BusinessMagazin

Tag: psiholog

  • 30% dintre românia au apelat cel puţin o dată la serviciile unui psiholog

    ISRA Center Marketing Research a realizat un studiu de piaţă de tip Omnibus prin care şi-a propus să investigheze frecvenţa şi motivele pentru care românii din mediul urban mediu si mare apelează la serviciile unui psiholog.

    Aproximativ 3 din 10 români din mediul urban mediu şi mare afirmă că au apelat cel puţin o dată la serviciile unui psiholog, procentul lor fiind semnificativ mai mare în rândul bărbaţilor (32%) comparativ cu cel al femeilor (22%). Motivaţiile care generează nevoia de a apela la un psiholog sunt diferite pentru cele două sexe. Procentul mai mare de bărbaţi se datorează faptului că cei mai mulţi dintre bărbaţi se adresează psihologului din motive mai degrabă practice cum ar fi obţinerea avizului psihologic pentru angajare sau medicina muncii (43% comparativ cu 22% în rândul femeilor), dar şi pentru întocmirea dosarului pentru permisul de conducere (12% comparativ cu 6% în rândul femeilor).

    Dintre românii care au fost cel puţin o dată la psiholog, doar 15% apelează în continuare la astfel de servicii, majoritatea în mod ocazional, atunci când simt nevoia. Dintre cei care în prezent nu apelează la serviciile unui psiholog, indiferent dacă au avut sau nu o astfel de experienţă în trecut, 22% spun insă că intenţionează să facă acest lucru în viitor.

    Cu toate că este mai degrabă o practică restrânsă, mai bine de 8 din 10 români din mediul urban mediu şi mare se declară deschişi în a apela la un psiholog, o parte dintre ei doar în situaţii grave sau foarte grave (34%), în timp ce aproximativ jumătate ar apela ori de câte ori ar simţi nevoia.

    În contrast cu bărbaţii, femeile se adresează psihologului mai degrabă în alte tipuri de situaţii decât cele menţionate mai sus. 24% dintre femei au apelat cel puţin o dată la serviciile unui psiholog pentru că s-au confruntat cu probleme personale (comparativ cu 14% dintre bărbaţi), 17% pentru că au considerat că este util pentru dezvoltarea lor personală (comparativ cu doar 8% dintre bărbaţi), în timp ce 14% au apelat la astfel de servicii pentru a-şi înţelege mai bine comportamentul şi reacţiile (comparativ cu doar 6% dintre bărbaţi).

    Aproximativ jumătate dintre românii din mediul urban mediu şi mare consideră că este important ca atât în învăţământul preuniversitar şi universitar, cât şi la locul de muncă, să existe posibilitatea de a beneficia de serviciile unui psiholog. Pe de altă parte, prezenţa psihologului în spitale, cu scopul de a consilia şi sprijini pacienţii, este considerată ca fiind importantă de mai bine de 8 din 10 români din mediul urban mediu şi mare. Aşa cum era de aşteptat, în favoarea accesului la psiholog se poziţionează mai degrabă femeile decât bărbaţii.

    Studiul a fost realizat in perioada 23.06.2015 – 10.07.2015 pe un esantion de 1.016 respondenti, reprezentativ pentru populatia din zona urbana (orase peste 50.000 de locuitori), cu varsta intre 18 si 64 de ani. Marja de eroare este de  ±3.1% la un nivel de probabilitate de 95%. Datele au fost culese prin intermediul unui studiu cantitativ de tip Omnibus, prin metoda interviurilor telefonice.

  • Ce se întâmplă dacă faci click pe „Cine ţi-a vizualizat profilul?”, opţiunea de schimbare a culorii profilului sau concursurile cu premii de pe Facebook

    Escrocii infectează milioane de utilizatori Facebook cu scheme cunoscute, prezentate sub altă formă, potrivit unui studiu realizat pe parcursul a doi ani de furnizorul de soluţii software Bitdefender. 
     
