Tag: putin

  • Fostul şef al F1, Bernie Ecclestone, spune că ar „încasa un glonţ” pentru preşedintele Putin

    Britanicul în vârstă de 91 de ani, care nu mai este implicat în Formula 1, a mai spus, de asemenea, la emisiunea Good Morning Britain de la ITV, că preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy ar fi putut pune capăt invaziei ruseşti în ţara sa dacă ar fi vorbit cu Putin, relatează Reuters.

    Ministrul britanic de externe Liz Truss a declarat că aceste comentarii au fost „absolut extraordinare”.

    Formula 1 a precizat într-o declaraţie că acestea reprezintă „opiniile sale personale şi sunt în contrast foarte puternic cu poziţia valorilor moderne ale sportului nostru”.

    Ecclestone a avut relaţii apropiate cu Putin, colaborând pentru Marele Premiu al Rusiei, acum anulat.

    „Este o persoană de primă clasă şi ceea ce face este ceva ce el crede că este ceea ce trebuia să facă pentru Rusia”, a declarat Ecclestone, care are un istoric de declaraţii controversate.

    „Din nefericire, el este ca mulţi oameni de afaceri, cu siguranţă ca mine, când facem greşeli din când în când şi când ai făcut greşeala trebuie să faci tot ce poţi pentru a ieşi din ea”.

    Ecclestone a precizat că Zelenskiy a fost un fost comediant.

    „Cred că se pare că vrea să continue această profesie”, a spus el.

    „Cred că dacă s-ar fi gândit la lucruri, cu siguranţă ar fi făcut un efort suficient de mare pentru a vorbi cu domnul Putin, care este o persoană sensibilă şi l-ar fi ascultat şi ar fi putut probabil să facă ceva în această privinţă.”

  • Iulia Timoşenko: Putin vrea să intre în istorie alături de Stalin şi Petru cel Mare

    Într-un interviu exclusiv pentru The Guardian, Timoşenko a respins sugestia că preşedintele rus ar fi „nebun”. „El acţionează după propria sa logică întunecată”, a spus ea. „El este condus de această idee de misiune istorică – să creeze un imperiu. Acesta este ţelul lui. Vine dintr-o dorinţă şi o credinţă interioară profundă”.

    Timoşenko, un lider al revoluţiei portocalii din 2004, de două ori prim-ministru, a avut mai multe întâlniri cu Putin. Au purtat negocieri în 2009, după ce Putin, pe atunci prim-ministru, a întrerupt alimentarea cu gaze către Ucraina. Timoşenko a candidat pentru preşedinţia Ucrainei în 2010, 2014 şi 2019, dar fără succes.

    Putin a fost „întotdeauna precaut, fiind antrenat de şcoala KGB”, a spus ea, adăugând că pentru liderul de la Kremlin nu a existat şi nu există naţiunea ucraineană.

    „Ambiţiile sale au depăşit ocuparea teritoriului ucrainean şi răsturnarea guvernului său pro-occidental, pro-NATO”, a sugerat Timoşenko. „Scopul său geopolitic a fost să preia Belarus, Georgia şi Moldova şi să controleze Europa Centrală şi de Est , inclusiv statele baltice, aşa cum a făcut Moscova în era sovietică”, a spus ea.

    „Guvernul rus m-a considerat întotdeauna drept un duşman”, a spus Timoşenko. Ea a subliniat sprijinul ei pentru aderarea Ucrainei la UE şi NATO. La alegerile prezidenţiale din 2010, ea s-a opus politicilor corupte şi autoritariste ale lui Viktor Ianukovici, preşedintele ucrainean care a fost susţinut de Moscova. Ea a dat vina pentru înfrângerea ei din alegeri pe preşedintele în exerciţiu la acea vreme, Viktor Iuşcenko, un fost aliat al revoluţiei portocalii.

    În anul următor, Ianukovici a închis-o pe Timoşenko din motive politice.

    „Putin şi Ianukovici m-au închis. Ianukovici a fost întotdeauna marioneta lui Putin”, a spus ea.

    A ieşit din închisoare în 2014, când Ianukovici a fugit la Moscova după protestele anticorupţie de la Kiev pe durata Euromaidanului.

    Politicianul a concluzionat: „Este o mare bătălie pentru teritoriul ucrainean şi libertatea noastră. Este o şansă istorică pentru lumea liberă de a opri acest rău”.

