BusinessMagazin

Tag: profil de investitor

  • Profil de investitor: Cum să construieşti un portofoliu la bursă după ce ai făcut exit din propriul business

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data aceasta Cristian Niculiţă, economist, îşi spune povestea debutului la bursă.

    Am lucrat peste 10 ani la BRD, ultimul post fiind de şef de agenţie, apoi au urmat trei ani de antreprenoriat din care am făcut exitul, iar cu o parte din bani am început investiţiile la Bursă”, rezumă economistul Cristian Niculiţă traseul său până la piaţa de capital.

    În vârstă de 38 de ani, Cristian a absolvit cursurile Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Până la momentul intrării pe Bursă, el îşi plasase economiile doar în imobiliare – apartamente.

    „Deşi la început am fost sceptic, căzând pradă preconcepţiei că este poate prea târziu pentru mine să mă apuc de investiţii la Bursă, ulterior am realizat că nu există o limită de vârstă. Tuturor celor care citesc aceste rânduri le transmit că cel mai potrivit moment pentru a te apuca să investeşti este acum”, adaugă el.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Cristian Niculiţă

    VÂRSTĂ: 38 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: investitor

    INVESTEŞTE: full-time

    Cristian Niculiţă a început să investească pe Bursa românească în martie 2021, „odată cu noul val de investitori creaţi de pandemie, care s-au trezit deodată cu mai mult timp liber”.

    Momentul intrării sale în piaţă a coincis cu reluarea tranzacţionării pentru producătorul de cabluri cu fibră optică Romcab Târgu-Mureş, care la începutul anului 2017 intra în insolvenţă.

    „Romcab a fost şi prima mea achiziţie, în valoare de 5.000 de lei. Apoi au urmat investiţii în companii nou listate precum Agroland, Arctic Stream, One United Properties, dar şi în companii mari din BET, ca MedLife, Sphera Group sau Nuclearelectrica, şi chiar în ETF BET Patria-Tradeville”, adaugă Cristian.

    Investitorul mai spune că accesul la piaţă a fost relativ uşor, cu un formular şi o poză trimise online, apoi a durat puţin până s-a acomodat cu aplicaţia. A încercat mai întâi o variantă demo a contului de tranzacţionare.

    „În ceea ce priveşte tranzacţiile, poţi face unele foarte reuşite în modul demo, dar atunci când tranzacţiile se fac cu bani reali, emoţiile sunt altele şi se modifică total dinamica de tranzacţionare”, afirmă el.

    Nu de mult timp, investiţiile au devenit o activitate full-time pentru Cristian şi speră să rămână aşa pe termen lung. Momentan este prezent doar la Bursa de Valori Bucureşti, în acţiuni şi fonduri de indici pe acţiuni.

    „Deşi până acum am tranzacţionat destul de mult, mai ales pe seama ştirilor din piaţă, calea câştigătoare se pare că este cea a investiţiilor pe termen lung. Aşa cum spune şi Warren Buffet, doar pentru că poţi tranzacţiona o acţiune zi de zi, nu înseamnă că ar trebui să o şi faci”, completează el.

    Odată cu creşterea portofoliului, investitorul nu exclude însă o migrare a unui procent şi către obligaţiuni şi, ulterior, în acţiuni listate la New York.

    „Momentan nu aş investi în obligaţiuni din cauza dimensiunii portofoliului, care este încă destul de mic. Pe măsură ce el va creşte, o investiţie în obligaţiuni se va impune deoarece poate apărea o cheltuială urgentă atunci când piaţa este jos şi ar fi bine să nu vinzi din acţiuni.”

    Cristian Niculiţă a participat la plasamentele private de acţiuni ale Agroland Agribusiness, companie care vinde inputuri pentru agricultura organică şi convenţională, respectiv Arctic Stream, furnizor de servicii în domeniul tehnologiilor şi echipamentelor de comunicaţii.

    Investiţiile lui au livrat un randament de 38% în 2021, iar integratorul de servicii medicale private MedLife a fost „locomotiva” portofoliului, aşa cum o numeşte chiar el.

    Cele mai mari deţineri din portofoliu la finele lunii martie 2022 erau la MedLife (21%), ETF BET Patria-TradeVille (17%), Sphera Franchise Group (14%), One United Properties (12%), iHunt Technology Import Export (8%) şi altele (28%).

    „Atunci când analizez o acţiune, mă uit în primul rând la managementul respectivei companii. O vorbă românească spune că «omul sfinţeste locul» şi cred că este valabil şi aici. De asemenea, mă uit şi la istoricul companiei şi analizez piaţa în căutarea posibilelor ameninţări. Nu în ultimul rând, mă uit la preţul acţiunii pentru a vedea dacă se tranzacţionează la reducere sau este la maxim istoric”, spune Cristian Niculiţă.

    El crede că Bursa de la Bucureşti nu duce lipsă de companii, însă şi-ar dori o lichiditate mai mare, care, spune el, se poate spori prin atragerea de noi investitori. În schimb, el consideră că Bursei locale îi lipseşte conştientizarea publică.

    „Multă lume are impresia că Bursa e ceva inaccesibil ce vezi doar în filme. Cred că ar trebui introdusă în cotidian prin prezentarea unui scurt buletin informativ la sfârşitul zilei, similar cu cel meteo. Astfel lumea va avea contact zilnic cu Bursa, va deveni curioasă şi o parte se va implica în fenomen”, afirmă el.

    Pentru a vedea cum îşi calibrează emoţiile la fluctuaţiile pieţei, Cristian îi recomandă un investitor debutant să înceapă cu sume mici, să se documenteze cât mai temeinic înainte de fiecare tranzacţie şi să îşi seteze corect aşteptările în privinţa profiturilor.

    „Aşa cum recomandă mai mulţi autori consacraţi din domeniu, când piaţa intră în panică, iar tu nu ştii exact ce să faci, cel mai bine este să nu faci nimic. Astfel, în ultimele săptămâni am fost simplu spectator la acest carusel al pieţei. Pe termen mediu-lung valorile tind să se regleze şi piaţa îşi reia cursul normal”, conchide Cristian Niculiţă.

    Dicţionarul investitorului:

    Contul demo este un cont de tranzacţionare demonstrativ prin intermediul căruia un investitor are acces la instrumentele tranzacţionate pe o piaţă sau alta cu scopul de a se familiariza cu activitatea şi cu platforma de investiţii. Tranzacţionarea în contul demo are loc exclusiv în spaţiul virtual, cu bani virtuali, astfel că nu influenţează în niciun fel preţul activelor tranzacţionate. Acesta este destinat pentru simularea tranzacţionării pe bani reali.

  • Profil de investitor: De profesie jurist, investesc la bursă în companii pe care le înţeleg

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. De profesie jurist, Emilia Bocăneţ îşi împărtăşeşte experienţa în piaţa de capital.

    „Investesc part-time şi pentru moment îmi doresc să continui să îmbin jobul cu investiţiile. Obiectivul meu sunt investiţiile pe termen lung, motiv pentru care tranzacţionez de câteva ori pe an. În rest, verific platforma la deschiderea şi la închiderea Bursei, analizez rezultatele publicate de companiile care prezintă interes pentru mine şi urmăresc ştirile din presa de specialitate”, spune Emilia Bocăneţ.

    De aproximativ doi ani şi jumătate, Emilia lucrează la o companie privată din domeniul proiectelor pe fonduri europene. Ea a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, în cadrul căreia a terminat şi un master în Dreptul muncii. De asemenea, a absolvit un master în Protecţia infrastructurilor critice la Universitatea Naţională de Apărare Carol I.

