BusinessMagazin

Tag: putin

  • Întâlnire de gradul 0 între doi lideri mondiali: Recep Erdogan şi Vladimir Putin se vor întâlni la Moscova pentru a discuta despre criza Siriei

    Recep Tayyip Erdogan şi Vladimir Putin se vor întâlni joi la Moscova pentru a discuta despre reducerea tensiunilor care ameninţă să provoace un conflict între Rusia şi Turcia în Siria, scrie Reuters.

    Preşedintele turc a declarat astfel că va încerca să discute cu omologul său rus despre un acord de încetare a focurilor în Idlib, provincie aflată în nord-vestul Siriei.

    „Sper într-o încetare a făcului în Idlib”, a declarat Erdogan, miercuri, înainte de a pleca spre Moscova.

    Întâlnirea dintre cei doi lideri vine în contextul în care zeci de soldaţi turci au murit în Idlib în ultimele săptămâni, după ce Ankara a lansat pentru prima oară o ofensivă împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

    Turcia, care oferă susţinere grupurilor insurgente siriene, a reclamat, săptămâna trecută, uciderea a 33 de militari turci în provincia siriană Idlib. Rusia a atribuit Turciei responsabilitatea pentru incident, acuzând că militarii turci luptau alături de insurgenţi sirieni în momentul bombardamentelor armatei siriene.

    În contextul escaladării tensiunilor dintre Turcia şi Siria, armata rusă a dispus trimiterea a două fregate dotate cu rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră în Marea Mediterană, în largul coastelor siriene.

    Imediat după incident, Ankara a anunţat că Turcia nu va mai opri ajungerea în Europa a imigranţilor extracomunitari. Decizia a fost luată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, după uciderea militarilor turci în Siria.

  • Reacţia furioasă a Poloniei după ce Putin a rescris iar istoria. I-a acuzat pe polonezi de înţelegere cu Hitler şi a spus că URSS a salvat vieţi

    Vineri, în timpul unei adunări a fostelor state sovietice, în Saint Petersburg, Putin a condamnat o rezoluţie recentă a parlamentului European, care a dat vina pe Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 – un tratat de non-agresiune între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică – pentru izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.  Preşedintele rus a subliniat că alte ţări, precum Marea Britanie, Franţa şi Polonia, au semnat anterior acorduri cu Germania, în încercarea de a calma ameninţarea nazistă, reatează Notes from Poland.
     

    Putin a susţinut că Acordul de la München din 1938 a fost de fapt „cel care a deschis calea lui Hitler către est şi a declanşat începerea celui de-al Doilea Război Mondial”. El a amintit, de asemenea, negocierile poloneze cu Al treilea Reich, spunând că liderii care au condus aceste discuţii „au expus naţiunea poloneză maşinii de război germane”.
     
    Putin a mai declarat că, atunci când Uniunea Sovietică a ocupat jumătatea estică a Poloniei în septembrie 1939, la două săptămâni de la invazia germană, aceasta „a salvat vieţile unui număr mare de localnici, în special evrei”, întrucât mai târziu populaţia urma să fie „exterminată de nazişti”. El a mai susţinut că ocupaţia a fost necesară, deoarece „guvernul polonez a pierdut controlul asupra ţării”.
     
    Observaţiile lui Putin au provocat sâmbătă un răspuns furios din partea autorităţilor poloneze. Ministerul de Externe şi-a exprimat „îngrijorarea şi neîncrederea” cu privire la „imaginea falsă a evenimentelor pe care le-a prezentat”, care reiese din „propagandă din vremea totalitarismului stalinist”, subminând eforturile pentru „căutarea adevărului şi reconcilierea relaţiilor polono-ruse”, relatează notesfrompoland.com.
     
    Institutul Amintirilor Naţionale (IPN), un organism de stat responsabil pentru cercetarea crimelor naziste şi comuniste împotriva naţiunii poloneze, a publicat, de asemenea, o declaraţie, contestând încercările lui Putin de a „submina rolul Uniunii Sovietice în dezlănţuirea celui de-al Doilea Război Mondial”.
     
    IPN a menţionat că Hitler şi Stalin au căutat în mod constant să răstoarne ordinul european creat prin Tratatul de la Versailles şi că al Doilea Război Mondial a început cu agresiunea Germaniei şi a Uniunii Sovietice împotriva Poloniei în septembrie 1939, în baza unui protocol secret al Pactului Ribbentrop-Molotov.
     
    Autorităţile sovietice din Polonia ocupată au efectuat „arestări, deportări şi ucideri” în masă, a menţionat IPN, victimele fiind nu numai polonezi, ci şi alte grupuri, inclusiv evrei. Masacrul de la Katyn din 1940, în care 22.000 de cetăţeni polonezi au fost executaţi, a fost doar un exemplu, potrivit IPN.
     