     

  • Putin e dornic să semneze un acord de pace cu Ucraina pentru a pune capăt „războiului civil”, spune cea mai puternică femeie din Rusia, Valentina Matviyenko

    Apropiata lui Vladimir Putin, Valentina Matviyenko (care este la şefia Consiliului până în septembrie 2024), spune că Rusia îşi doreşte pacea, dar se teme de „planurile” Ucrainei, susţinute cu armament de către Occident.
     
    „Suntem deschişi la negocieri. Sunt de acord că e nevoie de o soluţie diplomatică, paşnică. Dar e nevoie ca asta să fie de ambele părţi. Repet, suntem deschişi la negocieri şi semnare de acorduri care să pună capăt războiului civil în Ucraina şi să aducă pacea, dar nu vedem nicio reacţie din partea Kievului”, a spus şefa Consiliului, citată de către agenţia de ştiri rusă TASS.
     
    Valentina Matviyenko continuă pe acelaşi fir narativ „ţesut” de ceilalţi oficiali ruşi şi spune că Ucraina vrea să devină o putere nucleară iar în acest sens a „complotat” cu Occidentul pentru a ataca regiunile Doneţk şi Lugansk, înarmându-se serios cu „arme, inclusiv arme grele”.
     
    Prin urmare, „Rusia nu a avut nicio altă cale de ieşire, nicio altă soluţie pentru asigurarea securităţii” sale şi a regiunilor pro-ruse din Ucraina.
     
  • Biden l-a acuzat pe Putin că încearcă să „şteargă” cultura şi identitatea ucraineană

    Preşedintele american Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin că încearcă să „şteargă” cultura şi identitatea ucraineană.

    În timpul unui discurs ţinut vineri în faţa absolvenţilor Academiei Navale a SUA, Biden a declarat că Putin „încearcă să şteargă cultura şi identitatea poporului ucrainean”, relatează Washington Post.

    Biden a mai criticat atacul Rusiei asupra spitalelor, şcolilor şi altor clădiri civile din Ucraina.

    Biden a adăugat, totodată, că Putin a „NATO-izat din greşeală toată Europa”, după ce Suedia şi Finlanda au căutat să devină membre ale alianţei în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

  • Ruşii rup rândurile şi nu-l mai ascultă pe Putin: soldaţi ai Gărzii Naţionale Ruse, demişi pentru că au refuzat să meargă pe front

    Cel puţin 115 soldaţi ai Gărzii Naţionale Ruse (Rosgvardia) au fost concediaţi pentru că au refuzat să participe la „operaţiunea militară specială” din Ucraina.

    Informaţia s-a aflat după ce instanţa din Nalcik, regiunea Kabardino-Balkaria, Caucaz, a respins recursul pe care l-au depus respectivii împreună împotriva prevederii.

    Sentinţa instanţei a fost postată pe site-ul instanţei. Judecătorul a decis că soldaţii au fost concediaţi pentru o cauză justă, după ce „au refuzat să îndeplinească o misiune oficială” de a lupta în Ucraina şi, în schimb, s-au întors la baza lor din Nalcik.

    Apărătorul soldaţilor, Andrei Sabinin, a denunţat „rapiditatea fără precedent” cu care instanţa a luat decizia, având în vedere complexitatea cauzei, şi şi-a exprimat „îndoielile cu privire la corectitudinea procesului în ansamblu, având în vedere că clienţii mei au fost a refuzat posibilitatea de a chema nişte martori şi mai multe documente au fost respinse”.

  • Putin spune că este imposibil ca unele ţări din UE să renunţe acum la petrolul rusesc

    Membrii UE negociază o propunere de embargo petrolier asupra Rusiei din cauza invadării Ucrainei, dar discuţiile au eşuat săptămâna aceasta din cauza unui veto din partea Ungariei, care este puternic dependentă de importurile de petrol rusesc.

    „Evident, unele state UE, în a căror balanţă energetică ponderea hidrocarburilor ruseşti este deosebit de mare, nu vor putea face acest lucru pentru o perioadă lungă de timp, să renunţe la petrolul nostru”, a declarat Putin.

