BusinessMagazin

Tag: programatori

  • Pariul tehnologic al anului

    „Vector Luna  este smartwatch‑ul cu cea mai lungă durată de viaţă a bateriei reîncărcabile“ – este recomandarea făcută recent de jurnaliştii publicaţiei americane CNN Money smartwatch-ului cu origini româneşti, inclus în rândul smartwatch-urilor ce pot fi oferite drept cadouri de sărbători. Jurnaliştii au mai precizat că modelul Vector Luna este şi printre cel mai uşor de folosit din oferta de pe piaţă, prin comparaţie cu modelele Apple Watch, Moto360, Pebble Classic, Pebble Time Steel, Samsung Gear S2, Withings Activité, Activité Pop şi Pebble Classic, incluse de asemenea în listă. Tot anul acesta, jurnaliştii de la New York Post descriau produsul prin titlul „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“, cei de la ComputerWorld, spuneau despre acesta că este „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, iar Wareable spunea despre Vector Luna că este un smartwatch „simplu, subtil şi sexy“.

    Smartwatch-ul din oţel al Vector Watch, lansat în urmă cu câteva luni pe piaţa locală, a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei. Vector a atras anul acesta nu doar atenţia media internaţionale, ci şi pe cea a investitorilor. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari, rundă de investiţii condusă de Gecad Group, cu 2 milioane de dolari, urmat de fondul 3TS Catalyst România cu 1,6 milioane de dolari şi de investitorii privaţi Mihai Popescu şi cofondatorii eMag Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad, care au adus o finanţare de 1,4 milioane de dolari companiei. Anterior, grupul Gecad a mai investit 2,5 milioane de euro în producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, devenind astfel cel mai important acţionar al companiei.

    Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

    Andrei Pitiş, CTO şi cofondator al Vector Watch, a ezitat să facă estimări despre numărul de unităţi pe care şi-a propus să le vândă anual în cadrul interviului acordat recent Business Magazin, dar crede că Vector va ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

    Antreprenorul a povestit cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“ S-a asociat cu designerul Irina Alexandru (cofondator şi hardware manager) cât şi cu profesorul specialist în hardware Dan Tudose (cofondator şi hardware engineer), şi au început să construiască prototipul.

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. În iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Din echipa internaţională fac parte şi Steve Jarvis, fost design director pentru Timex şi Nike FuelBand, şi Ron Spencer, fost COO al Bulova Watches.

    Echipa Vector i-a atras şi pe români cu o puternică experienţă în IT precum Bogdan Rîpă, unul dintre fondatorii Interakt Online – compania achiziţionată în 2006 de gigantul american Adobe, Bogdan Dumitru, care a lucrat anterior pentru Huawei, Capgemini şi IBM, pe Bogdan Preduşcă, unul dintre românii care au lansat pe piaţa din SUA getFitter, o platformă online care le oferă angajaţilor din companii acces la programe personalizate de fitness şi nutriţie, şi pe Rareş Florea, recrutat de la procesatorul de plăţi online PayU. În prezent, echipa din România a Vector Watch numără peste 35 de angajaţi în departamentele de dezvoltare, design şi vânzări, iar în total compania are peste 50 de angajaţi în birourile din Londra, Silicon Valley, Amsterdam, Hong Kong şi Bucureşti.

    Unul dintre principalele atuuri ale Vector Watch, autonomia ridicată, de până la 30 de zile, este, potrivit antreprenorului, o consecinţă a faptului că au construit produsul de la zero în România. Au ales însă să îşi stabilească sediul central al companiei în Marea Britanie şi să coopteze specialişti din toată lumea în proiect. „Este foarte dificil să lansezi un brand internaţional ca brand românesc de ceasuri. (…) Să creezi un brand nou înseamnă să creezi un capital de încredere, iar pentru a face acest lucru trebuie să aduci lângă tine oameni sau ţări care să aducă din capitalul lor de încredere deja construit pentru acel brand nou. Ce avem noi în România, pentru ce suntem cunoscuţi? Avem programatori foarte buni, dar cumva doar programatorii şi-au făcut cunoscut un capital de încredere în afară. De ce? Pentru că au venit alte companii, au angajat programatori, iar ei au făcut ce au promis, au construit încredere. Nu a venit nimeni în schimb să ia designeri sau oameni de branding pe care să-i expună în piaţa internaţională şi să vadă dacă sunt buni sau nu, şi astfel România, în afară, are 0 capital de branding, spre exemplu.“

