BusinessMagazin

Tag: profit

  • Multinaţionalele din România şi-au triplat profiturile în trei ani: Industria prelucrătoare şi comerţul sunt sectoarele care generează cele mai mari câştiguri străinilor

    Toate companiile din România au înregistrat profituri cumu­late de 68,8 mld. lei în anul 2016, de trei ori mai mult decât în anul 2014, arată o analiză reali­zată de prof. dr. Cezar Mereuţă, cerce­tător asociat al Centrului de Macromodelare Eco­nomică al Academiei Române şi mem­bru de onoare al Academiei de Ştiinţe Teh­nice din România. Din totalul profitu­rilor realizate de companiile din România, mai mult de o treime (34,5%), adică 23,8 mld. lei,  au fost generate în 2016 de filialele com­paniilor multina­ţio­nale. Spre com­paraţie, în 2014 multinaţionalele au generat profituri cumulate de 8,2 mld. lei, adică 23,8% din totalul profiturilor realizate de companii.

    „În fiecare din cei 3 ani analizaţi (anii 2014, 2015 şi 2016 fiind anii cu date definitive disponibile – n.red.), cel mai important vo­lum al profitului a fost înregistrat de industria prelu­cră­toare şi de co­merţ, în creş­tere procentuală în fiecare an. Acest fapt con­sem­nează că in­ves­tiţiile străine directe sunt centrate pe industria prelucrătoare pentru export şi pe comerţ pentru consum. Dacă această majorare a profiturilor din industria prelu­cră­toare este benefică pentru economie, în cazul comerţului reprezintă rezultatul mo­de­lului de creştere pe bază de consum exagerat, care cred că în curând se va încheia, deoarece nu e sustenabil“, a explicat profesorul Cezar Mereuţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Lufthansa, unul dintre cei mai mari operatori aerieni din lume, în cădere liberă pe bursă

    Acţiunile Deutsche Lufthansa au suferit luni cea mai abruptă prăbuşire din ultimii trei ani după ce compania a anunţat că se teme de modul în care profiturile companiei vor fi afectate în 2019 de „războiul preţurilor” din Europa, potrivit Bloomberg.

    Luni la ora 15.30, acţiunile Lufthansa se tranzacţionau la 15,7 euro, în scădere cu 11% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de peste 7,4 miliarde dolari. Per total acţiunile operatorului au scăzut cu circa 20% de la începutul anului.

    O luptă care se desfăşoară în toată piaţa operatorilor aerieni din Europa a forţat Lufthansa să îşi reducă estimările de profit pentru 2019, potrivit unui anunţ lansat de operator duminică.

    Compania a dat vina pe veniturile scăzute înregistrate de braţul low-cost al companiei, Eurowings, adăugând că piaţa rămâne „plină de provocări” cel puţin până la finalul anului. Lufthansa a anunţat că se aşteaptă la o marjă de profit de 5,5%-6,5% pentru 2019, în scădere faţă de estimările anterioare de 6,5%-8%.

    Operatorii europeni se confruntă cu problema profitului scăzut în contextul în care au rămas cu multe locuri neocupate atât pe curse turistice cât şi pe curse business.

    În ciuda prăbuşirii unor operatori precum Air Berlin, Monarch şi Wow Airlines, precum şi a altor jucători din piaţă, încă există prea multe avioane care zboară în prea multe destinaţii cu locuri libere.

    Operatorii low-cost care activează în Germania au scăzut preţurile cu circa o zecime în ultimele luni, potrivit unui raport guvernamental.

     

  • ”Super-planta” cu care fermierii români au dat lovitura. Profituri tot mai mari

    Cine nu-şi dă recolta în restaurante ori o transformă în ceaiuri şi tincturi, o vinde peste graniţă. Anul trecut, exportul de plante medicinale s-a apropiat de 3 milioane de euro.

    Soţii Olar cultivă salvie pe 6.000 de metri pătraţi în Ocna Mureş, judeţul Alba. De pe întreaga suprafaţă speră să obţină anul acesta 4 tone de plante.

    Lidia Olar: “E o cultură foarte profitabilă în comparaţie cu porumbul şi cu grâul. De aceea ne-am şi axat pe această cultură. Semeni o dată, cultivi 10 ani, nu mai investeşti în lucrări.”

    Eugen Olar: “Produsul finit e 12 lei/kilogram pe piaţă.”

    Oamenii transformă o parte din producţia de salvie în siropuri şi tincturi – pe care le vând la târguri – iar restul o dau firmelor, care o prelucrează. Planta este folosită atât în industria farmaceutică, cât şi în cea alimentară şi cosmetică.

    O altă plantă medicinală cultivată tot mai mult de fermierii români este aronia.

    Fermier: “Am optat pentru cultura de plante medicinale pentru că am vrut să creem produse noi. Este o super-plantă. Aronia este foarte bogată în antioxidanţi, este foarte bună pentru inimă, reglează nivelul de tensiune.”