    O echipă de analişti comportamentali şi psihologi a analizat cinci dintre cele mai cunoscute categorii de escrocherii şi a concluzionat că nu există un profil al victimei tipice astfel oricine poate fi păcălit de escrocheriile de pe Facebook, precum clasica “Ghici cine ţi-a vizualizat profilul?”. „Cele mai mari vulnerabilităţi apar din cauza unor dispoziţii umane generale care îl pot influenţa pe orice utilizator la un moment dat. Este greu pentru noi, oamenii, să acceptăm comportamentul nostru iraţional sau faptul că ne lăsăm pradă impulsurilor pe care le atribuim, în mod normal, celor mai puţin educati ”, a spus psihologul Nansi Lungu, behavior analyst la Bitdefender.
     
    Cu toate acestea, analiza psihologica a evidentiat o legatura stransa intre victime si lipsa de informare, in special in ceea ce priveste modul de functionare a retelei sociale Facebook. In timp ce aproape jumatate dintre amenintarile cibernetice mizeaza pe curiozitatea utilizatorilor de a sti cine le-a vizualizat profilul, una din trei fraude atrag victimele cu functionalitati pe care Facebook nu le-a implementat inca, precum butonul de “Dislike” sau personalizarea Timeline-ului cu palete noi de culori.
     
    Tombole false, cum ar fi cele cu bilete gratis la Disneyland sau puncte de joc, reprezinta 16.51% din numeroasele escrocherii din ultimii doi ani, in timp de materialele pornografice cu celebritati reprezinta 7.53%. Escrocheriile de pe Facebook fac bani prin chestionare frauduloase sau virusi de tip Troian care fura parole bancare sau din browser.
    Desi sunt inca o categorie de nisa, materialele video ce promoveaza violenta castiga popularitate, avertizeaza expertii in securitate ai Bitdefender. Escrocheriile de tip “Like and Share” care se folosesc de imagini socante, precum animale lovite, copii suferinzi si femei torturate reprezinta 1% din totalitatea fraudelor, potrivit studiului. Cel mai recent exemplu este cel in care un material video cu o femeie ucisa de sotul ei pentru ca a sarutat alt barbat a infectat utilizatorii cu  virusi.
     
    Cele mai populare categorii de escrocherii folosite de criminalii cibernetici pentru a pacali utilizatorii de Facebook sunt:
     
    1. Ghici cine ti-a vizualizat profilul?- 45.50%
    2. Noi functionalitati ale Facebook – 29.53%
    3. Escrocherii cu premii – 16.51%
    4. Escrocherii cu celebritati – 7.53%
    5. Materiale video cu atrocitati – 0.93%
     
    Studiul a analizat 850.000 de escrocherii raspandite in tari precum Romania, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Germania, Spania, Franta si Arabia Saudita incepand cu octombrie 2012. Pentru mai multe informatii privind psihologia celor care devin victime ale pacalelilor pe Facebook, puteti accesa studiul integral realizat de Bitdefender pe acest subiect.  
     
     

  • Un român din patru este obez. Psihologii spun că toţi oamenii răspund la stres prin mâncare, fie că mănâncă prea mult sau prea puţin

    Un român din trei este supraponderal şi unul din patru este obez, se arată într-un nou studiu realizat de Eurostat (Biroul European de Statistică). Acelaşi raport mai arată că obezitatea reprezintă un factor de risc major în aproximativ 75% din bolile contemporane, doar 10% din cei 3,5 milioane de români care suferă de obezitate merg la un control medical şi doar 1% dintre aceştia sunt incluşi într-un program naţional de educaţie împotriva obezităţii.

    Specialiştii în tulburări de alimentaţie şi obezitate afirmă că principalele cauze ale acestei boli sunt alimentaţia proastă, stresul şi sedentarismul, iar programele care să combată acest fenomen mondial ar trebui organizate şi în ţara noastră, aşa cum se desfăşoară de foarte mulţi ani în ţări precum Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii .

    Controalele periodice la medic sau specialişti, dar şi realizarea de către specialist a unui plan de monitorizare pe termen lung ar trebui să fie primii paşi pe care persoane în cauză ar trebui să-i facă. “Persoanele care suferă de supraponderalitate sau obezitate trebuie să îşi facă în primul rând analizele medicale periodic şi să apeleze la un specialist sau la mai mulţi (nutriţionist, psiholog, dietolog), în funcţie de natura obstacolului întâmpinat, în încercarea de a rezolva problema. Un alt aspect important este înţelegerea faptului că este necesar realizarea unui plan pe termen lung care trebuie monitorizat de specialistul cu care se colaborează şi care trebuie respectat chiar dacă exista recăderi şi descurajări”, afirmă Ileana Iliescu, psiholog specialist în tulburări de alimentaţie şi nutriţie, autor a mai multor studii de specialitate.

    “Boala” mileniului trei, stresul, reprezintă şi ea un factor declanşator al obezităţii, iar când suntem stresaţi, primul lucru pe care-l facem este să ne îndreptăm către frigider. “Toţi oamenii răspund la stres prin “mâncare”, fie că mănâncă prea mult sau prea puţin. Unul din factorii determinanţi ai acestui tip de comportament este faptul că o componentă importantă a senzaţiei de frică/stress este Amygdala, zona localizată în interiorul creierului care intră în panică de fiecare dată cand “o înfometăm” şi răspunde prin stress, liniştindu-se doar în momentul în care ne alimentăm. Deci, reacţia noastră de a încerca să diminuăm stresul Amygdalei prin alimentaţie, este justificată dar nu neapărat sănătoasă”, afirmă psihologul Ileana Iliescu, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Inteligenţei Copiilor şi Adolescenţilor „C. Dickens” şi membru al Centrului Talk Talk.

    Planul naţional de combatere a obezităţii – parteneriat între stat, specialişti şi mass-media

    Referitor la programele naţionale de combatere a fenomenului, specialiştii sunt de părere că nu doar autorităţile statului trebuie să gândească o strategie pe termen lung, prin implementarea de programe educaţionale şi sociale, dar şi medicii şi psihologii ar trebui să relaţioneze mai bine cu mass-media pentru educarea populaţiei, model pe care îl putem prelua de la americani sau britanici. “În ultimii ani inceput să se manifeste, la nivel internaţional, o preocupare mai mare a medicilor în acest sens precum şi o implicare a mass media în programe de prevenţie a acestei condiţii medicale. Televiziunile din Marea Britanie sau din Statele Unite sunt pline de emisiuni ca “Secret Eaters” sau “I used to be fat” care au ca scop prevenţia sau ajutorarea persoanelor care suferă de acest tip de tulburare (tulburarea mâncatului compulsiv asocitat obezităţii). De asemenea, asigurările sociale din aceste ţări permit pacienţilor să beneficieze, fără costuri suplimentare, de programe de susţinere şi tratament organizate de Ministerul Sănătăţii, formate din medici şi psihologi”, declară Ileana Iliescu, psiholog specialist în tulburări de alimentaţie şi nutriţie.

    Totodată, strategia naţională de combatere a obezităţii trebuie realizată şi coordonată printr-un program naţional de educaţie, dar şi prin implicarea sistemelor de sănătate “Ar trebui să avem acces la un program naţional de sănătate care să ne faciliteze aceste tipuri de tratament, considerate încă neprioritare în Romania. Ministerul Educatiei are şi a avut programe de prevenţie a obezităţii infantile în ultimii ani, însă fără o extindere prea mare. Un program amplu de prevenţie înseamnă implicarea tuturor instituţiilor de învăţământ, a mass media, dar în primul rand al sistemului de sănătate. Realizarea unor programe de suport în vederea combaterii obezităţii la nivel naţional, instituit in Spitale sau Institutii medicale aferente ar fi cel mai indicat pas în educarea populaţiei”, conchide psihologul Ileana Iliescu, specialist în tulburări de alimentaţie şi nutriţie.