    În prezent, ceasurile Vector Watch sunt disponibile din 12 modele: cele din gama Meridian cu ecran dreptunghiular şi cele din gama Luna care au ecran rotund, au fost lansate în România în octombrie, la preţuri între 299 şi 499 de euro, fiind distribuite prin Orange.
    Piaţa de smartwatch-uri este în plină dezvoltare, iar în România va ajunge la un ritm în care, în maximum doi-trei ani, unu din doi utilizatori de smartphone va folosi un ceas inteligent, potrivit lui Julien Ducarroz, directorul comercial al operatorului telecom Orange. Astfel, dacă piaţa totală de smartphone‑uri este de aproximativ 1,2 milioane unităţi vândute anual, Ducarroz se aşteaptă la între 0,1 şi un milion de obiecte conectate.

    Ritmul de creştere al pieţei este susţinut şi de lansările smart-watch-urilor altor mari producători de electro-nice, precum Samsung – Samsung Gear S2, Apple – Apple Watch, LG – LG Watch Urbane, Huawei – Huawei Watch, Motorola – Motorola Moto 360 2nd edition, Sony – Sony Smartwatch 3, Pebble – Pebble Time Round, cât şi ale unor mari producători de ceasuri clasice, precum compania eleveţiană Tag Heuer care a dezvoltat împreună cu giganţii IT Google şi Intel un ceas inteligent al cărui preţ de vânzare este de 1.500 de dolari. Potrivit ZF, vânzările de ceasuri inteligente cresc cu circa 35% anual, nivelul pieţei locale situându-se în prezent la câteva zeci de mii de unităţi.

    Piaţa globală de ceasuri inteligente va avea un ritm de creştere anuală de 22,07% şi se estimează că va ajunge la 13,1 miliarde de dolari până în 2020, în condiţiile în care în 2014 era estimate la o valoare de 3,7 miliarde de dolari, potrivit unui raport al companiei de consultanţă şi cercetare Mordor Intelligence.
     

  • A pornit afacerea într-o garsonieră cu doi programatori, iar după doar doi ani are venituri de 6 milioane de dolari

    Săptămâna trecută, Dragoş Hâncu se pregătea să plece în Statele Unite la o discuţie cu The Honest Company, compania care a transformat-o pe Jessica Alba din divă sexy în femeia de business care a dus produsele bio din zona micro-cool în zona companiilor care primesc finanţări de zeci de milioane de euro. Dragoş Hâncu speră să intre în rândul colaboratorilor The Honest nu numai pentru că şi-ar dori să lucreze pentru Jessica Alba (cine nu şi-ar dori?), ci pentru că recomandările bune sunt cea mai bună metodă de promovare într-o industrie în care chiar nu mai contează numele de familie sau codul poştal, ci doar ceea ce faci, când faci şi cum faci.

    Ceea ce făcuse şi modul cum îşi făcuse jobul până atunci l-au determinat pe Dragoş Hâncu să încerce antreprenoriatul. În ianuarie 2016 se împlinesc trei ani de când a decis să plece la drum pe cont propriu şi să lase în urmă jobul călduţ din conducerea EA România. Dragoş Hâncu a făcut facultatea de automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi pe cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult s-a jucat, „eram toată ziua în internet cafe-uri“. „Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare“, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria jocurilor.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat (recrutat de Mihai Pohonţu, fostul vicepreşedinte al Disney Interactive), care a devenit din 2006 Electronic Arts şi de unde a plecat abia în ianuarie 2013. „În EA am avut o carieră ascendentă, am cunoscut foarte mulţi oameni şi am făcut proiecte foarte importante pentru firmă“ – împreună cu un coleg din EA, Dragoş Hâncu a stat câteva luni în Canada cu scopul de a se pregăti pentru producţia jocului Fifa pentru telefoane. Era head of deployment la EA în 2009, coordonând 200 de oameni care făceau parte din patru echipe diferite, când compania a suferit un reset, „o perioadă tulbure“, care a trecut când studioul a început să producă FIFA; a fost apoi development director pentru FIFA 13 şi 14, ocupându-se în paralel şi de angajări. „Mie nu îmi place fotbalul, nu îmi place FIFA şi de aceea nu a fost o potrivire excelentă, dar tot ce am învăţat acolo – management, organizare, strategie – mi-a plăcut şi mi-a folosit enorm.“ La sfârşitul lui 2012 „nu îmi mai găseam locul“, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu, nu o să mă mai apuc niciodată“, povesteşte Hâncu.

