    euro.

    Raportorul propunerii este Sidonia Elżbieta Jędrzejewska din
    Polonia, tara care de la 1 iulie preia presedintia UE.

    In 2009, Romania a contribuit cu 1,22 miliarde de euro la bugetul
    UE si a colectat 166 de milioane de euro prin taxe agricole si
    vamale in numele UE, din care Romania poate retine 25% ca taxa
    administrativa.

    Tot in 2009, UE a cheltuit 2,95 miliarde de euro in Romania. Din
    aceasta suma, 1,17 miliarde (40%) au reprezentat cheltuieli
    agricole. Politica regionala a reprezentat 31% din cheltuieli. in
    2009, Romania a fost una dintre putinele tari care a beneficiat de
    finantari prin Instrumentul de Preaderare: 619 milioane de euro,
    ceea ce reprezinta 21% din cheltuielile totale ale UE in
    Romania.

  • ANAF va rambursa catre companii TVA de 1,3 miliarde de euro in decembrie

    Acest total reprezinta deconturile cu compensare partiala sau
    integrala, astfel incat in urma compensarilor rezulta o suma de
    plata efectiva de 1,034 miliarde de lei. Plata a fost esalonata in
    trei transe – 9 decembrie (193 milioane de lei), 24 decembrie
    (324,3 milioane de lei) si 30 decembrie (517 milioane de lei).

    Plata datoriilor statului catre companiile private a fost pe
    parcursul intregului an un punct spinos in discutiile cu FMI,
    Guvernul fiind nevoit sa ceara pana acum mai multe derogari de la
    criteriul arieratelor pentru a putea obtine transele de imprumut.
    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita cu FMI nu numai
    prin reducerea investitiilor, ci si prin cresterea restantelor de
    plata catre companii, releva la jumatatea anului Consiliului
    Fiscal, care “recomanda cu tarie plata cat mai rapida a arieratelor
    catre mediul privat, chiar cu prioritate in fata altor
    cheltuieli”.

    Recent, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, aprecia la randul sau
    ca arieratele sunt una dintre explicatiile principale pentru care
    in Romania se manifesta coexistenta intre inflatia ridicata si
    perpetuarea recesiunii, fiind din acest punct de vedere chiar mai
    rele decat deficitele din economie.

  • Pe ce se bazeaza FMI cand prevede crestere economica pentru Romania

    Anul acesta, PIB este asteptat sa scada cu 2% (estimare
    neschimbata inca din primavara, desi reprezentantii FMI vorbeau de
    obicei de o scadere “in jur de 1,9%, pana la 2%”). Ca efect al
    majorarii TVA, inflatia va depasi usor 8%. Deficitul de cont curent
    este proiectat la 5-6% din PIB, iar deficitul fiscal nu va trebui
    sa depaseasca 6,8% din PIB, pentru a scadea la anul la 4,4% din
    PIB.

    Din punctul de vedere al lui Franks, intoarcerea la cresterea
    economica va avea loc pe seama productiei industriale, a
    exporturilor si, din a doua parte a anului viitor, si pe seama
    cererii interne de consum in crestere, dupa ce vor trece efectele
    de runda a doua ale majorarii TVA. La acestea se adauga o mai buna
    absorbtie a fondurilor europene, asigurarea stabilitatii sistemului
    financiar si mentinerea stabilitatii in cadrul legislativ, fara
    modificari de taxe si impozite. In viziunea FMI, “are loc o
    redresare a economiei in Europa si la nivel global”, care ar
    justifica optimismul institutiei in privinta Romaniei.

    Optimismul FMI, care a anuntat luni la Bucuresti ca saluta
    eforturile “extraordinare” ale Guvernului de a lua masuri
    impopulare de consolidare fiscala si a facut cunoscut ca urmatoarea
    transa de credit va fi acordata la inceputul anului viitor daca vor
    fi indeplinite toate conditiile asumate, a fost apreciat ca atare
    de analisti.

    “Continuarea acordului cu FMI este o veste pozitiva pentru pietele
    financiare. Drept urmare, ne mentinem prognoza referitoare la o
    usoara apreciere a leului pana la 4,15 in iunie 2011”, a comentat
    Eugen Sinca, analist in cadrul BCR.

    Conditiile FMI pentru urmatoarea transa, in valoare de 900 de
    milioane de euro, se refera la eliminarea arieratelor, adoptarea
    legii salarizarii unitare, adoptarea legii pensiilor, aprobarea
    legii bugetului pe 2011 si modificarea Ordonantei 50 privind
    creditele de consum, asa incat numai BNR sa aiba dreptul sa
    suspende activitatea de creditare a unei banci, nu si ANPC.

    Romania – in momentul de fata cel mai mare datornic la FMI,
    inaintea Ungariei – are de rambursat anul acesta catre FMI 62,08
    milioane de DST (drepturi speciale de tragere), respectiv
    echivalentul a 70,32 milioane de euro. Cuantumul platilor va creste
    in 2011 la 262,3 milioane DST, in 2012 la 1,58 miliarde DST, urmand
    ca maximul sa fie atins in 2013, cu 4,27 miliarde DST de rambursat,
    pentru ca in 2014 sa avem de platit 3,64 miliarde de DST.

    Creditul stand-by al Romaniei cu FMI, care expira in mai 2011, este
    in valoare de 11,44 miliarde DST (aproape 13 miliarde de euro), din
    care pana acum statul roman a tras 9,8 miliarde DST (11,1 miliarde
    de euro).

  • Dezvoltatorii imobiliari israelieni, somaţi de bănci din România

    Companiile somate nu sunt totuşi foarte îngrijorate, în
    condiţiile în care băncile ştiu că valoarea garanţiilor, respectiv
    a proprietăţilor, este mai mică decât cea a datoriilor.

    Majoritatea proiectelor imobiliare israeliene în România există
    doar pe hârtie, puţine fiind în fază de construcţie , comentează
    Globes.

    Dezvoltatorii au obţinut capital pentru proiectele din România
    prin emisiuni de obligaţiuni la bursa din Tel Aviv.

    Din cauza crizei economice, românii preferă să amâne achiziţiile
    de apartamente în speranţa reducerii preţurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Problema cu creditele in valuta este indatorarea mare a clientilor

    “Indatorarea in valuta a fost mai puternica, permisa de
    performanta financiara mai buna a clientilor si de maturitatea mai
    mare, care a dus insa si la riscuri prelungite”, atentioneaza
    Dragulin.

    In cazul populatiei, valoarea medie a unui credit in valuta este
    de 12 ori mai mare decat valoarea medie a unui credit in lei, in
    timp ce la companii raportul este de patru la unu. De asemenea,
    perioada de rambursare este mult mai mare la valuta, de aproape 20
    de ani, fata de mai putin de opt ani in cazul imprumuturilor in
    lei.

    Detalii pe
    www.zf.ro
    .

  • Guvernul cere FMI a patra derogare de la plata datoriilor catre privati

    De la inceputul acordul stand-by cu Romania, in luna mai 2009,
    Guvernul a cerut derogare pentru tinta de arierate la fiecare
    evaluare, nereusind sa se incadreze in valorile trimestriale
    asumate.

    O misiune a FMI va sosi in Romania dupa data de 20 iulie pentru
    a evalua performantele economice ale autoritatilor romane pe primul
    semestru, dar si pentru a analiza noile prognoze pentru acest an si
    anii viitori. Printre indicatorii care vor fi analizati se
    regaseste si tinta privind reducerea arieratele statului catre
    companii.

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info