     

  • De ce ne plictisim la locul de muncă

    Expresia “te plictiseşti doar dacă eşti plictisitor” este cât se poate de falsă, starea de plictiseală este normală şi este rezultatul unor procese complexe ale creierului nostru.

    Plictiseala este condiţionată de opioide, substanţe din creier ce oferă plăcere, potrivit doctorului Irving Biederman, citat de Psychology Today. O nouă experienţă stimulează eliberarea opioidelor, iar creierul este setat să caute mai multe astfel de experienţe. După ce aţi avut o experienţă, o parte dintre neuroni răspund automat la informaţiile oferite de acelaşi tip de eveniment, eliberând astfel neuronii din vecinătate pentru alte activităţi. O experienţă care a provocat iniţial plăcere, nu va mai oferi aceeaşi cantitate de opiodide. Din ce în ce mai puţini neuroni vor fi implicaţi, iar astfel va apărea plictiseala, aspect care explică şi plictiseala ce intervine în cazul activităţilor repetitive de la birou.

    Sistemul face creierul eficient şi ne face să tânjim după lucruri pe care nu le-am mai făcut. Oamenii plictisiţi de aspectele repetitive ale vieţii îşi distrug uneori vieţile renunţând la şcoală, schimbându-şi locurile de muncă sau renunţând la căsnicii.

    Există însă o categorie de persoane cărora le place să facă lucruri în mod repetitiv. Explicaţia lui Biederman este că aceasta este o modalitate de reducere a anxietăţii la care sunt predispuşi unii dintre noi. Pentru a stimula eliberarea opioidelor, încercaţi lucruri noi sau aprofundaţi zone pe care deja le ştiţi şi vă plac, abordându-le diferit. “Cea mai bună modalitate pentru a nu vă plictisi este să faceţi ceea ce vă place să faceţi, lucruri la care de obicei vă pricepeţi” concluzionează psihologul.

  • Biocorporatiştii – au renunţat la viaţa de oraş şi la munca în corporaţie pentru a face agricultură la ţară

    L-am întâlnit pe Matei Dumitrescu, unul dintre cei patru fondatori ai afacerii Coşul de legume, în biroul din cadrul centrului de afaceri Bucharest HUB, unde îşi întâmpină de cele mai multe ori clienţii şi partenerii. Tot acolo ajung şi multe dintre coşurile cu legume şi fructe vândute prin intermediul site-ului, SMS-urilor sau telefoanelor. Matei Dumitrescu este responsabil de partea de business to business, colegul lui, Andrei Barbu, fost IT-ist, se ocupă de producţia de pe terenul din Valea Măcrişului, iar soţiile lor, psiholog şi arhitect, gestionează marketingul, comunicarea şi relaţiile cu clienţii.

    „Experienţa fiecăruia dintre noi a intervenit la un moment dat: cu ajutorul lui Andrei Barbu am dezvoltat site-ul şi urmărirea livrărilor în sistem, soţia sa, Alexandra, de profe-sie arhitect, a intervenit când a venit vorba de dezvoltarea solariilor şi a halei de depozitare, iar Sabina, soţia mea, psiholog, face cursuri de parenting unde nu vorbeşte doar despre educaţia, ci şi despre hrana copiilor, identificând astfel nevoile consu-matorilor preocupaţi de sănătatea lor“, explică Matei Dumitrescu modul cum pregătirea din varii domenii ajută şi în agricultură.