    Cu bonusul de exit de la EA („consistent“) şi cu câteva idei bune a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori, punând la punct un serviciu de deployment („Modelul nostru de la început urma câţiva paşi simpli: Disney, clientul nostru principal de la început, ne dădea un joc, de obicei dezvoltat pe iOS, iar noi trebuie să îl portăm pe alte platforme de la smart TV la telefoane şi PC“), dar având în plan să facă dezvoltare.  

    Ceea ce a urmat în 2013, dar mai ales în 2014 şi în 2015, a întrecut însă aşteptările cu care pornise la drum. De la aproape 1 milion de dolari atins în primul an de funcţionare, 2013, compania a încheiat 2014 cu venituri de peste 2 milioane (deşi estima o creştere de maximum 60%) şi Dragoş Hâncu crede că va încheia 2015 cu afaceri de 6 milioane de dolari. „Ce am făcut diferit? În primul rând am reinvestit tot şi am ales să mă bucur de creşterea firmei în loc de banii obţinuţi. În al doilea rând, am avut probabil o abordare bună de strategie: toată lumea de aici vrea să facă jocul lui personal, să lucreze la ceva ce îi poartă semnătura, dar am încercat mereu să temperez această dorinţă, încurajând echipa să lucrăm pentru alţii pentru că, odată ce ai multă experienţă şi eşti cunoscut, orice proiect propriu este primit şi văzut altfel. În al treilea rând, am muncit foarte mult şi ne-am respectat la literă deadline-urile şi contractele. În al patrulea rând şi foarte important, am avut foarte mult noroc.“ 

    Desigur că norocul şi-l face antreprenorul cu mâna lui, iar Dragoş Hâncu este de acord. „Am avut noroc să găsesc oameni foarte buni pe care să îi angajez, dar asta şi din cauză că am o relaţie bună cu oamenii alături de care am lucrat sau cu cei din industrie“. Estimează că va avea în firmă 200 de oameni până la sfârşitul anului şi probabil 300 anul viitor. „S-au întâmplat mai multe chestii. Una dintre cele mai importante este că am reuşit să îmi iau oameni foarte seniori în layerul de conducere, care au reuşit să crească fiecare segmentul de business de care este responsabil. Am un coleg, Tudor Postolache, care a fost anterior head of CDS la Electronic Arts, deci s-a ocupat cu tot ce însemna testarea în EA, pe tot mapamondul, cu vreo 4.000 de oameni în subordine, şi a acceptat să vină la noi în august anul trecut, când în echipa lui de aici erau 11 testeri. I-am pus în mână divizia şi a ajuns acum la peste 100 de oameni. Mare parte din creşterea noastră explozivă ţine de quality assurance, care la rândul ei ţine predominant de strategie: totul e să ai multe proiecte şi să reuşeşti să le faci bine, în deadline, să creşti şi să fii recomandat în baza lor. Aici îl avem pe Cătălin Brumariu, care era vicepreşedinte în Gameloft şi avea trei studiouri în subordine, în România, Vietnam şi India, şi a venit la noi pentru mai puţin de jumătate din salariul de la Gameloft. Eu sunt mândru de chestia asta, pentru că sunt oameni care au venit la Amber ca să construiască.“

  • Povestea antreprenorului român care a lansat unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale anului

    Ceasul gândit în România, produs în China şi poziţionat strategic ca brand britanic este unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale acestui an.

    Andrei Pitiş îmi arată pe modelul său Vector Watch Luna spaţiile pline din cercul ce dublează cadranul. Spaţiile reprezintă intervalele orare în care are întâlniri, iar cele libere sunt orele în care poate să facă şi alte lucruri. „Pentru o persoană care nu are foarte mult timp, acest calendar clar este valoros“, descrie Pitiş utilitatea ceasului său.