    PROFIL DE INVESTITOR

    ► NUME: Emilia Bocăneţ

    ► VÂRSTĂ: 27 de ani

    ► PROFESIE: jurist

    ► OCUPAŢIE: consilier juridic

    ► INVESTEŞTE: part-time

    În vârstă de 27 de ani, Emilia a început să investească în martie 2021, când dobânzile pentru conturile de economii şi depozite bancare au început să scadă şi şi-a dat seama că astfel banii îşi pierd din valoare. A intrat în piaţă cu 3.000 de lei, suma minimă necesară deschiderii unui cont de tranzacţionare la brokerul pe care l-a ales.

    „Toată procedură se desfăşoară online, chiar şi doar de pe un smartphone, documentele sunt verificate în maximum 2-3 zile, apoi poţi începe să tranzacţionezi”, adaugă ea.

    Cu primii bani din cont a cumpărat acţiuni SafeTech Innovations, companie de securitate cibernetică recent listată pe piaţa AeRO, şi la Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România. Ulterior, randamentele investiţiilor au determinat-o să lichideze toate depozitele bancare şi să redirecţioneze banii în acţiuni.

    „Investesc doar pe Bursa de la Bucureşti şi am în portofoliu doar acţiuni. Anul acesta am început să investesc pasiv şi în ETF-ul BET Patria-Tradeville. Mi-am propus să investesc lunar o sumă de bani în acest ETF, pentru că pe termen lung mi se pare o idee bună de a diminua riscurile, in special pentru un investitor la început de drum”, mai spune Emilia.

    Pe lângă ETF, investitoarea mai deţine astăzi acţiuni la două companii de pe piaţa principală a bursei locale – Banca Transilvania şi One United Properties şi două companii listate pe AeRO – SafeTech şi Simtel Team.

    „Strategia mea se axează pe două paliere. Pe de o parte, fac investiţii în companii pe care eu le consider cu potenţial de creştere, fiind lideri în sectorul lor de activitate, iar pe de altă parte, fac investiţii pasive în ETF. Pentru că anul acesta mă aştept la scăderi pe Bursă, am păstrat un cash de 5% pentru oportunităţi, iar pe lângă cash-ul disponibil, transfer lunar o parte din salariu pentru achiziţia ETF”, continuă Emilia Bocăneţ.

    Cele mai mari deţineri rămân la companiile în care a investit prima dată. În cazul One United Properties, a participat la Oferta Publică Iniţială de vânzare de acţiuni, prin care dezvoltatorul a atras 260 mil. lei de la investitori.

    Acţiunile ONE i-au adus şi cel mai mare randament în 2021, investitoarea reuşind să încheie anul cu un plus de circa 20% pe portofoliu.

    „În primul rând, urmăresc companii din domenii pe care le înţeleg. Analizez rezultatele lor financiare, politica de recompensare a acţionarilor prin dividende şi/sau acţiuni gratuite. Un alt aspect pe care îl iau în calcul este modul în care compania comunică cu investitorii, prin rapoartele curente transmise sau diverse evenimente organizate, cum ar fi Ziua investitorului”, afirmă ea.

    Emilia a început să investească pentru că şi-a dorit o sursă suplimentară de venit pe lângă salariu, iar în cele aproape 12 luni care s-au scurs de când este în piaţă, singurele scăderi mai puternice pe care le-a prins au fost cele de anul acesta, cauzate de conflictul militar din Ucraina, dar care i-au oferit ocazia să îşi mărească expunerea pe emitentul One.

    „Mă aştept la volatilitate în continuare. Anul acesta voi urma aceeaşi strategie, respectiv voi achiziţiona constant ETF-ul BET şi voi investi, în funcţie de oportunităţi, în acţiuni ale companiilor cu potenţial din punctul meu de vedere”, spune Emilia Bocăneţ.

    Întrebată ce îi lipseşte pieţei de capital locale, ea consideră că ar putea fi atraşi mai mulţi investitori şi spune că orice persoană care are o sumă de bani economisiţi ar trebui să îi pună la treabă.

    Totodată, şi-ar dori ca mai mulţi antreprenori să-şi finanţeze creşterea afacerilor la Bursă şi ar vrea să investească în companii româneşti precum eMAG, Musette sau 5 To Go.

    „Aş recomanda oricui să înceapă cu acţiuni la companii care îi sunt cunoscute, cu care interacţionează în viaţa de zi cu zi. De exemplu, dacă are card la Banca Transilvania, poate începe cu acţiuni TLV. De asemenea, l-aş sfătui să nu se lase intimidat de eventualele scăderi, să le considere oportunităţi de acumulare pe termen lung şi să aibă răbdare”, încheie Emilia Bocăneţ.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ► Un ETF (exchange-traded fund) este un fond deschis de investiţii listat pe o Bursă de valori care urmăreşte evoluţia unui activ suport şi care, la fel ca în cazul acţiunilor, are un simbol propriu sub care se tranzacţionează. Acestea oferă posibilitatea obţinerii unei expuneri diversificate şi instantanee pe o anumită piaţă, regiune geografică sau clasă de active prin intermediul unui singur instrument şi a unei singure operaţiuni. În rândul ETF-urilor regăsim cel mai des politici de investiţie care urmăresc evoluţia unui indice de acţiuni, dar şi a unui coş de acţiuni, a uneia sau mai multor mărfuri ori a altui tip de active definite prin prospect. Cu alte cuvinte, ETF-urile permit unui investitor să cumpere sau să vândă un grup de valori mobiliare fără a fi nevoie să cumpere sau să vândă fiecare componentă individual. ETF-urile au fost create pentru prima dată în anii ‘90 ca un produs de investiţii pentru cei care nu mai vor să investească în fonduri mutuale.

    ► Investiţiile pasive sunt cele în care investitorii urmăresc să realizeze profituri pe o perioadă lungă de timp fără a profita de mişcările de preţ pe termen scurt. Investitorii pasivi au, în general, o strategie cu un grad mai scăzut de risc şi tranzacţionează mai rar, lunar, trimestrial, semestrial etc. Pentru diminuarea riscurilor, aceştia preferă o alocare diversificată a investiţiilor şi instrumente de investiţii pasive, precum ETF-uri, fonduri mutuale, obligaţiuni, metale preţioase sau titluri de stat.

    ►Ž Investiţiile active se referă la cumpărarea şi vânzarea frecventă a valorilor mobiliare pentru a obţine profituri rapide şi mai mari. Investitorii activi monitorizează permanent mişcările cotaţiilor şi de obicei nu se uită la condiţiile economice pe termen lung. Totuşi, investiţia activă nu este acelaşi lucru cu tradingul, adică investiţiile pe termen scurt şi foarte scurt, acesta fiind rezervat traderilor profesionişti. Investitorii activi urmăresc trenduri, participă la IPO-uri şi plasamente private, la corecţii ale pieţelor şi cumpără active lovite de anumite situaţii.

  • Profil de investitor. 25 de ani şi un portofoliu la bursă: „Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. De data asta am stat de vorbă cu Dragoş Sandu, programator în vârstă de 25 de ani.

    „Da, poate sună iresponsabil, dar dacă ţi-ai format deja un obicei de economisire lunară a banilor, următorul pas firesc este acela de a investi pe piaţa de capital. Din punctul meu de vedere, înveţi cu adevărat doar în momentul în care eşti în piaţă şi vezi efectele deciziilor tale în portofoliu. Am citit despre greşelile altor oameni pe care le-am comis şi eu la rândul meu în aproape un an de investit la Bursă. Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”, spune Dragoş-Nicolae Sandu.