    Vorbind în cadrul unei întâlniri televizate cu manageri petrolişti şi oficiali guvernamentali din ţară, Putin a mai spus că sancţiunile occidentale şi un posibil embargo asupra petrolului rusesc au dus la o creştere a preţurilor petrolului la nivel mondial.

    El a spus că, prin renunţarea la aprovizionarea cu energie rusă, Europa riscă să plătească cele mai scumpe preţuri la energie din lume pe termen lung, în timp ce competitivitatea industriei sale va fi subminată.

    El a mai spus că sancţiunile occidentale au alimentat inflaţia chiar în Europa.

    Rusia se confruntă cu o scădere a producţiei de petrol nemaiîntâlnită de la prăbuşirea Uniunii Sovietice din cauza sancţiunilor occidentale, care complică foarte mult vânzarea petrolului rusesc la nivel mondial.

    „Există schimbări tectonice pe piaţa petrolului, iar a face afaceri aşa cum se făcea înainte, în conformitate cu vechiul model, pare puţin probabil”, a spus Putin, adăugând că este important să se stabilească un lanţ complet de la producător la cumpărătorul final.

    El a promis ajutor din partea statului pentru producătorii interni de petrol, inclusiv facilitarea accesului la împrumuturi şi asigurări.

  • Şeful serviciilor secrete militare din Ucraina: Războiul se va încheia până la sfârşitul anului

    Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene Kyrylo Budanov a declarat că este în desfăşurare o lovitură de stat în Rusia pentru înlăturarea lui Vladimir Putin care este bolnav. El prezice că războiul se va termina până la finalul anului, iar Ucraina va recupera Crimeea şi Donbasul.

    Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, generalul-maior Kyrylo Budanov, a declarat, într-un interviu pentru Sky News, că războiul cu Rusia va atinge un punct de cotitură la jumătatea lunii august şi se va încheia până la sfârşitul anului. Aceasta este cea mai precisă şi optimistă predicţie făcută până acum de un oficial ucrainean de rang înalt. Budanov a prezis corect şi când va avea loc invazia rusă, atunci când alţi membri din guvernul său erau sceptici.

    Budanov a mai spus că o lovitură de stat pentru înlăturarea lui Vladimir Putin este deja în desfăşurare în Rusia, iar liderul rus este grav bolnav de cancer.

    Budanov conduce agenţia de informaţii militare a ţării sale, la doar 36 de ani, şi vorbeşte extrem de precis, arată puţine emoţii şi în timpul interviului a zâmbit doar o singură dată, în timp ce spunea în engleză: „Sunt optimist”.

    „Punctul de ruptură va fi în a doua parte a lunii august. Majoritatea acţiunilor active de luptă se vor fi încheiat până la sfârşitul acestui an. Ca urmare, vom reînnoi puterea ucraineană în toate teritoriile noastre pe care le-am pierdut, inclusiv Donbass şi Crimeea”, a spus el.

    Tacticile Rusiei nu s-au schimbat în ciuda deplasării sale spre est, spune el, iar Rusia suferă pierderi uriaşe. Nudanov nu a vrut însă să se pronunţe asupra victimelor ucrainene.

    El a mai spus că nu este surprins de eşecurile Rusiei în război.

    „Ştim totul despre inamicul nostru. Ştim despre planurile lor aproape în momentul în care sunt făcute. Europa vede Rusia ca pe o mare ameninţare. Se tem de agresiunea sa. Ne luptăm cu Rusia de opt ani şi putem spune că această putere rusească foarte mediatizată este un mit. Nu este atât de puternică. Este o hoardă de oameni cu arme”, a spus Budanov.

  • Rusia va întrerupe de sâmbătă livrările de energie electrică către Finlanda

    Rusia va suspenda livrările de electricitate către Finlanda în acest weekend, începând de sâmbătă la ora 01:00, a anunţat furnizorul RAO Nordic, pe fondul tensiunilor crescânde ale ofertei Helskink de aderare la NATO, scrie The Guardian.

    RAO Nordic, o filială a holdingului energetic rusesc de stat Inter RAO, a precizat într-un comunicat că a fost “forţată să suspende importul de electricitate” începând cu 14 mai.

    RAO Nordic “nu este în măsură să efectueze plăţile pentru energia electrică importată din Rusia”, a adăugat comunicatul. „Această situaţie este excepţională şi s-a întâmplat pentru prima dată în cei peste 20 de ani de istorie comercială a noastră”.