    Duminică, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe al Rusiei, Maria Zakharova, a răspuns spunând că de fapt, Polonia a „minat” relaţiile cu Rusia de ani buni: a afişat „o retorică agresivă”, a impus sancţiuni împotriva Rusiei şi a demolat monumentele celor care „au luptat împotriva fascismului”. Ultimele sale comentarii au făcut referire la politica actuală a guvernului polonez de a elimina monumentele din epoca sovietică a Armatei Roşii, care au fost ridicate atunci când Polonia era sub dominaţia comunistă. Proiectul a provocat proteste din partea autorităţilor ruse.
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

    “;}}s:

  • Rusia va combate Wikipedia cu o variantă online a Marii Enciclopedii Naţionale

    Rusia urmează să înfiinţeze un nou site pentru Marea Enciclopedia Naţională, după ce preşedintele Vladimir Putin a declarat că Wikipedia nu este de încredere şi că trebuie să fie înlocuită, potrivit Reuters.

    Prin această acţiune, Rusia se asigură că oamenii vor găsi “informaţii reale, care sunt actualizate constant şi verificate din punct de vedere ştiinţific”, spune noua rezoluţie guvernamentală. Putin a propus luna trecută să înlocuiască Wikipedia cu o versiune modernă, electronică a Marii Enciclopedii Ruseşti.

    În 2015, Rusia a blocat pentru scurt timp versiunea în limba rusă a Wikipedia din cauza unui articol care conţinea informaţii despre canabis, în contextul în care legislaţia rusă interzice site-urile care publică materiale legate de droguri.

    Moscova a introdus, de asemenea, măsuri importante de securitate care împiedică oprirea din exterior a internetului local.

  • Planul lui Vladimir Putin de a reduce rolul dolarului în economia mondială devine realitate

    Schimbarea face parte din strategia de „de-dolarizare” a economiei ruse şi reducerea vulnerabilităţii acesteia la sancţiunile americane. Dar, în timp ce banca centrală a reuşit să înjumătăţească deţinerile sale în dolari anul trecut, progresele înregistrate în comerţ au fost lente datorită folosirii în mod tradiţional a bancnotei verzi în multe tranzacţii.

    Cota euro în exporturile ruseşti a crescut pentru un al patrulea trimestru la rând, în detrimentul monedei americane, potrivit datelor băncii centrale. Euro aproape că a depăşit dolarul în comerţul cu Uniunea Europeană şi China, iar comerţul cu ruble cu India s-a majorat. Cota dolarului în tranzacţiile de import a rămas neschimbată la aproximativ o treime.

    „A existat un stimulent puternic pentru schimbare, nu doar pentru Rusia, ci şi pentru partenerii săi comerciali”, a spus Dmitri Dolgin, economist la ING Bank din Moscova. „Şi Uniunea Europeană se confruntă acum cu presiunile comerciale din partea Statelor Unite”, ceea ce îi împing să încerce să îşi reducă dependenţa faţă de dolar, a spus Dolgin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia şi China vor să îmbunătăţească cooperarea în domeniul energetic

    Cei doi oficiali s-au întâlnir joi, cu ocazia Summitului din Asia de Est, organizat în Singapore.

    „China e pregătită să îmbunătăţească cooperarea cu Rusia în domeniul energetic, al inovaţiei şi al finanţelor. 

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERVIUL acordat presei americane de Vladimir Putin, înaintea alegerilor: Occidentul vrea să blocheze dezvoltarea Rusiei/ Moscova poate respinge ameninţările – VIDEO

    Vladimir Putin a vorbit despre planurile Rusiei de contracarare a ameninţărilor militare, a negat din nou acuzaţiile privind ingerinţele ruse în scrutinul prezidenţial din SUA, a abordat teme de politică internă şi externă.

    Rusia a dezvoltat armament capabil să distrugă sistemele antibalistice NATO

    Întrebat despre anunţul privind dezvoltarea unui nou tip de rachete, capabile să depăşească sistemele antibalistice ale Statelor Unite şi NATO, Vladimir Putin a reiterat ideea că elementele antibalistice occidentale, inclusiv cele instalate în România, reprezintă o ameninţare pentru Rusia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin va efectua o vizită oficială în Turcia, urmând să discute cu Erdogan problema Ierusalimului

    Cei doi lideri vor avea o întrevedere în care vor aborda aspecte ale relaţiilor bilaterale, precum şi problemele regionale şi globale. În plus, cei doi vor discuta şi despre anunuţul preşedintelui SUA, Donald Trump, cu privire la Ierusalim, dar şi despre conflictul din Siria.

    Joi, cei doi lideri au avut o conversaţie telefonică în care au discutat despre anunţul SUA cu privire la recunoaşterea Ierusalimului drept capitala Israelului. Această conversaţie a avut loc la doar o zi după ce Trump a anunţat că Statele Unite recunosc Ierusalimul drept capitala Israelului, în pofida criticilor internaţionale. Preşedintele Turciei, a denunţat decizia “nefericită” a omologului său din SUA de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, avertizând că este vorba de o măsură care încalcă reglementările internaţionale.

    Ultima întâlnire dintre Putin şi Erdogan a avut loc la 22 noiembrie, la Soci, unde au avut o întrevedere şi cu preşedintele Iranului pentru a discuta despre iniţierea unui proces de pace în Siria.