    În vârstă de 25 de ani, Dragoş afirmă că nu există un moment potrivit în care să începi să investeşti la Bursă, iar în cazul lui a durat un timp până să realizeze asta. În trecut a investit în titluri de stat, însă când acestea au început să nu i se mai pară atractive din punctul de vedere al randamentului, a decis să facă pasul spre piaţa de acţiuni.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Dragoş-Nicolae Sandu

    VÂRSTĂ: 25 de ani

    PROFESIE: inginer de sistem

    OCUPAŢIE: inginer software

    INVESTEŞTE: part-time

    „Acum trei ani am făcut primele mele investiţii în titluri de stat, neavând însă curajul la acel moment să fac trecerea spre Bursă. Deşi în 2020 nu aveam bani investiţi decât în titluri de stat, criza de sănătate a fost un reminder bun că nimic nu este sigur, chiar dacă uneori aşa pare. În această idee, încerc să am mereu o plasă de salvare şi să nu mă expun prea mult pe un singur domeniu”, spune Dragoş.

    El a început să-şi investească economiile la Bursa de Valori Bucureşti în martie 2021. Prima alimentare de cont a fost de 4.000 de lei, iar de atunci contribuie lunar cu o sumă de bani în funcţie de costurile din luna respectivă. Primele achiziţii au fost reprezentate de o parte din companiile mari din indicele principal BET, cum ar fi OMV Petrom, Nuclearelectrica şi Electrica.

    „Am simţit că ar fi mai uşor pentru un debutant ca mine să înceapă cu nişte companii stabile şi mature. Am început cu BVB pentru că este una dintre cele mai la îndemână alegeri pentru un investitor începător din România. Cunoşti piaţa şi este mai uşor să înţelegi anumite evoluţii. Recent am căpătat şi o mică expunere pe Bursa de la New York, dar momentan nu o sumă care să conteze pentru că nu m-am acomodat cu piaţa”, spune investitorul.

    Portofoliul lui este preponderent format din grupul de retail, agricultură şi alimentaţie Agroland Business System (15%), compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (13%), Agroserv Măriuţa, deţinătoarea brandului Lăptăria cu Caimac (12%), producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (9,5%) şi OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România (8,8%).

    În perioada de 11 luni de când investeşte la Bursa românească, Dragoş a realizat un randament de circa 7%, erodat în ultima perioadă de sentimentul negativ determinat de conflictul militar din Est. Valoarea deţinerilor se ridică astăzi la 6.700 de euro.

    „Dintotdeauna am fost fascinat de cum poţi face ca o sumă de bani pentru care ai muncit o dată să producă la rândul ei profit”, afirmă Dragoş.

    Debutul la Bursă nu i s-a părut un proces greoi, dar spune că dacă ar începe din nou, şi-ar testa cunoştinţele înainte cu ajutorul conturilor demo pe care unii brokeri la pun la dispoziţie celor care vor să simuleze investiţiile. Totodată, afirmă că nişte sfaturi primite din partea brokerului la deschiderea de cont ar fi fost utile.

    „Din punctul meu de vedere nu este rău deloc, având în vedere că sunt la început de drum şi învăţ din mers. Încerc sa fiu un investitor de cursă lungă şi de aceea nu sunt neapărat interesat de variaţiile pe termen scurt, deşi sunt foarte utile în general pentru potenţiale acumulări, ci am mai degrabă o viziune mai de ansamblu, care se concentrează mai mult pe sectoare şi mai puţin pe companii în sine”, adaugă el.

    Dragoş-Nicolae Sandu, investitor: „În spatele fiecărei companii pe care o vedem pe Bursa de Valori Bucureşti este o echipă de oameni de al cărei succes depinde şi succesul nostru ca investitori.”

    Dragoş Sandu a terminat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti în 2020, iar în prezent este student la master – consultanţă în afaceri. De trei ani lucrează la Pentest-Tools, un start-up românesc de securitate cibernetică din Bucureşti fondat de Adrian Furtună în 2013.

    „Cred că sectorul de tehnologie încă are multe surprize frumoase de oferit pe plan local. Avem norocul să fim foarte buni în zona de IT şi de produs valoare intelectuală şi mă aştept ca în câţiva ani acest lucru să se reflecte mult mai puternic pe Bursa locală”, consideră Dragoş.

    Jobul său full-time este de programator, dar încearcă să fie la curent în fiecare zi cu evenimentele din piaţă, în special cu cele care privesc companiile din propriul portofoliu. Mai spune că are o pasiune pentru poveştile din spatele companiilor, care îl ajută inclusiv în deciziile investiţionale.

    „În spatele oricărei afaceri sunt oameni ale căror calitate şi talent în afaceri determină şi rezultatele respectivei companii şi din acest motiv consider că nu doar cifrele sunt importante, ci la fel de mult şi oamenii. Caut interviuri cu cei din spatele companiei, mă uit pe CV-urile acestora şi analizez relaţia lor cu membrii echipei. Nu trebuie să uităm că în spatele fiecărei companii pe care o vedem pe BVB este o echipă de oameni de al cărui succes depinde şi succesul nostru ca investitori”, spune Dragoş.

    În afara acestui criteriu, investitorul se mai uită la perspectivele de creştere pe termen lung şi începe prin a analiza sectorul din care face parte compania. Dacă acesta este de interes, încearcă să înţeleagă liniile de business ale afacerii.

    „Dacă în continuare consider că există potenţial, fac o analiză financiară de bază a companiei – lichiditate curentă, test acid, grad de îndatorare, levier financiar – din care încerc să-mi dau seama dacă societatea ar reuşi să supravieţuiască cu succes unei perioade mai dure”, completează investitorul.

    În ceea ce priveşte Bursa locală, după aproape un an de prezenţă în piaţă, Dragoş a ajuns la părerea că principalul lucru care lipseşte este apropierea de marea masă a populaţiei.

    „Cunosc personal numeroşi oameni care economisesc lunar, sunt foarte chibzuiţi financiar, însă consideră în continuare că Bursa este doar pentru cei foarte bogaţi sau care au acces la informaţii din interiorul companiilor. Cred că posibilitatea investiţiei la Bursă ar trebui dusă mai aproape de oameni, într-o manieră uşor de înţeles”, conchide Dragoş Sandu.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ Quick ratio, cunoscut şi sub numele de acid-test, este un indicator care măsoară capacitatea unei companii de a-şi folosi instantaneu activele ce pot fi convertite în numerar pentru a-şi achita datoriile curente. Cu alte cuvinte, este capacitatea unei companii de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen scurt cu cele mai lichide active.

     Levierul (leverage) reprezintă o tehnică de investiţie prin care se utilizează o sumă de bani mică pentru a rezulta o investiţie de o valoare mult mai mare. Asta înseamnă că dacă piaţa evoluează în favoarea tranzacţiei, câştigul ar putea fi mult mai semnificativ decât în cazul investiţiei tradiţionale. Cu toate acestea, efectul de levier este o metodă recomandată investitorii mai sofisticaţi, fiind o sabie cu două tăişuri: poate opera pentru a creşte rata de rentabilitate, dar în acelaşi timp creşte şi gradul de risc al investiţiei. Prin extensie, levierul financiar implică folosirea de capital împrumutat cu costuri certe, independente de profitabilitatea activităţii, în timp ce levierul operaţional implică utilizarea de costuri fixe, dependente de volumul de activitate.

  • Profil de investitor: Investiţii dimineaţa, job după-amiaza

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. Astăzi aruncăm un ochi ÎN bucătăria lui Dan Harlea, şef departament food la unul dintre cele  mai mari lanţuri de magazine tip cash&carry.