    De fapt, ideea de utilitate a stat la baza conceptului Vector Watch, după cum povesteşte antreprenorul: „Când Vector Watch s-a născut, am pornit de la ideea că viaţa noastră este extrem de fragmentată, că ar trebui să fie mai puţin dependentă de telefon şi de notificările acestuia: vezi pe ceas cine te sună şi cine îţi scrie şi de ce este asta important, aşa că poţi să decizi să ignori persoana respectivă; altfel, dacă iei telefonul ca să vezi SMS‑ul, poate începi să răspunzi, poate mai intri şi în alte aplicaţii şi aşa pierzi 10 minute. 10 minute, de mai multe ori pe zi, înseamnă mult timp pierdut“.

    Vremea, rezultatele sportive, rezultatele bursiere, toate aceste mici bucăţi de informaţii care ar putea genera pierderea timpului verificând neîncetat telefonul pot astfel fi văzute mai rapid pe ceas. Spre deosebire de un ceas obişnuit, modelele Vector Watch, disponibile cu ecran rotund sau dreptunghiular, se conectează prin intermediul tehnologiei wireless Bluetooth la un smartphone şi pot afişa notificări atunci când utilizatorul primeşte un apel sau un SMS. Andrei Pitiş, iniţiator al proiectului, vorbeşte despre Vector la fel de pasionat ca în urmă cu doi ani, când, în cadrul unui eveniment Innovation Labs, mărturisea că vrea să intre pe piaţa de wearables cu ceva revoluţionar. Acum mărturiseşte că în intervalul care s-a scurs de când i-a venit ideea a reînvăţat tot ce ştia. „În ultimul an am învăţat mai mult despre tot – nu doar despre ceasuri, dar tot ce ştiam până atunci şi până anul trecut am învăţat din nou. Nimeni nu înţelege cât de greu este să asamblezi totul: design, hardware, software, manufactură, logistică, distribuţie. Un astfel de produs este un proiect uriaş.“

    La circa două luni de la lansarea pe piaţa din Marea Britanie, în prag de a fi promovat oficial pe piaţa Statelor Unite ale Americii şi la mai puţin de trei săptămâni de prezenţă pe piaţa locală, smartwatch-ul din oţel a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei:  „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“ – New York Post, „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, scria şi ComputerWorld, „Vector Luna Smartwatch: Simplu, Subtil şi Sexy“, sunt caracteristicile sesizate de Wareable. Nu mulţi jurnalişti din presa internaţională au sesizat însă originile adevărate ale Vector Watch. Andrei Pitiş povesteşte cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“S-a asociat cu designerul Irina Alexandru, cât şi cu profesorul Dan Tudose, specialist în hardware, şi au început să construiască prototipul. „Irina făcea desenele, Dan hardware‑ul, iar eu făceam software-ul ca să demonstrez că poate să funcţioneze.“ La momentul când au ajuns să prezinte proiectul lui Radu Georgescu, partener fondator al grupului Gecad, în vederea obţinerii primei finanţări, aveau un prototip dreptunghiular. „Am făcut pitch-ul proiectului, iar sâmbătă am primit mesajul că vom obţine finanţarea de 500.000 de euro.“

    Andrei Pitiş îşi aminteşte cum prezentarea era construită din mai multe prezentări mici, cu mai multe finaluri – o construise astfel pentru a se opri în cazul în care i-ar fi plictisit pe investitori. Investitorii nu s-au plictisit, aşa că luni, după obţinerea finanţării, a început deja să sune specialişti pentru a forma echipa de software – majoritatea participanţi la primul eveniment Innovation Labs. „Căutam programatori care să gândească dincolo de cod, la cum vor arăta produsele.“

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. „Primul era ca un panou, iar pentru al doilea am făcut chiar şi carcasă la un bijutier. Este foarte greu să faci ceasul propriu-zis şi să îl vinzi. Să găseşti producători care să construiască designul tău este iarăşi foarte complicat, trebuie să îi convingi, să pui la punct linia de producţie, să faci ingineria produsului.“ Acesta a fost principalul motiv pentru care, în iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Referitor la producţia în China, spune că aceasta a fost singura variantă de a produce smartwatch-urile: „Am căutat şi fabrici în România, m-am uitat spre exemplu în Braşov, unde avem fabrici pentru componente din industria auto, dar mi s-a spus că nimeni din România nu va face ceva atât de mic şi la precizia aceasta“.