    Ideea afacerii Coşul de legume a venit în 2011, când Andrei şi Alexandra Barbu au început să caute produse sănătoase pentru fetiţa lor. „Nu aveam de unde să procurăm mâncarea sănătoasă, aşa că am decis să ne-o facem singuri“, este ex-plicaţia simplă a lui Dumitrescu, care i s-a alăturat lui Barbu în 2012, odată cu creşterea cererii pentru legumele cultivate în sistem ecologic. În prezent, cele două familii cultivă la ferma lor de 16 hectare din Valea Măcrişului, în apropiere de oraşul Urziceni, legume şi fructe în sistem ecologic, printre care şi sfeclă elveţiană, roşii mov sau morcovi galbeni şi albi, varză furajeră. Pe un teren de circa două hectare din zona Cheile Olteţului cultivă cartofi, iar în apropiere de Bucureşti au şi un mic depozit de logistică, de unde fac livrările.

    Legumelor şi fructelor li se adaugă ouăle şi carnea de la câteva sute de găini, aflate tot la ferma de pe Valea Măcrişului. Lucrează însă şi cu mai multe ferme partenere – unele cu certificare ecologică definitivă, altele în conversie, de la diverse organisme de certificare. Produsele sunt vândute prin intermediul site-ului, pe bază de comandă sau abonament săptămânal: clienţii îşi primesc coşul proaspăt, în fiecare marţi şi sâmbătă, chiar la uşa lor sau în cele circa 30 de centre partenere.

    În total, cele două familii au investit în afacere circa 50.000 de euro. Datorită cererii mari, au început să colaboreze şi cu alte ferme, subcontractori, care investesc parţial banii proprii în ferma de legume. Break-even-ul a fost atins astfel anul trecut, când afacerea a ajuns la venituri de 100.000 de euro, iar perspectivele sunt pozitive şi pentru anul în curs.“Am vândut abonamente prepaid în luna martie cât aproape toată cifra de afaceri din legume de anul trecut“, argumentează Dumitrescu, care a primit în avans plata pentru costurile viitoare.

    Comanda medie în magazinul cosuldelegume.ro este de 78,30 de lei, iar cei mai mulţi clienţi sunt mame tinere, potrivit lui Dumitrescu. Anul trecut au avut circa 5.000 de livrări, iar unii dintre clienţi, potrivit lui Dumitrescu, au cumpărat produse proas-pete chiar şi în valoare de 1.000 de euro. În afară de cele câteva sute de clienţi stabili, compania lucrează şi cu restaurante (Violeta’s Kitchen, Cafe Verona), centre de afaceri (Bucharest HUB), grădiniţe, şcoli (British School of Bucharest) sau săli de fitness.

    Parteneriatele şi vânzările către consumatorii finali sunt echilibrate, având fiecare o proporţie de 50% din afacere. Matei Dumitrescu este de părere că nu e nevoie de pregătire pentru a-ţi începe o afacere în agricultură şi găseşte mai folositoare experienţa din domenii care, aparent, nu au puncte în comun cu „viaţa la ţară“. „Noi am pornit de la coadă la cap: aveam multe cunoştinţe, networking dezvoltat, prieteni care ne-au îndrumat către alţi clienţi şi către nevoile lor.“ Dacă el este în continuare implicat în alte afaceri, precum turismul şi marketingul, Andrei Barbu a renunţat cu totul la munca dintr-o multinaţională IT pen-tru a se dedica businessului cu legume.

    Acum, în loc să îşi petreacă zilele scriind cod, ajunge să îşi petreacă şi nopţile su-praveghind producţia de legume de pe Valea Măcrişului când temperaturile sunt foarte scăzute. În afară de cele două familii, numărul angajaţilor variază în funcţie de sezon şi poate ajunge la 30 de persoane în perioada de maximă productivitate şi in-clude atât personalul care se ocupă de livrări, cât şi lucrătorii temporari de pe câmpul din zona Bărăganului.

  • Cazul Ionuţ Anghel: Fratele băieţelului, audiat de procurori, în prezenţa unui psiholog

     Potrivit surselor citate, procurorii au reluat audierile în cazul lui Ionuţ Anghel, care în 2 septembrie a fost omorât de câini, pe un teren privat de lângă Parcul Tei din Capitală, după ce o perioadă acestea au fost întrerupte, pentru a fi făcute rapoarte biocriminalistice şi unele experimente judiciare.