    În ultimii 25 de ani, globalizarea a facilitat accesul investitorilor la pieţele internaţionale, iar tehnologia şi inovaţia au jucat rolurile principale în procesul de schimbare a felului în care tranzacţionăm. Noile condiţii de piaţă au adus şi o schimbare de optică asupra investiţiilor, în sensul că oricine cu un loc de muncă stabil are şi şansa să fie participant la piaţă – de pe canapea, din vacanţă sau din pauza de masă.

    Acesta este şi cazul lui Dan Harlea, băcăuan în vârstă de 39 de ani care din 2006 lucrează în cadrul lanţului de magazine Selgros Cash&Carry. Din 2010 încoace ocupă funcţia de şef departament food, fiind responsabil de activitatea a cinci raioane cu aproximativ 50 de angajaţi.

    Pe lângă locul de muncă full-time în retail, din decembrie 2018 el investeşte la Bursa de la Bucureşti, atunci când timpul îi permite.

    „Faptul că lucrez două weekenduri înseamnă câte două zile întregi dedicate pentru bursă. În zilele în care lucrez după-amiaza, am toată dimineaţa la dispoziţie. În concluzie, activitatea de investiţii se împacă de minune cu activitatea de zi cu zi”, afirmă Dan Harlea.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Dan Harlea

    VÂRSTĂ: 39 de ani

    PROFESIE: manager

    OCUPAŢIE: şef departament food

    INVESTEŞTE: part-time

    Noile tehnologii, aspectul social pe care l-au căpătat investiţiile şi accesul tot mai facil la informaţii, dar mai ales rapiditatea cu care se întâmplă lucruri, au schimbat şi modul investitorilor de a se raporta la companiile în care îşi plasează economiile.

    Pentru investitorii mai nerăbdători sau pentru cei care vor să profite şi de oportunităţile care apar pe moment, soluţia a două conturi de tranzacţionare, unul pentru investiţii pe termen lung şi altul pentru tranzacţionare activă, poate fi o variantă bună.

    „Am două portofolii distincte, pe unul fac trading, pe altul aplic o strategie de buy and hold. Am făcut un cont separat pentru investiţii ca să nu mai fiu tentat să vând”, explică Dan Harlea.

    În acest sens, în contextul corecţiilor bursiere din ultimele săptămâni şi în plin sezon de raportări financiare anuale, investitorul „stă” pe o rezervă de cash de 30%-35% din valoarea celor două portofolii, care se ridică la circa 50.000 de euro.

    Ca strategie, Dan Harlea are expunere mai mare pe piaţa secundară AeRO, în companii pentru care vede şanse de creştere şi foarte puţin pe blue chip-uri. Momentan vede un curent negativ în zona pieţei AeRO şi spune că nu ar suplimenta deţinerile pe care le are. În acelaşi timp, nu ar miza pe gaz şi petrol.

    „În contul de investiţii am luat şi nişte obligaţiuni. Am început cu Norofert, urmează câte ceva pe euro şi, dacă piaţa va continua scăderea, vreau să măresc expunerea pe Banca Transilvania şi MedLife. Pe contul de investiţii, consider că obligaţiunile au sens, pentru echilibru. La cât de volatilă este piaţa AeRO, bondurile echilibrează şi păstrează o oarecare rezervă indirectă de cash, potenţială”, spune investitorul.

    În portofoliul de investiţii, cea mai mare pondere o are integratorul de servicii medicale private MedLife (12%), fiind urmată de compania românească de inginerie şi tehnologie Simtel Team (11%), grupul de companii de IT Bittnet Systems (10%), furnizorul de servicii în domeniul tehnologiilor şi echipamentelor de comunicaţii Arctic Stream (9,4%) şi grupul de retail, agricultură şi alimentaţie Agroland Business System (8,6%). Aproximativ 49% reprezintă alte deţineri şi cash disponibil.

    Pe de altă parte, portofoliul de trading este dominat în prezent de Arctic Stream (15%), Bittnet Systems (14%), Simtel Team (13%), Lăptăria cu Caimac (11%) şi grupul Agroland (10%), restul de 38% fiind reprezentat de alte deţineri şi cash.

    „Pentru listare la Bursa de la Bucureşti mi-aş dori ceva din zona de curierat, Cargus, Fan Courier sau DPD. Este încă loc de creştere pe acest segment”, continuă investitorul.

    Dan Harlea a încheiat anul 2020 cu un randament de aproximativ 60%-70%, iar câştigul din 2021 a fost de 52%. Nu a participat la plasamente private, dar spune că ar fi vrut să participe la cele derulate de Arctic Stream şi Simtel Team. Care au fost cele mai grele momente pe care le-a traversat de când este prezent în piaţă?

    „Dacă te prinzi la timp, poţi ieşi la timp şi să cumperi mai jos. La criza COVID-19 am vândut din decembrie, la OUG 114 din decembrie 2018 nu am vândut nimic, iar lipsa lichidităţilor m-a costat. Am tot cumpărat din martie, la un moment dat am fost chiar integral investit”, afirmă el.

    Dan Harlea, investitor

    „Dacă te prinzi la timp, poţi ieşi la timp şi să cumperi mai jos. La criza COVID-19 am vândut din decembrie, la OUG 114 din decembrie 2018 nu am vândut nimic, iar lipsa lichidităţilor m-a costat. Am tot cumpărat din martie, la un moment dat am fost chiar integral investit.”

    Cu ce se „mănâncă” bursa?

    Dan Harlea a absolvit cursurile Facultăţii de Management din cadrul Universităţii Spiru Haret. Este de asemenea absolvent al cursului de somelier organizat de Sergiu Nedelea, fondatorul Winetaste, o platformă românească de formare a somelierilor.

    A aflat de piaţa de capital din presă şi cărţi de dezvoltare personală şi a început să investească acum trei ani pentru a genera profit pe termen scurt, respectiv un venit recurent pe termen lung. Astăzi afirmă că este nevoie de mult studiu individual, răbdare şi investiţii regulate cu sume mici.

    „Până nu am reuşit să plătesc apartamentul în care stau şi să nu am datorii, mi-a fost cam greu să îmi stăpânesc emoţiile. Recomand să începi să investeşti cât mai devreme pentru că experienţa contează, iar în timp, fiecare va avea propriul vibe”, spune el.

    Odată intrat în piaţă, primele achiziţii au fost unităţi de fond ale BT Index Romania ROTX, fond ce reproduce indicele bursier ROTX (Romanian Traded Index) cu o componentă de acţiuni de cel puţin 85%, administrat de BT Asset Management. Pe Bursă, primele achiziţii le-a făcut în funcţie de deţinerile preponderente ale fondurilor de pensii.

    „Piaţa de capital are nevoie de mai multă reclamă pentru a atrage mai mulţi investitori. În ultima perioadă avem listare după listare, dar trebuie şi alţi bani pentru aceste listări. Educaţia financiară în şcoli cred că ar fi bine-venită”, consideră Dan Harlea.

    El mai observă că apartenenţa la o comunitate de investitori aduce multe beneficii pentru un investitor începător.

    „Am avut foarte multe de învăţat de la comunitatea de investitori din Iaşi. Întâlnirile regulate şi oamenii valoroşi de acolo au deschis pentru mine noi orizonturi, noi oportunităţi şi au venit, desigur, cu foarte multă informaţie.”

    Mai mult, investitorul spune că activitatea la Bursă l-a ajutat să se familiarizeze cu grafice, documente de contabilitate, bugete de venituri şi cheltuieli sau conturi de profit şi pierdere, dar în acelaşi timp îl şi ţine permanent la curent cu situaţia economică la nivel local sau internaţional.