  • Un grup de programatori români oferă sisteme de operare gratuite instituţiilor de stat

    Rogentos, adică Grupul Român pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Derivate din Gentoo, a lansat de curând sistemele de operare Kogaion Linux şi Argent Linux. În termeni tehnici, acestea sunt „distribuţii de Linux“ româneşti, la fel de uşor de utilizat ca sistemele clasice de operare precum Windows şi Mac OS. Mai important însă, acestea sunt gratuite; Rogentos a propus testarea şi utilizarea gratuită a acestor sisteme în administraţia publică şi instituţii de învăţământ. Prima organizaţie care a răspuns acestei invitaţii a fost Universitatea Politehnică Bucureşti, implementând pe maşinile virtuale sistemul Kogaion.

    RogentOS este, în fapt, un grup de programatori care au decis să îşi dedice timpul acestui demers. „Suntem un grup de peste 20 de dezvoltatori care au contribuit de-a lungul timpului la proiect“, spune Marian Bănică, creatorul Linux pentru educaţie. „Scopul nostru este de a crea o distribuţie independentă, tradusă în limba română şi adaptată nevoilor pieţei româneşti. Are ca scop utilizarea ei în domenii de activitate critice, de la educaţie până la sisteme de securitate.“

    Iniţiativa acestui proiect aparţine unui tânăr informatician care a pornit proiectul la Cluj, Ştefan Cristian Brânduşa, şi care a cooptat specialişti IT din toată ţara. Sistemul de operare a fost gândit iniţial ca o soluţie la pachetele de licenţe costisitoare achiziţionate pentru calculatoarele din şcoli şi licee.

    „Ideea dezvoltării unor sisteme de operare noi a pornit din Cluj-Napoca, în urmă cu patru ani, în anul 2011, iar abia acum echipa noastră de dezvoltatori, programatori şi specialişti în IT, RogentOS, a reuşit să lanseze două sisteme, bazate pe platforma Linux, care sunt produse sută la sută româneşti. Este vorba de Kogaion şi Argent. Primul sistem de operare are ca ţintă oamenii obişnuiţi, utilizatorul de acasă, dar se adresează şi administraţiei publice sau instituţiilor de învăţământ. Argent este un modul de server care vizează securitatea naţională şi se adresează instituţiilor de apărare, cum ar fi Ministerul Apărării, cel de Interne, dar şi STS, SRI. Sistemul Argent are nişte particularităţi care ne ajută să protejăm sistemul de apărare mai eficient decât cele existente, are o filtrare consecventă şi un model de securizare mai mare decât alte sisteme de operare“, a spus Brânduşa. „Vom prezenta noile sisteme de operare guvernului, ministerelor din domeniul apărării, instituţiilor din administraţia publică, primăriilor, pentru a le testa. Suntem siguri că instituţiile de apărare ar fi interesate de produsul nostru. Noile sisteme le-ar putea înlocui pe cele existente în prezent pe calculatoare“, a subliniat el.

    „În iunie 2012, era gata prima variantă a sistemului de operare. Două luni mai târziu, echipa creştea la cinci membri, avea propriul sistem iar toate facilităţile erau în vigoare. În noiembrie 2013 începea schiţarea celor două sisteme de operare independente, cu propriile resurse şi unelte de dezvoltare. Ţelul era acela de a crea un program stabil, pregătit pentru a fi configurat de către utilizatorul de rând, care să îl poată folosi fără a primi erori. Cu alte cuvinte, un program disponibil pentru publicul larg“, notează site-ul organizaţiei.

    Numele Kogaion vine de la muntele sfânt al dacilor, iar Argent derivă din cuvântul latinesc care înseamnă argint, fiind „simbolul defensivei, al rezistenţei“.

  • Avertisment GRAV pentru programatori de la o multinaţională din IT: “Creşterea este artificială”

    „În ultima perioadă se simte o presiune a pieţei în procesul de recrutare şi ofertare. Acest lucru se datorează în principal companiilor care participă la schema de ajutor de stat în domeniul IT&C”. 