    În cadrul anchetei, procurorii vor vorbi marţi cu fratele lui Ionuţ Anghel, în prezenţa unei comisii speciale. Anchetatorii şi alte persoane care trebuie să fie prezente la audierea băiatului, printre care şi un psiholog, vor merge, cel mai probabil, la sediul unui centru din Capitală, unde vor vorbi cu acesta, au precizat sursele citate.

    Audierile vor continua şi zilele următoare, urmând să fie chemate mai multe persoane pentru a da declaraţii în calitate de martori, la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hosni Mubarak este depresiv si are nevoie de un psiholog

    Fostul presedinte, in varsta de 83 de ani, este spitalizat la
    Sharm el-Sheikh, pe litoralul Marii Rosii, de luna trecuta, in urma
    unei crize cardiace suferite in timpul unui interogatoriu. Mubarak
    face obiectul unei anchete privind originea averii sale, precum si
    privind reprimarea miscarii populare impotriva regimului sau in
    ianuarie si februarie, soldata cu peste 800 de morti. Transferul
    lui in inchisoare in asteptarea unui eventual proces este
    conditionata de evolutia starii sale de sanatate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Becali, in procesul cu privire la sechestrarea de persoane: Un psiholog sa spuna daca victimele au suferit traume

    Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au
    reluat, luni, dezbaterile in dosarul in care finantatorul echipei
    de fotbal Steaua, europarlamentarul George Becali, este judecat
    alaturi de garzile sale de corp si de un politist, pentru
    sechestrarea a trei persoane pe care le suspecta de furtul
    autoturismului sau.

    La termenul de luni al procesului, avocatul lui Becali a depus o
    cerere judecatorilor ICCJ privind admiterea efectuarii unei
    expertize, de catre psihologul criminalist, profesor-doctor Tudorel
    Butoi.Avocatul a sustinut ca doreste ca psihologul criminalist sa
    spuna – in urma analizarii intregului material probator din acest
    dosar, respectiv declaratiile partilor vatamate, a martorilor si a
    inculpatilor din proces, si dupa vizionarea materialelor video
    referitoare la momentul presupusei “sechestrari din bar” – daca
    reiese ca cele trei victime au suferit in mod real traume psihice
    sau nu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Generatia crizei. Unul din zece elevi merge la psiholog din cauza depresiei sau violentei

    Noptile petrecute in fata calculatorului, oboseala accentuata,
    violenta verbala si fizica fata de colegi si profesori, epuizarea
    din cauza temelor de acasa sau pur si simplu sentimentul de
    debusolare si negasirea locului in societate fac ca unul din zece
    elevi sa ajunga in cabinetul psihologului pentru consiliere de
    specialitate. Aproape 25000 de scolari bucuresteni, reprezentand
    12% din numarul total de elevi care invata in scolile Capitalei au
    apelat, anul trecut, la psihologul scolar.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Cu moda la psiholog

    Cat se poate de casual, dezinvolt, extrem de vorbaret si “agitat”, dupa cum singur recunoaste – un ardelean atipic dupa origini si un “fashionist” pragmatic prin formare, Cosmin Copaescu a luptat dintotdeauna pe mai multe fronturi.
    Cand era mic, si-a dorit sa fie director sau sa ocupe orice functie importanta. In adolescenta a dorit sa intre la SRI, dar a picat examenul de admitere, asa ca s-a indreptat spre psihologie. Nu a profesat niciodata in acest domeniu, din lipsa de rabdare. Nu ar fi avut rabdare pentru psihologia scolara sau psihologia clinica, dar si-a gasit putina rabdare pentru a face psihologie organizationala, care mai inseamna si management, economie sau marketing. “Stii cum e, atunci cand nu poti sa faci un lucru bine, faci mai multe ca poate-poate se leaga ceva”, glumeste el.