    În procesul de investire, se uită la potenţialul de creştere al firmei, dar şi al sectorului în care aceasta activează. Analizează datele financiare din ultimii 2-3 ani şi în detaliu pe cele din ultimul trimestru şi studiază notificările adunărilor generale ale acţionarilor, site-ul emitentului, gradul de îndatorare şi dacă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anii anteriori a fost realizat sau nu.

    „Intru pe companii cu o dinamică bună a creşterii cifrei de afaceri şi a marjei de profitabilitate, caut şi firme care sunt prost privite de piaţă şi iau poziţii de monitorizare urmărind în acelaşi timp bugetul de venituri şi cheltuieli şi aşteptând schimbări de trend în evoluţie”, adaugă Dan Harlea.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ Tradingul implică participarea activă a investitorilor în pieţele financiare, spre deosebire de acţiunea de a investi, care sugerează o strategie de buy & hold, adică pe termen lung. Prin extensie, day
    tradingul implică tranzacţionarea de valori mobiliare pe parcursul unei şedinţe şi poate reprezenta o carieră lucrativă, în timp ce interday trading-ul este atunci când un investitor cumpără un activ cu aşteptarea că ar putea dura mai mult de o zi pentru ca investiţia să atingă ţinta de profit. Ambele sunt strategii de tranzacţionare pe termen scurt, însă diferă din punctul de vedere al abordării, al orizontului de timp şi al profilului de risc.

     Termenul de blue chip este împrumutat din poker, acolo unde jetoanele albastre sunt cele mai valoroase, însă în ceea ce priveşte Bursa, blue chips este o etichetă folosită pentru companiile publice considerate cele mai solide, mai eficiente şi mai stabile de pe piaţă.

  • Profil de investitor: Cu prima de Crăciun la bursă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business MAGAZIN. De data aceasta, István-Balázs Nagy îşi spune povestea debutului la bursă.

    „Am primit la locul de muncă o primă de Crăciun de aproximativ 1.000 de euro şi (…) am decis să deschid un cont la broker cu banii de primă, urmând să redirecţionez toate economiile noi spre investiţii”, povesteşte István-Balázs Nagy, de profesie economist.

    István avea deja destule economii pentru un avans în scopul achiziţiei unei locuinţe şi un fond de siguranţă de câteva salarii, economii cu un randament foarte scăzut, de aproximativ 1%.Văzând dobânzile foarte scăzute la bănci, a început să investească la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2021, când emitenţii de la Bursa locală, cu unele excepţii, recuperaseră din scăderi.

    Primele achiziţii au fost pe piaţa principală, respectiv ETF-ul BET Patria-Tradeville, MedLife, Banca Transilvania, OMV Petrom, Fondul Proprietatea şi Nuclearelectrica.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: István-Balázs Nagy

    VÂRSTĂ: 30 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: analist financiar/ manager proiecte

    INVESTEŞTE: part-time, din pasiune

    „Scăderea pieţei din timpul crizei de sănătate a fost unul din momentele în care am considerat că ar fi un moment bun de intrare pe Bursa din România, însă am ezitat, iar Bursa şi-a revenit, după părerea mea, spectaculos de repede la nivelul anterior scăderilor”, povesteşte István, în vârstă de 30 de ani.

    István Nagy a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj-Napoca, profilul management, respectiv masteratul Managementul Afacerilor. Din 2015, lucrează la compania Unichem SRL, filiala din România a producătorului de produse chimice Unichem Ungaria. István se consideră un value investor.

    Investitorilor începători le recomandă să înceapă cu sume mici, pentru a se familiariza cu emitenţii şi cu funcţionarea burselor sau să investească în indici care urmăresc pieţele. De asemenea, consideră că investiţiile încep în primul rând prin a investi în educaţie, cunoştinţe şi competenţe.

    „Din punctul meu de vedere, momentul potrivit pentru a începe investiţiile la bursă este atunci când ai economii pentru situaţii urgente şi, în afară de aceste economii, deţii un surplus de bani sau venituri, de care nu ai nevoie pe termen scurt. Astfel îţi permiţi să te detaşezi emoţional de acei bani şi să iei decizii corecte pe termen mai lung”, spune István.

    Astăzi, portofoliul lui la BVB este format în mare parte din acţiuni tranzacţionate pe piaţa principală, precum Banca Transilvania (26%), MedLife (21%), Fondul Proprietatea (20%), OMV Petrom (6,2%), dar conţine şi acţiuni listate pe piaţa secundară AeRO, precum Arctic Stream (14%).

    „Pentru portofoliul BVB, indicatorii cu privire la dividende sunt importanţi în cazul câtorva emitenţi de pe piaţa principală, iar în cazul emitenţilor de pe AeRO, iau în considerare preţul acţiunii şi creşterea preconizată în raportări. Aşteptările mele de la o acţiune depind de motivul de cumpărare şi de portofoliul din care face parte”, afirmă investitorul.

    Pe lângă deţinerile de la BVB, acesta mai are un portofoliu de dividend growth, format, din motive fiscale, doar din acţiuni americane care şi-au majorat dividendul acordat în fiecare din ultimii 5-10 ani. În momentul de faţă, portofoliul din SUA este alcătuit din 16 instrumente plătitoare de dividende, din care niciunul nu depăşeşte o pondere de 10% şi este diversificat pe mai multe sectoare – sănătate, consumer cyclicals (linii aeriene, mobilă, maşini, obiecte de lux), consumer non-cyclicals (apă, electricitate, gaz), finanţe, industrie, real estate, tehnologie şi utilităţi.

    „Pentru asta consult lista «Dividend Champions, Contenders and Challengers», după care încerc să identific companiile în care doresc să investesc în următoarele luni şi încep să citesc raportările, modul de funcţionare sau sursele de venituri pentru a putea identifica un eventual avantaj competitiv, respectiv dacă rezultatele financiare indică faptul că o majorare a dividendului poate fi susţinută pe viitor”, continuă el.

    István-Balázs Nagy, investitor

    „Activitatea de investiţii în momentul de faţă pentru mine este o combinaţie între pasiune şi part-time job, pe lângă locul de muncă cu normă întreagă. Fiind la început de drum în investiţii, îmi place să învăţ lucruri noi săptămânal, din cărţi, podcasturi, raportări şi alte surse, activităţi în care „investesc” timp.“

    Indicatorii la care se uită în construcţia acestui portofoliu sunt randamentul dividendelor, rata de creştere a dividendelor pe ultimii ani, raportul de plată a dividendelor, creşterea veniturilor, creşterea profitului, nivelul de îndatorare şi, desigur, preţul acţiunii şi indicatorii de preţ.

    Ambele portofolii ale sale au o valoare apropiată, de aproximativ 8.000 de dolari fiecare. În cazul deţinerilor la BVB, randamentul din perioada ianuarie 2021 încoace este de 40%, luând în calcul dividendele primite şi reinvestite, dar şi ponderea mai mare în MedLife, companie în cazul căreia evoluţia de la momentul achiziţiei este de peste 100%.

    În ceea ce priveşte portofoliul dividend growth, început în mai 2021, randamentul de la începutul anului 2021 este de sub 10%. Indicatorul urmărit pentru acest portofoliu este randamentul dividendului raportat la preţurile de achiziţie – în momentul de faţă aproximativ 3,5% anual, net – neluând în considerare creşterea sau scăderea valorii acţiunilor.