    Avertisment GRAV pentru programatori de la o multinaţională din IT. “Creşterea este artificială”

  • Programatorii cu venituri de peste 10.000 dolari din comercializarea softurilor, scutiţi de impozit

    Monitorul Oficial a publicat un ordin prin care se confirmă scutirea de impozit pe venitul din salarii la angajatorii care au ca obiect de activitate crearea de programe pentru calculator. Scutirea se aplică pentru fiecare angajat, în condiţiile realizării în anul precedent a unui venit de cel puţin 10 mii de dolari din comercializarea softurilor. Prin împărţirea cifrei de afaceri din vânzările de soft la acest plafon, se va determina numărul maxim de salariaţi ce beneficiază de această scutire.

    Posturile pentru care se va acorda scutirea de impozit sunt: administrator baze de date, analist, inginer de sistem în informatică, inginer de sistem software, manager de proiect informatic, programator, proiectant de sisteme informatice, programator de sistem informatic. Persoana care beneficiază de scutire trebuie să fie încadrată într-un compartiment specializat de informatică, evidenţiat distinct în organigrama angajatorului, cum ar fi centru de calcul, direcţie, departament, serviciu, birou, compartiment sau altele similare şi se poate beneficia de această scutire indiferent de momentul angajării şi fără a fi condiţionată de contribuţia acesteia la realizarea plafonului minim de venit.

    Calculul plafonului se efectuează la cursul valutar mediu al fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul. Se prezumă că veniturile din vânzările de soft sunt contabilizate distinct de celelalte venituri ale societăţii şi se regăsesc în balanţele analitice.

  • Stefanini vrea să mai angajeze anul acesta încă 150 de oameni. Care sunt slujbele pe care le oferă

    Numărul angajaţilor Stefanini în România a crescut în primul semestru cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând în prezent la 1.150. Până la sfârşitul anului, compania urmează să angajeze încă 150 de persoane şi să ajungă astfel la 1.300 de angajaţi în ţara noastră.

    Din cei 348 de noi angajaţi pe care Stefanini i-a recrutat în primele şase luni ale anului, 299 lucrează în biroul din Bucureşti al companiei, iar 49 în biroul din Sibiu.

    Poziţiile deschise în cadrul Stefanini în prima jumătate a anului au fost de programatori (.Net, Java, Mobile, PHP, FrontEnd), testeri, business analysts, specialist infrastructură (Networking, Wintel, Unix, Storage, Security, Monitoring), recrutori, HR assistant, recepţionist, agenţi helpdesk pe diverse limbi străine (engleză, franceză, italiană, spaniolă, rusă, germană, maghiară, greacă), IT manager, project manager, business development manager.

    Pentru posturile enumerate mai sus au fost susţinute aproximativ 5.000 de interviuri în primul semestru, ceea ce înseamnă, în medie, mai mult de 40 de interviuri pe zi, rata de angajare fiind de circa 7%.

    „Am căutat la noii angajaţi, pe lângă abilităţile tehnice demonstrate la testele de la interviu, şi trăsături precum disciplina şi flexibilitatea în modul de lucru. În continuare vom face recrutări în România şi vom extinde echipa locală, în condiţiile în care tocmai am semnat un nou contract cu un client global din domeniul FMCG”, a declarat Daniela Vercellino, EMEA recruitment manager, Stefanini România.

    Pentru următoarea perioadă, Stefanini caută candidaţi atât pe zona de development – programatori seniori pentru .NET, JAVA şi pe tehnologii precum PhP, IOS, Android, cât şi pe zona de infrastructură – poziţii de seniori şi agenţi vorbitori de engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, dar şi cunoscători de bulgară şi croată.

    ”Toate poziţiile deschise sunt centralizate pe site-ul Stefanini. Astfel, candidaţii pot aplica direct online, printr-un procedeu foarte simplu: selectează ţara şi domeniul de specialitate (spre exemplu, dezvoltator software, specialist infrastructură etc.), iar site-ul generează imediat toate poziţiile deschise din acel domeniu la momentul respectiv, fiind nevoie doar de un simplu click pentru ca CV-ul să fie preluat”, subliniază  Daniela Vercellino.