    O zi decisiva
    Facultatea a facut-o in Cluj, iar prima data cand s-a gandit ca s-ar putea muta in Bucuresti a fost in urma cu 6 ani, cand a primit o oferta de angajare pe HR, de la Softwin. “In anul 3 de facultate am fost la o conferinta in Bucuresti, impreuna cu sotia mea. Am facut o lucrare comuna, ea fiind studenta la drept iar eu la psihologie. In urma acelei conferinte cei de la Softwin mi-au facut o oferta de angajare.” Ajuns inapoi in Ardeal, toti prietenii i-au spus ca nu are ce cauta in Bucuresti, ca este suficient de agitat. Dar chiar in momentul in care trebuia sa se decida daca se muta sau nu in Bucuresti a primit o alta oferta din partea grupului Carpatcement, care avea operatiuni in Deva. A acceptat imediat si astfel a inceput sa faca programe de HR pentru Carpatcement. Dupa terminarea facultatii, a continuat sa lucreze in cadrul companiei pe partea de training si dezvoltare, iar dupa ce a fost manager pe training si dezvoltare pe una din fabrici, a devenit manager pe intreg grupul Heidelberg Cement, in Romania. “A durat aproape 5 ani sa ma hotarasc sa plec. A fost o lupta intre a trece in consultanta si a invata lucruri total noi pentru mine. Foarte multi dintre amicii mei lucrau in consultanta si ma intrebau de ce nu vin si eu, pentru ca se castiga mai bine. Eu eram pe principiul ca pentru a oferi consultanta trebuie sa fi facut prima data cu mana ta.” A fost o lupta interna care a durat 4-5 ani, perioada in care Copaescu a primit mai multe oferte, iar mutarea in Bucuresti a fost poate cea mai grea decizie. “Pana intr-o zi mai proasta in care unul din amicii mei m-a intrebat a nu stiu cata oara daca nu vreau sa plec din Heidelberg. Ziua respectiva de munca nu a fost una dintre cele mai bune. In plus, studiile ziceau ca nu trebuie sa stai mai mult de 4-5 ani intr-o multinationala, iar eu m-am gandit ca ar fi pacat sa incalc regula. Si am acceptat sa vin pe postul de manager de HR la Bigotti.”

    Trainer devenit GM
    “Este o companie la fel de nebuna ca si tine”, este argumentul care l-a facut sa dea curs ofertei venita din partea Bigotti si sunt cuvintele care i-au schimbat definitiv viata. Schimbarea a fost facuta cu retinere si teama. Ca si pozitie era o crestere, salarial nu insemna nimic, iar ca challenge insemna foarte mult. Venise dintr-o companie care e un mamut in industria cimentului, intr-o companie mica, cum sunt in general firmele de fashion. “Ce a contat foarte mult in decizia mea a fost momentul in care a venit oferta, cine a facut aceasta oferta si au contat oamenii pe care i-am cunoscut cand am luat prima data legatura cu Bigotti.”
    Intrarea lui Copaescu in Bigotti s-a produs in urma cu doi ani si jumatate, iar pana la functia de manager general a fost nevoie de un singur pas, facut in doi ani. “Evolutia mea a fost simpla – am intrat pe postul de manager de HR si apoi am devenit GM. Am fost primul trainer care a devenit GM.”

    Interesant sau… penibil?
    Ca retrospectiva, se poate spune despre el ca a dat usor psihologia pe ciment si, mai tarziu, cimentul pe haine. Este convins ca orice lucru pe care nu il stii se poate invata, dar nu pretinde ca ar sti mai multe despre moda, spre exemplu, decat designerii care lucreaza in companie. De fapt, acesta este si unul dintre aspectele pe care le urmareste la un candidat pentru un post in cadrul companiei. “Trebuie sa fie mai bun decat mine pe partea pe care o conduce.”
    Cand vine vorba de moda, Copaescu spune ca, in timp, a invatat sa priveasca o haina altfel decat o fac ceilalti sau decat o facea el la inceput.
    “Cand am avut primul interviu cu actionarii firmei, m-am chinuit sa ma imbrac intr-un mod interesant, dar daca ma gandesc acum, eram penibil. Nu am avut nicio legatura cu moda, cand am venit aici, dar cred ca am avut cei 7 ani de acasa in ceea ce priveste modul de a te imbraca.” Managerul Bigotti crede ca nu trebuie sa ai neaparat cunostinte de moda pentru a conduce o companie din domeniu. “E o companie ca oricare alta. Nu faci ciment, faci moda.”