    „Deţinerile şi valoarea portofoliului au evoluat peste aşteptările mele iniţiale. Pe unii emitenţi am înregistrat mici scăderi după acordarea de dividende, dar nu sunt îngrijorat, este o oportunitate de a mări din deţineri la un preţ mai scăzut prin reinvestirea dividendelor”, explică el.

    István adaugă faptul că pieţei de capital locale îi lipsesc emitenţi noi, mai ales pe piaţa principală, în contextul în care trendul listărilor a fost mai accentuat pe piaţa secundară AeRO.

    „Aş dori să văd pe bursă mai multe companii cu producţie proprie, cum ar fi Farmec, dar şi mari companii deţinute de stat, de exemplu Hidroelectrica.”

    De ce (să) investim?

    István Nagy spune că scopul iniţial pentru care a intrat în lumea investiţiilor a fost în primul rând obţinerea unor randamente superioare faţă de cele oferite de către băncile comerciale. Între timp, în căutarea unei strategii potrivite, a găsit noi motive pentru a investi. „Investesc pentru a-mi face viaţa mai uşoară la bătrâneţe, pentru a asigura un venit pasiv şi a evita grijile legate de sistemul de pensii publice. Investesc pentru dezvoltare intelectuală, profesională, chiar şi socială (…). Totodată îmi oferă oportunitatea de a cunoaşte oameni noi, cu aceleaşi interese, cu opinii asemănătoare sau diferite, exprimate prin discuţii constructive, dar şi posibilitatea de a lăsa moştenire urmaşilor atât deţinerile, cât şi cunoştinţele”, spune István Nagy.

    Dicţionarul investitorului:

    value investor

    Value investing este strategia care implică alegerea unor acţiuni care se tranzacţionează la o valoare mai mică decât valoarea intrinsecă sau valoarea contabilă. Warren Buffett, cel mai cunoscut investitor value spunea că “preţul este ceea ce plăteşti, evaluarea este ceea ce primeşti”.

    dividend growth

    Creşterea dividendelor se referă la rata anuală medie de creştere a dividendului plătit de o companie. Un istoric de creştere susţinută şi puternică a dividendului poate indica profitabilitatea pe termen lung şi, implicit, poate semnala probabilitatea unei creşteri viitoare a sumelor distribuite acţionarilor.

  • Profil de investitor: Cum a transformat un inginer din Alba Iulia pandemia în investiţie

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale Profil de investitor, găzduită de Business Magazin. Astăzi este despre Răzvan Ţel, un inginer care a început să investească exact înainte de pandemie.

    „După o vizită de aproximativ jumătate de oră la biroul brokerului, unde am semnat o cerere de deschidere de cont, am fost pregătit să trec la treabă”, povesteşte Răzvan Ţel, un inginer din Alba Iulia în vârstă de 30 de ani care, la finalul anului 2019, a început să investească la Bursa de Valori Bucureşti cu scopul de a ajunge, pe termen lung, la independenţă financiară.

    De atunci au trecut mai mult de doi ani, marcaţi de volatilitate, incertitudine, perioade de corecţii, dar şi oportunităţi, cifre record şi „marfă” nouă pentru investitori, toate pe fondul pandemiei de coronavirus.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Răzvan Ţel

    VÂRSTĂ: 30 de ani

    PROFESIE: inginer

    OCUPAŢIE: specialist achiziţii

    INVESTEŞTE: din pasiune

    Cum a fost această perioadă pentru Răzvan, care a intrat în piaţă cu puţin timp înainte de declanşarea pandemiei?

    „Pe timpul stării de urgenţă am fost nevoit să mă opresc deoarece am ajuns şi eu în şomaj tehnic, iar la acel moment nu eram sigur dacă voi mai avea job. Când apele s-au calmat puţin şi am fost chemat înapoi la muncă, am profitat de preţurile acţiunilor mici şi am cumpărat de toţi banii pe care îi aveam economisiţi”, afirmă investitorul.

    Una dintre lecţiile pe care le-a învăţat în cei doi ani de activitate la Bursă este că perioadele de criză pot reprezenta la fel de bine fundaţia sau contextul unor oportunităţi.

    „Voi trata viitoarele crize ca pe nişte oportunităţi în care se pot cumpăra acţiuni la discount.”

    Pentru Răzvan, această strategie pare că a funcţionat. Anul 2020 i-a adus acestuia un randament de 10%, iar în 2021 portofoliul său a crescut cu aproximativ 75%.

    Totuşi, spune el, în ciuda tuturor creşterilor din ultimii ani, pieţei de capital locale îi lipsesc investitorii şi pune acest aspect pe seama educaţiei financiare.

    „Ce mi-a lipsit la început a fost experienţa. Nu cunoşteam pe nimeni la acel moment care să investească la Bursă, iar la şcoală nici vorbă de educaţie financiară în care să se discute acest subiect, dar după câteva mici greşeli, m-am prins destul de repede de cum funcţionează Bursa. Este nevoie de mai multă educaţie financiară în şcoli. Cred că sunt foarte puţini români care aleg să investească la Bursă”, afirmă el.

    Uitându-se în urmă, Răzvan spune că procesul deschiderii unui cont de investiţii este destul de facil pentru oricine vrea să facă asta. Ba chiar subliniază că nu există un moment potrivit pentru a face pasul în lumea investiţiilor.

    „Recomand oricui să înceapă să investească de la primul salariu sau cât de repede posibil pentru a beneficia de dobânda compusă. Cât timp stă în afara ringului bursier şi nu îşi pune banii la muncă, practic plăteşte zi de zi un cost de oportunitate”, spune el.

    În perioada 2010-2014, Răzvan Ţel a urmat cursurile Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, specializarea măsurători terestre şi cadastru, iar din 2015 lucrează pe funcţia de specialist achiziţii la Star Assembly, uzină din Sebeş care aparţine grupului german Daimler, producătorul automobilelor Mercedes-Benz.

    Pentru cei care spun că timpul nu le permite să (mai şi) investească, Răzvan susţine că activitatea de investiţii poate fi una complementară activităţilor zilnice.

    „Investesc din pasiune. În fiecare zi urmăresc ştiri economice şi îmi urmăresc evoluţia portofoliului. Aloc cam o oră pe zi acestor activităţi, dar o fac cu plăcere”, spune el.

    Sunt persoane care consideră că pentru a fi investitor este nevoie de bani mulţi pentru început sau pe parcurs, iar în infirmarea acestui mit, vine prima tranzacţie de cumpărare realizată de Răzvan la finele anului 2019 – acţiuni în valoare de 1.000 de lei ale Băncii Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România.

    Astăzi, portofoliul lui la Bursa românească se ridică la peste 80.000 de lei, iar cele mai mari deţineri sunt în sectorul energetic, unde Nuclearelectrica are o pondere de aproximativ 23%, OMV Petrom reprezintă 11%, iar Fondul Proprietatea, cu participaţia la Hidroelectrica, înseamnă 10% din portofoliu.

    Alte sectoare de activitate sunt cel al materialelor de construcţii, reprezentat de investiţia la TeraPlast Bistriţa (20% din portofoliu) şi cel bancar, prin Banca Transilvania (15%). Deţinerile mai mici sunt reprezentate de MedLife (7%), Holde Agri Invest (6%), Purcari (4%) şi Grupul Sphera, administratorul KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România (4%). Cei mai valoroşi jucători din portofoliu, aşa cum îi numeşte, au fost Nuclearelectrica şi TeraPlast Bistriţa, care i-au adus randamente de 100%, respectiv 200%.