     

  • Vladimir Putin şi Recep Erdogan au discutat despre cooperarea economică şi despre situaţia din Siria

    “În timpul unui schimb detaliat de opinii cu privire la problema siriană, cele două părţi au oferit o evaluare încurajatoare a eforturilor comune în cadrul procesului de la Astana, care au putut fi observate în crearea zonelor de siguranţă din Siria. Aceştia au discutat perspectivele celei de-a şaptea reuniuni pe tema Siriei, la Astana, la sfârşitul acestei luni şi au menţionat aspectele practice legate de o coordonare ulterioară a eforturilor de soluţionare a situaţiei din Siria”, potrivit serviciului de presă de la Moscova.

    În urma discuţiilor din capitala Kazahstanului la 4 mai, Rusia, Turcia şi Iran au semnat un acord pentru crearea unor zone de siguranţă în în provincia siriană Idlib (nord-vest), în nordul oraşului Homs, în Ghouta de Est şi în sudul Siriei. Observatori din aceste state au rolul de a preveni confruntările între regimul sirian şi forţele opoziţiei.

    În acelaşi timp, Putin şi Erdogan şi-au exprimat satisfacţia faţă de ritmul actual de dezvoltare a cooperării ruso-turce în diferite domenii şi au stabilit să reia discuţiile în perioada următoare.

    “Cei doi au subliniat implementarea cu succes a acordurilor convenite la summitul din 28 septembrie de la Ankara, inclusiv cele privind comerţul bilateral. În ansamblu, conversaţia a fost marcată de o atmosferă fructuoasă şi de afaceri, vizând şi extinderea cooperării privind agendele bilaterale şi regionale”, se mai arată în comunicatul Kremlinului.

    Volumul schimburilor comerciale între Turcia şi Rusia a crescut cu 21,7 la sută în primele opt luni ale anului 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

  • Putin graţiază două femei condamnate pentru “înaltă trădare”

    Preşedintele Putin, “determinat de principii umanitare” le-a graţiat pe Annik Kessian şi Marina Djandjgava, în două decrete publicate sâmbătă pe site-ul de difuzare oficială a documentelor juridice al autorităţilor ruse. Decretele urmează să intre în vigoare după zece zile de la publicarea lor.

    Cele două femei de etnie rusă au fost condamnate pentru că trimiseseră SMS-uri unor “prieteni” georgieni, informându-i că văzuseră tancuri ruseşti staţionate în gara oraşului lor cu câteva luni înainte de războiul-fulger dintre cele două ţări care a avut loc în 2008.

    Moscova şi Tbilisi nu mai întreţin relaţii diplomatice de la războiul-fulger din august 2008, în cursul căruia Rusia a invadat o parte din Georgia şi şi-a menţinut trupe în două regiuni separatiste georgiene situate la frontiera sa, Osetia de Sud şi Abhazia, cărora le-a recunoscut ulterior independenţa.

     

  • Vladimir Putin glumeşte pe tema Acordului climatic: Să îi mulţumim lui Donald Trump, căci în Rusia e foarte frig

    În contextul în care Acordul Paris prevede măsuri pentru menţinerea valorii medii a creşterii temperaturilor pe plan mondial sub 2°C, liderul de la Kremlin a glumit că decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de a se retrage din Tratatul climatic ar putea fi bună pentru Rusia.

    “Noi, aici, nu prea simţim creşterea temperaturilor”, a spus Vladimir Putin, în glumă, la Forumul economic de la Sankt-Petersburg.

    “Cred că ar trebui să îi mulţumim preşedintelui Trump… Pentru că la Moscova a nins astăzi, iar la Sankt-Petersburg a plouat, este extrem de frig. Îl putem învinovăţi pe Trump şi imperialismul american pentru orice. Este vina lor. Dar nu o vom face”, a spus Vladimir Putin, citat de site-ul agenţiei Tass.

    Fiind de faţă, prezentatoarea NBC Megyn Kelly l-a întrebat pe Vladimir Putin despre poziţia sa serioasă faţă de retragerea SUA din Acordul climatic, amintindu-i că alţi lideri europeni au criticat decizia.

    Putin a răspuns, stârnind râsete în audienţă: “Eu nu sunt lider european sau cel puţin aşa se crede…”

    Trecând la un ton serios, liderul de la Kremlin a subliniat că “Rusia are propria poziţie”. Preşedintele rus a refuzat să condamne decizia Statelor Unite de retragere din Tratatul climatic, pledând pentru “colaborare” cu Washingtonul în scopul ajungerii la un acord. “Nu l-aş judeca pe Obama, oh, vreau să spun pe Trump, pentru decizia luată. Este necesară colaborare cu preşedintele SUA; fără colaborare, nu vom ajunge la niciun acord”, a explicat Vladimir Putin.

    Donald Trump, preşedintele SUA, a anunţat joi seară decizia privind retragerea Statelor Unite din Acordul climatic de la Paris, cerând modificarea tratatului.