    Stefanini este o companie braziliană înfiinţată în urmă cu 27 de ani. Prezentă în 34 de ţări, Stefanini oferă servicii IT offshore, onshore şi nearshore, inclusiv servicii de dezvoltare de aplicaţii, precum şi servicii BPO. Stefanini se numără printre cele mai mari 100 de companii de IT din lume (BBC News).

  • Programatori la păscut caprele

    Lucrul ciudat de care vorbesc este următorul: un copil din România are drumul în viaţă stabilit nu numai de părinţi, preferinţe, talente sau abilităţi, ci şi de liceul pe care îl urmează. Concret, studiile efectuate de o organizaţie nonguvernamentală care lucrează în fiecare an cu mii de adolescenţi arată că elevii din liceele tehnice sunt, cumva, marcaţi şi au un cu totul alt sistem de valori şi alte aşteptări de la viaţă, în comparaţie cu colegii lor din liceele umaniste.

    „Studiile noastre comparative vorbesc de două universuri paralele, cei tehnici şi cei umanişti. Dacă la 16 ani eşti într-un liceu teoretic sau un liceu tehnologic, în mare parte traiectoria vieţii este definită, nu prea mai ai cum să schimbi lucrurile. Totul începând de la modul cum îşi fac prieteni cei din liceul tehnologic şi cei din liceul teoretic. La teoretic găseai criterii de genul admiraţie, disciplină, performanţe, o tipologie de valori. La zona tehnologică criteriile erau altele – cei care îmi oferă respect, un pic de afectivitate. Cumva discutăm de o realitate cu carenţe destul de mari, din familie, lucruri de bază, respect, iar în partea cealaltă erau elemente aspiraţionale, de tip disciplină, muncă, performanţă, pasiune. Legat de joburi aspiraţionale, cei din liceele tehnologice spun că nici nu-şi pun problema absolvirii bacalaureatului, îşi pun problema de elemente de subzistenţă, de tipul «poate reuşesc să mă angajez» sau «poate reuşesc  să am un loc de muncă». Din păcate mi-ar fi greu să recomand părinţilor să îşi îndrume copilul spre un liceu tehnologic”, mi-a spus interlocutorul meu într-o discuţie pentru materialul de copertă al acestui număr al revistei.

    La doar câteva zile după întâlnirea cu Ştefan Pălărie, au venit rezultatele de la bacalaureat, iar liceele tehnice par a conduce în nefericitul top al celor care au căzut la examen; unele cu 100% nepromovabilitate. Din cei 63 de copii care au terminat cu 10 examenul de bacalaureat, doar trei sunt din licee tehnice. Specializarea Matematică – Informatică este campioana absolvenţilor cu 10, un alt fapt cât se poate de relevant. Însuşi numărul celor de nota 10, adică 63 de elevi din sutele de mii care au dat examenul, mi se pare a fi măcar îngrijorător. 

    Mă întreb dacă ministerul de resort a făcut vreodată o evaluare a ceea ce se întâmplă cu acele licee tehnice şi dacă a remarcat cineva aceste discrepanţe; n-aş vrea să incriminez la grămadă, dar dacă studiile indică o atare situaţie, şi şansele unor tineri de a reuşi în viaţă sunt reduse sau eliminate doar pentru că au mers la o anume şcoală, poate că ar fi lucruri de îndreptat. Există consultanţi în carieră care, sunt sigur, ar accepta bucuroşi să facă ceva muncă voluntară pentru a le reda copiilor încrederea de care au nevoie şi mentalitatea de învingători – iar astea nu sunt vorbe goale, ci lucruri de care elevii chiar au nevoie. Pentru că bănuiesc că ei sunt acolo victimele unui sistem care aplică şanse în funcţie de valori străine şcolii, de exemplu cea a conturilor bancare, şi sunt maculaţi de mediul în care trăiesc.

    Este minunat că avem programatori buni şi că aceştia devin o emblemă naţională, dar pentru fiecare programator bun avem zeci de elevi care dintr-un motiv sau altul, motive care nu le sunt imputabile, sunt excluşi din sistem şi societate. Trebuie să facem planuri concrete pentru eliminarea multiplelor segregări sociale. Egalitatea şanselor ar trebui să devină mai mult decât o vorbă, pentru că altfel cine ştie dacă nu cumva un potenţial Bill Gates paşte chiar acum caprele pe cine ştie ce maidan.