    Răzvan nu face trading, ci doar acumulează acţiuni. De asemenea, pentru el dividendele sunt parţial importante. Preferă a societatea la care este acţionar să nu plătească dividende, ci să folosească profiturile pentru extinderea activităţii.

    La ce se uită atunci când analizează dacă să cumpere sau nu acţiuni ale unei companii?

    „Aştept profit şi certitudine. Înainte de a investi într-o companie, mă asigur că are fundamente solide, venituri în creştere sau cel puţin constante, o poziţie bună în piaţă, adică nu este ameninţată de concurenţă şi că se tranzacţionează la un indice PER decent, de preferat sub 15, dar dacă este o companie de tip growth, cumpăr şi la PER în jur de 20”, explică investitorul.

    Totodată, acesta se consideră un investitor destul de conservator şi spune că investeşte în companii sigure, pe care le cunoaşte şi le înţelege şi de care este sigur că vor mai fi pe piaţă şi peste 10-20 de ani.

    „Aş vrea să văd listată Hidroelectrica. Având în vedere că produce energie electrică curată, din surse regenerabile, este una din acele companii care vor fi profitabile şi peste decenii”, concluzionează Răzvan Ţel.

    DICŢONAR DE INVESTITOR

    Ce este dobânda compusă?
    Dacă dobânda simplă reprezintă suma pe care cineva o plăteşte sau o încasează pentru banii împrumutaţi, dobânda compusă nu este nimic altceva decât dobânda la dobânda reinvestită. Cu alte cuvinte, pentru a beneficia de dobânda compusă, este necesară reinvestirea dobânzii iniţiale, care poate veni sub formă de dobândă la depozite, obligaţiuni şi titluri de stat sau pur şi simplu, sub formă de dividende.

    Ce reprezintă însă costul de oportunitate? Este un concept destul de ignorat în România, chiar şi de adulţi, dar întâlnit totuşi nu doar în lumea investiţiilor, ci şi în situaţii din viaţa de zi cu zi. Raportat la un investitor, costul de oportunitate reprezintă decizia pe care acesta o face, de exemplu, între cel mai mare câştig potenţial şi cel mai sigur câştig. Mai simplu, este ceea ce pierzi atunci când alegi o opţiune sau ceea ce puteai câştiga dacă alegeai cealaltă opţiune.

  • Profil de investitor: Din depozite bancare, la bursă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, vor pune pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de articole găzduită de Business Magazin. În atenţia voastră, Irina Ioniţă, economist antreprenor, investitor la Bursă din pasiune.

    ”Mi-am dat seama că randamentele de la Bursă depăşesc cu mult randamentele depozitelor bancare sau pe cele din zona de imobiliare. Economiile mele, care în mod normal mergeau către depozite bancare şi imobiliare, s-au mutat la Bursă”, îşi începe Irina Ioniţă, 39 de ani, povestea debutului în piaţa de capital.

    De profesie economist, Irina a intrat în piaţa bursieră cu o sumă semnificativă mutată din clasicele depozite bancare şi spune că „partea de deschidere de cont şi accesul sunt facile”. A făcut primele investiţii relativ recent, iar prima achiziţie a fost la producătorul de energie Nuclearelectrica, controlat de statul român.Activitatea de investiţii este însă adiţională pentru Irina, care îi alocă în medie cam o zi pe săptămână.

    „Cred ca vorbim de o combinaţie între part-time job şi pasiune.” Din 2010, Irina este proprietar şi CEO al Fun N Fantasy, business de e-commerce cu jucării şi produse de bebeluşi cu activitate în România şi alte trei ţări, în care este foarte implicată.

    În 2020 nu avea un portofoliu bursier, dar spune că a experimentat criza pandemică din postura de antreprenor. „Lecţia învăţată este că gradul de îndatorare trebuie să fie cât mai mic pentru a putea depăşi momentele dificile”, spune ea.

    După ce a finalizat cursurile Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice, Irina a lucrat timp de 13 ani în cadrul companiei de audit şi consultanţă KPMG Romania pe o funcţie de management.

    Între timp, a intrat şi în lumea antreprenoriatului. Este membră a organizaţiei globale de experţi contabili Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) şi membră a Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR). Unul dintre lucrurile „din tinereţe” cu care se mândreşte este locul trei pe ţară la Olimpiada Naţională de Matematică.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Irina Ioniţă

    VÂRSTĂ: 39 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: antreprenor, auditor

    INVESTEŞTE: part-time, din pasiune

    Alegeri în investiţii

    Randamentul investitoarei în perioada martie 2021-ianuarie 2022 este de 36%. Cele mai mari deţineri sunt la Nuclearelectrica (58%), producătorul de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (23%), integratorul de servicii medicale private MedLife (17%) şi compania de software AROBS Transilvania (2%).

    „Am un apetit la risc moderat şi investesc pe termen lung în companii care cred că au potenţial de dezvoltare. Îmi place zona financiară, analiza companiilor şi citesc cam tot ce îmi pică în mână pe subiect. Cele mai mari deţineri pe care le am în acest moment sunt la companii din BET şi mă aştept ca randamentul să depăşească dinamica indicelui”, spune Irina Ioniţă. Deocamdată are investiţii doar la Bursa de Valori Bucureşti.

    Pentru că este la început, şi-a plasat economiile exclusiv în acţiuni şi s-a uitat în principal către companiile din prima ligă bursieră.

    „Cred că sunt multe oportunităţi şi pe AeRO, însă pentru că vorbim de un risc mai mare, cred că aici trebuie alocat mai mult timp pentru analiza companiilor. Probabil că la anul, pentru diversificare, voi intra şi pe pieţele externe, pentru început pe indici bursieri. Mă uit deocamdată la DAX şi S&P 500”, explică ea.

    Irina Ioniţă, investitor: Investesc exclusiv în companii mature, care au trecut testul timpului, cu istoric de profitabilitate şi dividende acordate. Dintre celelalte criterii de luat în considerare ar fi lichiditatea, cota de piaţă, uşurinţa cu care competiţia poate intra în piaţă, calitatea managementului, gradul de îndatorare al companiei şi implicarea activă în privinţa fuziunilor şi achiziţiilor. Contează desigur şi multiplii de tranzacţionare la momentul analizei.

    Irina Ioniţă vede de bun augur trendul listărilor din ultimii ani şi spune că un număr crescut de emitenţi din domenii cât mai variate ar putea atrage un număr mai mare de investitori şi sume de bani noi pentru Bursa locală.

    Ea şi-ar dori ca pe Bursa românească să se listeze Dedeman, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa regională de bricolaj şi cea mai puternică afacere antreprenorială românească, controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl.

    „Investesc exclusiv în companii mature, care au trecut testul timpului, cu istoric de profitabilitate şi dividende acordate. Dintre celelalte criterii de luat în considerare ar fi lichiditatea, cota de piaţă, uşurinţa cu care competiţia poate intra în piaţă, calitatea managementului, gradul de îndatorare al companiei şi implicarea activă în privinţa fuziunilor şi achiziţiilor. Contează desigur şi multiplii de tranzacţionare la momentul analizei”, afirmă ea.

    În ce nu ar investi la momentul actual? „În criptomonede. Deşi consider că blockchain este tehnologia viitorului, incertitudinile legate de cum vor reuşi companiile să monetizeze tehnologiile pe care le dezvoltă sunt prea mari pentru apetitul meu la risc.”

    Unui investitor începător sau cuiva care se gândeşte să intre în ringul bursier, Irina Ioniţă îi recomandă să se „familiarizeze cu piaţa şi companiile pe care doreşte să intre înainte de a lua decizia de investiţie”.