    Şi plantaţiile de mentă s-au extins în ultimii ani.

    Fermier: “Eu am lucrat ca barman într-un restaurant mare şi am văzut că se folosea foarte mult atât în bucătărie, cât şi în bar, şi am decis să pornesc şi eu o afacere. am convins-o pe bunică să îmi dea terenul şi acum culeg 5-10 kilograme pe zi. Nu am crezut că va merge aşa bine.”

    Aceste culturi au câştigat teren şi după ce românii şi-au schimbat obiceiurile de consum. În restaurante, salvia dă, tot mai des, aroma fripturilor, iar menta este folosită pentru limonadă ori cocktailuri.

    Într-un local, de exemplu, se consumă în fiecare zi un kilogram de mentă proaspătă.

    Statul vine în sprijinul fermierilor care cultivă plante medicinale şi aromatice şi le acordă subvenţii de până peste 500 de euro pentru un hectar, scrie stirileprotv.ro

  • Câţi bani face Isărescu cu vinul lui: Compania Măr SRL şi-a majorat de trei ori profitul în 2018

    Compania Măr SRL din Drăgăşani, judeţul Vâlcea, producătorul de vin deţinut de familia Isărescu, a terminat anul 2018 cu un profit net de aproape 794.000 de lei, de peste ori ori mai mare decât în anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Acesta a fost anul cu cel mai înalt profit înregistrat de companie în ultimul deceniu.

    Pe de altă parte, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3,46 milioane de lei, mai mare cu aproape 4% faţă de anul precedent.

    Compania a avut în medie 21 de salariaţi, mai arată datele publice.

    La Drăgăşani, familia Isărescu deţine atât circa 40 de hectare de viţă-de-vie, cât şi o cramă şi o pensiune cu sală de degustare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Câţi bani face Isărescu cu vinul lui: Compania Măr SRL şi-a majorat de trei ori profitul în 2018

    Compania Măr SRL din Drăgăşani, judeţul Vâlcea, producătorul de vin deţinut de familia Isărescu, a terminat anul 2018 cu un profit net de aproape 794.000 de lei, de peste ori ori mai mare decât în anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Acesta a fost anul cu cel mai înalt profit înregistrat de companie în ultimul deceniu.

    Pe de altă parte, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3,46 milioane de lei, mai mare cu aproape 4% faţă de anul precedent.

    Compania a avut în medie 21 de salariaţi, mai arată datele publice.

    La Drăgăşani, familia Isărescu deţine atât circa 40 de hectare de viţă-de-vie, cât şi o cramă şi o pensiune cu sală de degustare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • SURPRIZĂ: Uber a plătit impozit pe profit cât cele mai mari 8 companii de taximetrie din Bucureşti la un loc

    Astfel, potrivit datelor publice pe anul 2017, Uber Systems România a înregistrat o cifră de afaceri de circa 7 milioane lei, la care a raportat un profit brut de 666.585 lei din care a plătit impozit pe profit de 213.031 lei.

    În acelaşi timp, cele mai mari opt companii de taximetrie au raportat venituri cumulate de circa 178 milioane lei, din care au plătit un impozit total de circa 223.000 lei.
     
    Cea mai mare cifră de afaceri dintre cele opt companii este înregistrata de firma AUTO COBĂLCESCU, cu 117,15 milioane lei, la care a raportat pierderi de circa 2,93 milioane lei.
     
    Pe locul doi în topul afacerilor dintre aceste firme s-a situat Compania de Taximetre Speed Taxi, cu afaceri de 13,8 milioane lei, un profit brut de 1,62 milioane lei, din care a plătit un impozit pe profit de 191.450 lei – cel mai mare de altfel dintre aceşti actori economici.
    În top 8 companii, cel mai mare impozit pe profit a fost plătit în 2017 de Allegro Maxi Taxi, cu 10.973 lei impozit, Prof Taxi cu 8.340 lei impozit, CRISTAXI Service cu impozite de 6.920 lei şi RO –STEF Trading cu 5.374 lei.

    Completând acest top sunt AUTO COBĂLCESCU, MERIDIAN şi SPRINT 2001 care au raportat pierderi.

     

  • Cine a făcut profitul record de 1,8 mld. lei din sistemul bancar în primul trimestru: Un număr de 24 de bănci au fost pe profit în T1/2019, iar 10 au raportat pierderi

    Un procent de 70,6% din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 24 de bănci, au fost pe profit în primul trimestru (T1) din 2019, în timp ce 10 au înregistrat pier­deri, potrivit datelor transmise de BNR.

    Cele 24 de bănci profitabile au ra­portat pentru primul trimestru din acest an câştiguri în valoare totală de 1,84 mld. lei. Pe de altă parte, cele 10 in­sti­tuţii de cre­­dit care au fost pe mi­nus în T1/2019 au adu­nat pier­deri cu­mu­late de 35,5 mil. lei.
     