    „Tinerii spartani” ai lui Degas ilustrează, cred, bine, povestea.

  • Programatorii ar putea pierde până la 40% din venitul net actual. “Am putea vedea un exod asemănător cu cel al medicilor”

    Condiţiile drastice post-aministie fiscală oferite persoanelor fizice autorizate (PFA) ar putea declanşa în rândul programatorilor din industria IT, care generează 6% din PIB, un exod asemănător celui din domeniul medical, estimează compania de consultanţă fiscală, contabilitate şi audit Contexpert.

    “În mod concret, programatorii şi informaticienii care colaborează cu companii de IT inclusiv multinaţionale, sub forma de PFA, au de ales între a avea riscul de a achita toate contribuţiile aplicabile contractelor individuale de muncă retroactiv pe cinci ani de zile sau a renunţa la PFA, devenind salariaţi, cu diminuarea aferentă a venitului net”, se arată într-un comunicat al Contexpert.


    Cât ar putea pierde programatorii

     

  • Contexpert: Programatorii ar putea pierde până la 40% din venitul net actual

    “În mod concret, programatorii şi informaticienii care colaborează cu companii de IT inclusiv multinaţionale, sub forma de PFA, au de ales între a avea riscul de a achita toate contribuţiile aplicabile contractelor individuale de muncă retroactiv pe cinci ani de zile sau a renunţa la PFA, devenind salariaţi, cu diminuarea aferentă a venitului net”, se arată într-un comunicat al Contexpert.

    Sorin Istrate, managing partner Contexpert, a declarat că este puţin probabil ca o multinanţională să preia, fie şi parţial, şocul financiar al renunţării colaborărilor cu PFA-uri la acest regim fiscal şi trecerea acestora pe contract de muncă.

    “Cu excepţiile de rigoare, pentru câţiva specialişti extraordinari, cel mai probabil că veniturile nete se vor diminua cu sumele suplimentare de achitat de angajator statului român”, a precizat Istrate.

    Specialiştii din IT se situează constant în topul veniturilor şi optează, de regulă, să-şi desfăşoare activitatea apelând la alte forme contractuale decât cele de muncă, în primul rând din cauza fiscalităţii care le erodează veniturile.

    În prezent, un PFA în IT suportă o taxare netă de 25,9%, în sistem real, iar dacă ar trece la contract de muncă, aceasta ar creşte până la 75 de procente.

    Practic, susţine Contexpert, amnistia fiscală pentru PFA-uri obligă companiile IT care folosesc serviciile PFA-urilor fie să suporte creşterea taxării pentru a le păstra angajaţilor veniturile nete neafectate, fie să descarce şocul noilor taxe catre angajaţi – adică să le reducă veniturile nete, riscând ca aceştia să îşi caute de lucru peste hotare.

    Autorităţile vor să descurajeze utilizarea PFA-urilor considerându-le ca principalul motiv al deficitului la bugetul de pensii şi de sanatate, contribuţiile la aceste fonduri fiind nule sau foarte mici.

    Un PFA trebuie să plătească impozitul pe venit de 16%, contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) de 5,5% la venitul net precum şi contribuţia de asigurări sociale (CAS) de 26,3% din venitul pentru care se încheie contractul de asigurare. În cazul în care au şi alte venituri din salarii, eventual un contract de muncă pe timp parţial la care totalul taxelor nu depăşeşte 110 lei, PFA sunt exceptate de la plata contribuţiei la pensii (CAS).

    Dacă optează pentru înregistrarea ca plătitor la norme de venit, PFA-ul are un tratament şi mai favorabil fiscal, pentru că taxarea se aplică la o sumă fixă anuală indiferent de nivelul venitului realizat.

    În concluzie, potrivit Contexpert, obiectivul autorităţilor este de a transforma cât mai multe PFA-uri în salariaţi, sub ameninţarea retratării veniturilor pe ultimii cinci ani.

    “Este evident din recentele propuneri de modificare a Codului fiscal şi din campania ANAF că decizia este de a elimina pe cât posibil avantajele PFA-urilor şi de a le determina să încheie contracte de muncă. Indiferent cum se va transpune această abordare în legislaţie, domeniul IT va fi unul dintre cele mai afectate”, se mai arată în comunicatul citat.