    Care este momentul potrivit pentru a face investiţii? „Orice moment poate fi potrivit. Trebuie doar ca persoana care doreşte să înceapă această activitate să îşi aloce timp pentru studiul pieţei, companiilor şi al activităţii investiţionale în general, dacă nu este familiarizat deja cu asta.”

  • Profil de investitor: Despre bani şi Bursă. Simplu

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, vor pune pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile vor fi adunate într-o serie de materiale, găzduită de Business Magazin. Faceţi cunoştinţă cu Sebastian Ardelean, economist, primul la linia de start.

    Am început să investesc abia în decembrie 2020. Criza de sănătate a fost motivul principal pentru care am amânat acest pas cu cel puţin şase luni, având în vedere că am observat starea generală de panică din managementul unor firme”, povesteşte Sebastian Ardelean despre primul moment de interacţiune cu ecosistemul investiţiilor.

    La scurt timp după ce a intrat în piaţa de capital, Sebastian a reuşit să întâlnească persoane active pe Bursă de mai mult timp decât el şi să înveţe din experienţa şi cunoştinţele lor.

    „Pentru mine investitul este o pasiune. Este incredibil ce poţi realiza când faci parte dintr-o comunitate cu aceleasi pasiuni.”

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Sebastian Ardelean

    VÂRSTĂ: 35 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: director general

    INVESTEŞTE: activ, din pasiune

    Dacă la început a căutat momentul ideal pentru a face primele investiţii, acum spune că „dacă elimini ziua de ieri ca fiind cel mai bun moment pentru a începe investiţiile, rămâi cu ziua de astăzi, care din punctul meu de vedere este perfectă”.

    Recent, el a marcat un an de prezenţă la Bursă. Da la primul salariu încasat, Sebastian susţine că a trăit relativ modest şi a reuşit să păstreze mereu cheltuielile sub venituri. A continuat să facă asta şi împreună cu soţia, reuşind astfel să-şi cumpere un apartament cu un împrumut bancar de 50% din valoare, pe care l-au plătit anticipat în următorii doi ani.

    Era convins că va veni momentul în care va învăţa să investească economiile, iar acel moment a fost debutul pandemiei. Totuşi, a amânat pasul până la sfârşitul anului 2020 pentru a vedea cum evoluează situaţia de sănătate şi cea din pieţe.

    Sebastian Ardelean a urmat cursurile Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad – Contabilitate şi informatică de gestiune, iar din 2015 deţine certificare de auditor ISO 9001. Ca o performanţă profesională, spune că a reuşit să schimbe doar trei locuri de muncă în 13 ani, de la recepţioner la o sala de PC-uri la top management în două firme. La actualul job, GVB International Stone Gallery Arad, activează de un an şi trei luni.

    Primele achiziţii le-a făcut ca să înceapă de undeva, să „spargă gheaţa”, aşa cum spune, lăsând pentru mai târziu studierea companiilor, abordare pe care însă nu o recomandă.

    A investit în Romgaz, Transgaz, Farmaceutica Remedia, Nuclearelectrica, ETF BET-TradeVille (acum ETF BET-Patria-TradeVille) şi MedLife.

    „Eu şi soţia mea investim pentru că nu ducem o viaţă concentrată pe consum şi suntem convinşi că pe termen lung venitul extra ne va permite să avem acelaşi stil de viaţă pe care l-am avut până acum, adică lipsit de orice stres financiar”, explică el.

    Astăzi, portofoliul lui Sebastian este concentrat strict pe Bursa de Valori Bucureşti, exclusiv acţiuni, atât piaţa principală, cât şi piaţa secundară, iar soţia mai are unele fonduri investite într-un ETF (exchange traded fund – fond tranzacţionabil) denominat în euro de pe Bursa londoneză care replică structura indicelui american S&P 500.

    „Îmi place să am un portofoliu concentrat pe companii pe care le pot înţelege, respectiv urmări.”

    La BVB, sectoarele predominante sunt servicii medicale, comerţ, financiar-bancar, petrol/gaze şi altele. Cele mai mari deţineri din portofoliu le are la MedLife (29%), One United Properties (23%), Banca Transilvania (12%), Purcari Wineries (8,2%), Romgaz (7,9%) şi altele (20%).

    „Valoarea portofoliului este de peste 100.000 de lei. Am început treptat, cu sume economisite lunar, iar în funcţie de cum am învăţat şi am acumulat cunoştinţe, am suplimentat cu cash”, afirmă Sebastian, care adaugă că, pe termen lung, în faţa banilor primează totuşi cunoştinţele.

    „Se poate investi cu orice sumă, important este să vrei să acumulezi cunoştinte minime despre cum să o faci pasiv. Un adolescent de 16 ani are aptitudinile necesare pentru economisit şi investit pasiv, urmează doar să înveţe disciplina şi rutina pe care, teoretic, un adult le are. Dar dacă doreşti să o faci activ trebuie să fii dispus să depui efort, astfel încât riscul să fie cât mai mic, iar randamentul cât mai mare.”

    Portofoliul lui Sebastian Ardelean a înregistrat un randament de 39,5% în 2021, dar spune că adevăratul randament este dezvoltarea cunoştinţelor.

    „Portofoliul este unul «tânăr» şi suplimentat constant bilunar. Când eşti investitor activ şi consideri că ai un orizont pe termen lung, dezvoltarea cunoştinţelor este adevăratul randament pe care ar trebui să-l doreşti. Valoarea portofoliului va creşte ca şi consecinţă”, consideră Sebastian Ardelean.

    L-am întrebat în ce categorie de investitori se regăseşte cel mai bine şi a răspus, cu modestie, că se vede în categoria de investitori care încă are foarte mult de învăţat.

    „Strategia pe care încerc să o aplic poate sună simplu, dar este greu de aplicat – să studiez cât pot de bine înainte să cumpăr acţiuni la o companie, să înţeleg perspectivele de creştere ale companiei şi să înţeleg cum aş putea obţine un randament pozitiv pe o perioadă de 2-3 ani”, este obiectivul lui.

    În ceea ce priveşte investiţiile pe Bursă, există două abordări mari – pasiv sau activ.

    „Am ales să investesc activ pentru că lucrez în business şi îmi place să studiez companiile şi oamenii care fac parte din acestea. Poţi să-ţi dedici o oră pe săptămână şi să ajungi la acelaşi randament ca şi cineva cu 40 de ore pe săptămână. Decât timpul petrecut, contează mai mult cum procesezi informaţia, cum te educi şi cum aplici ce ai învăţat.”

    De la o acţiune, Sebastian încearcă să aibă aşteptări realiste, de un randament mediu minim de aproximativ 8%-10% pe an, pe o durată de 2-3 ani. „Pentru mine, o companie ideală este una predictibilă şi pe care o pot înţelege. Trebuie să înţeleg cum funcţionează, care îi sunt veniturile, cheltuielile, marja şi altele. Ulterior îmi e mai uşor să înţeleg evaluarea actuală şi viitoare, aşa încât, consider eu, riscul pe care mi-l asum este unul mic”, spune el.

    În ce ar vrea să investească la Bursa de Valori Bucureşti?

    „Vreau să văd listate firma ciobanului cu 96 de oi, alimentara de la colţ, eMag şi multe altele, astfel încât să existe oportunităţi pentru toată lumea, de la un investitor mic până la fonduri, de la angajaţi până la acţionarul fondator, pentru speculatori, brokeri şi alte persoane implicate direct sau indirect. Dacă Bursa românească creşte şi reprezintă cât mai mult din tot ce avem de oferit, implicit economia românească se va dezvolta mai mult şi mai sănătos.”