  • Iulian Stanciu de la eMAG este fericit: Network One Distribution (NOD) şi-a majorat profitul cu 24% în 2018, la 21,3 milioane de lei

    Distribuitorul IT&C a depăşit pragul de un miliard de lei încă de anul trecut, când cifra de afaceri netă s-a situat la 1,09 mld. lei (238 milioane euro), cu 9,6% mai mare comparativ cu 2016. NOD a înregistrat însă o creştere şi mai mare anul trecut pentru profitul net, acesta crescând cu 24% la 21,3 milioane lei.
     

  • Reţeaua Dedeman, maşină de făcut bani: În 2018 profitul celei mai mari companii antreprenoriale româneşti a trecut de 1 mld. lei

    Dedeman, cea mai mare companie antreprenorială românească, a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 7,22 mld. lei (1,55 mld. euro) în creştere cu 14% faţă de anul anterior. Dedeman, compania controlată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl are cea mai extinsă reţea de magazine de bricolaj şi deţine inclusiv proiectele de birouri The Bridge din Bucureşti şi The Office din Cluj-Napoca.

    Profitul net al companiei a ajuns în 2018 la peste 1 miliard de lei, ajungând la 1,013 mld. lei (218 mil. euro), în creştere cu 14% faţă de anul anterior.

    Retailerul de bricolaj Dedeman a ajuns la finalul aunlui trecut la o reţea de 49 de magazine după ce în septembrie 2018 a deschis magazinul din zona Pantelimon din Bucureşti, în urma unei investiţii de 15 mil. euro. Acesta este al şaselea magazin din Bucureşti al reţelei fondate de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl. Dedeman şi-a majorat profitul cu aproape 25% în 2017 faţă de anul anterior. Valoarea profitului s-a situat astfel la 889 mil. lei (circa 193 mil. euro), cel mai înalt nivel înregistrat de companie până acum. Cifra de afaceri a companiei a fost în 2017 de 6,33 mld. lei (1,4 mld. euro), în creştere cu 20% faţă de anul anterior.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine a tras lozul cel mare la bursa românească?

    Circa 86 milioane de lei urmează să fie transferaţi ca dividende de Banca Transilvania, Digi Communications, Electrica şi Conpet Ploieşti lui Horia Ciorcilă, preşedinte şi unul dintre membrii fondatori ai băncii de la Cluj, Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, şi fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman şi cei mai activi antreprenori în companii de energie din România.

    Prin urmare, cei patru investitori sunt cei mai mari câştigători ai bursei româneşti în anul 2019 în contextul în care conturile acestora urmează să fie alimentate cu două treimi din valoarea totală a dividendelor pe care le vor primi cei mai mari antreprenori.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, urmează să-şi remunereze investitorii, printre care şi fondurile de pensii private Pilon II, dar şi SIF-urile, cu un dividend brut de 0,17 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de circa 8% la preţurile de tranzacţionare de la începutul lunii mai. Banca va acorda de asemenea şi acţiuni gratuite în toamna acestui an, fiind alături de Teraplast Bistriţa singurele companii listate care au şi această practică de remunerare a investitorilor.

    Horia Ciorcilă, preşedinte al consiliului de administraţie al băncii şi unul dintre membrii fondatori, controlează 4,42% direct şi indirect cu acţionarul BT Castorius Limited, potrivit datelor din cel mai recent raport anual. Ciorcilă are investiţii de 1,2 milioane de lei la SIF Moldova, al doilea cel mai mare acţionar instituţional individual al băncii de la Cluj (7,18%), după Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (8,6%).

    Digi Communications împlineşte în această lună doi ani de la listarea la Bucureşti, interval de timp în care acţiunile s-au depreciat cu circa 40% ca urmare a unui rezultat net în scădere dar şi ca urmare a afirmaţiilor politice cu privire la politica de investiţii a Pilonului II la această companie. Pentru a-i „îmbuna” pe investitori, acţionarii Digi au decis anul acesta să-i recompenseze cu dividende, pentru al doilea an consecutiv.

    Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, urmează să primească dividende de circa 30 mil. lei.

    Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaj din România, au investit masiv în ultimii ani la bursa de la Bucureşti. Ei au încasat deja dividende de la Alro Slatina, companie la care au un pachet de 23,2%, şi urmează să primească alte circa 20 milioane de lei de la Electrica şi Conpet Ploieşti. Fraţii Pavăl sunt acţionari şi la Transelectrica, compania care nu va acorda dividende din profitul pe 2018.

    Pe lista celor mai mari antreprenori care urmează să încaseze anul acesta dividende se numără şi Radu Dimofte de la Sphera, Gheorge Iaciu, acţionarul majoritar al dezvoltatorului imobiliar Impact, Victor Bostan, acţionar minoritar şi directorul general al Purcari.