    Compania finlandeză de reţea, Fingrid, a declarat că schimburile comerciale cu energie electrică importată din Rusia vor fi suspendate “pentru moment” din cauza dificultăţilor în primirea plăţilor pentru energia electrică vândută pe piaţă.

    Fingrid a precizat că energia electrică din Rusia reprezintă aproximativ 10% din consumul total de energie electrică al Finlandei, adăugând că importurile lipsă pot fi înlocuite pe piaţa energiei electrice prin importul de energie electrică din Suedia şi, parţial, prin producţia internă.

    Liderii finlandezi au declarat ieri că ţara trebuie să solicite aderarea la alianţa NATO “fără întârziere”. Ca răspuns, Kremlinul a declarat că Rusia va considera “cu siguranţă” aderarea Finlandei ca fiind o ameninţare, iar Ministerul rus de Externe a declarat că Moscova va fi “forţată să ia măsuri reciproce, de natură tehnico-militară şi de altă natură”.

     

  • Şeful ONU, criticat după ce s-a întâlnit cu Putin, se apără

    Secretarul general al ONU, António Guterres,  criticat după ce s-a întâlnit cu Putin, spune că vizita sa a fost corectă, pentru că trebuie „să ne ocupăm de cei care cauzează problema sau care pot rezolva problema” pentru a găsi soluţii.

    „Este pe deplin logic să vorbim cu liderul Federaţiei Ruse, este pe deplin logic să vorbim cu orice alţi actori relevanţi în actuala criză”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă la Viena.

    Guterres s-a întâlnit cu Putin la Moscova la sfârşitul lunii aprilie, înainte de a se merge spre Ucraina pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski. Itinerariul său a fost foarte criticat.

    Şeful ONU a declarat că întâlnirea cu Putin a produs „ezultate concrete” şi a dus la evacuarea civililor blocaţi în oraşul ucrainean Mariupol, anunţă CNN.

    „Cred că vieţile civililor care au fost salvate merită ca eu să mă întâlnesc cu oricine în orice parte a lumii, fără să am nicio îndoială că acesta este lucrul corect”, a declarat Guterres când a fost întrebat de reporteri dacă vizita sa la Moscova a fost un lucru bun.

    Guterres a participat miercuri la conferinţa de presă alături de cancelarul austriac Karl Nehammer şi de ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg,

    Nehammer, care în aprilie a fost primul lider al Uniunii Europene care s-a întâlnit cu Putin de la invazia din Ucraina, şi-a apărat, de asemenea, decizia de a călători la Moscova, spunând că nu pot exista discuţii prea multe, ci doar prea puţine.

  • Şeful ONU, criticat după ce s-a întâlnit cu Putin, se apără

    Secretarul general al ONU, António Guterres,  criticat după ce s-a întâlnit cu Putin, spune că vizita sa a fost corectă, pentru că trebuie „să ne ocupăm de cei care cauzează problema sau care pot rezolva problema” pentru a găsi soluţii.

    „Este pe deplin logic să vorbim cu liderul Federaţiei Ruse, este pe deplin logic să vorbim cu orice alţi actori relevanţi în actuala criză”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă la Viena.

    Guterres s-a întâlnit cu Putin la Moscova la sfârşitul lunii aprilie, înainte de a se merge spre Ucraina pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski. Itinerariul său a fost foarte criticat.

    Şeful ONU a declarat că întâlnirea cu Putin a produs „ezultate concrete” şi a dus la evacuarea civililor blocaţi în oraşul ucrainean Mariupol, anunţă CNN.

    „Cred că vieţile civililor care au fost salvate merită ca eu să mă întâlnesc cu oricine în orice parte a lumii, fără să am nicio îndoială că acesta este lucrul corect”, a declarat Guterres când a fost întrebat de reporteri dacă vizita sa la Moscova a fost un lucru bun.

    Guterres a participat miercuri la conferinţa de presă alături de cancelarul austriac Karl Nehammer şi de ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg,

    Nehammer, care în aprilie a fost primul lider al Uniunii Europene care s-a întâlnit cu Putin de la invazia din Ucraina, şi-a apărat, de asemenea, decizia de a călători la Moscova, spunând că nu pot exista discuţii prea multe, ci doar prea puţine.