    Mecanic in timpul liber
    Iar el “face moda” de de la primele ore ale diminetii. Desi stilul workaholic este des intalnit el doreste mai degraba sa fie eficient. Vine la birou adesea cu doua ore mai devreme decat ceilalti, adica la ora 7, pentru a putea lucra in liniste. Si crede ca in doua ore poti lucra cat in sase, daca reusesti sa te concentrezi foarte bine.
    Intr-un domeniu atat de imprevizibil, e greu de crezut ca programul unui manager de fashion este previzibil, iar Copaescu confirma acest lucru. “Ai cateva repere – stii ca ai sedinta la ora zece, stii ca ai sedinta la ora unu. Sunt zile in care am sedinte de dimineata pana seara. Sunt si zile in care nu am nicio sedinta programata, dar se ivesc dintr-o data – avem o problema si trebuie sa ne reunim pentru a o discuta si rezolva.”
    De la birou pleaca pe la 7 seara, dar spune ca nu lucreaza chiar 12 ore pe zi. “Este greu de spus cate ore lucrez efectiv. De cand ajung la birou si pana vin colegii mei pot sa lucrez cat as lucra in sase ore. Poate 2 ore pe zi le pierd discutand cu prietenii, asa ca nu pot spune exact cate ore lucrez pe zi.”
    In timpul liber iese cu familia si prietenii, iar iesire inseamna de la a merge in parc pana la a se sui in masina si a merge undeva in tara. “Imi mai place sa calatoresc in strainatate si sa merg la teatru, o activitate pe care o am inca de pe vremea studentiei. Imi place sa citesc reviste de masini si sa testez fiecare masina care imi pica in mana.” Masinile ii plac nu numai pentru a le conduce, ci si pentru a le demonta. “Nu stiu de unde vine aceasta pasiune. Cand eram mic, demontam ceasuri, spre disperarea parintilor, dar cred ca apogeul l-am atins cand am demontat bordul masinii pe care tocmai o cumparasem impreuna cu sotia mea si pentru care am facut eforturi foarte mari, la acea vreme.
    Masina nu era scumpa dar era mult pentru noi, iar intr-o seara sotia mea se uita pe geam si m-a vazut cum demontam bordul. Tacanea ceva la ea si mi s-a parut normal sa vad despre ce este vorba”, povesteste amuzat Copaescu.

    ???Graftex Prodcom

    a fost infiintata in anul 1997.
    Graftex Prodcom distribuie si produce brandul de vestimentatie masculina de lux Bigotti, cu 4 colectii variate ca stil: Bigotti Clasic, vestimentatie business in stil clasic; Bigotti Smart Casual, produse intermediare, intre clasic si casual; EgoBigotti, tinute casua,trendy; Artigiani, brand care se adreseaza consumatorului sofisticat cu exigente ridicate.
    Cifra de afaceri pe anul 2006 este de aproximativ 9,5 milioane de euro, iar numarul de angajati este de 240, conform datelor furnizate de companie Ministerului de Finante.
    In Romania sunt 28 de magazine Bigotti.
    Bigotti se gaseste si in Ucraina, cu un magazin deschis in Odesa, si in Bulgaria, cu 2 magazine deschise in Sofia.
    Pana in 2008, cei de la Bigotti doresc sa acopere Europa Centrala si de Est.