BusinessMagazin

Tag: profil de investitor

  • În ce mai investim – Asigurări

    Allianz SE (simbol bursier ALV) este o multinaţională germană de servicii financiare cu sediul în München şi ale cărei principale linii de business sunt asigurările şi administrarea activelor. Grupul a început să fie tranzacţionat pentru prima oară pe 12 decembrie 1895 pe bursa din Berlin, iar astăzi are o capitalizare de peste 88 miliarde de euro la Frankfurt.

    Acţiunile ALV au înregistrat un declin de 3,3% anul trecut, iar de la începutul anului 2023 au un avans de 9%, tranzacţionându-se la preţul de 219 euro pe 17 ianuarie. Emitentul este inclus în indicele principal DAX al Bursei de la Frankfurt şi în indicele paneuropean Euro Stoxx 50.

    Allianz SE este prezentă în România prin compania Allianz-Ţiriac Asigurări – al doilea jucător din piaţa de asigurări din România, cu o cota de piaţă de 14,3% în 2021 –  şi prin societatea de administrare a fondurilor de pensii Allianz-Ţiriac Pensii Private – al doilea jucător pe piaţa pensiilor obligatorii, cu fondul AZT Viitorul Tău.

    În primele nouă luni din 2022, Allianz SE a raportat venituri totale de 116 miliarde de euro, în urcare cu 5,3% faţă de perioada similară din 2021, respectiv un profit operaţional de 10,2 miliarde de euro, cu 3,2% mai mare. Profitul net atribuibil acţionarilor a fost de 4,7 miliarde de euro, în scădere cu 31,5%, în principal pe fondul unui provizion.

    În trimestrul trei, grupul a avut venituri totale de 34,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,3% faţă de T3/2021, un profit operaţional de 3,5 miliarde de euro, cu 7,4% mai mare, creştere determinată de performanţa segmentului de business Property-Casualty, respectiv un profit net atribuibil acţionarilor de 2,5 miliarde de euro, plus 16,7%.

    Pentru întreg anul 2022, Allianz se aşteaptă la un profit operaţional de 13,4 miliarde de euro, plus sau minus 1 miliard de euro. În a doua parte a anului trecut, Allianz SE a anunţat un program de răscumpărare de acţiuni proprii în valoare de până la 1 miliard de euro, care a început de la jumătatea lunii noiembrie şi se va încheia la finele acestui an cel târziu. Acţiunile răscumpărate vor fi anulate.

    În 2021 Allianz a acordat investitorilor un dividend de 10,8 euro pe acţiune, adică dividende totale de 4,3 milioane de euro, cu un randament de circa 5%. Compania se tranzacţionează la un indicator P/E de 13,72.

    Allianz are operaţiuni în peste 70 de ţări, mai mult de 100 de milioane de clienţi privaţi şi corporate şi peste 150.000 de angajaţi. Grupul este condus din poziţia de CEO din 2015 de Oliver Bäte.

  • Profil de investitor: Despre capitulare şi alegeri greşite în investiţii

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    „Am început să investesc în 2004, după ce am urmat un curs de finanţe la universitate. Cursul mi-a stârnit interesul pentru acest subiect şi am continuat să studiez mai departe pe cont propriu”, povesteşte Pietari Laurila, 41 de ani, unul dintre investitorii populari ai eToro. Despre activitatea pe platforma de tranzacţionare voi scrie mai târziMai întâi, despre începuturi.

    În facultate, britanicul Pietari a dat peste o carte a profesorului de finanţe Vijay Singal intitulată „Beyond the Random Walk”. Cartea prezintă o serie de strategii care, din punct de vedere istoric, au bătut piaţa. A combinat câteva dintre acestea, le-a dezvoltat şi modificat şi a trecut la treabă. Aşteptările sale când şi-a deschis primul cont de tranzacţionare au fost mici, dar, „spre surprinderea” sa, strategiile au început să funcţioneze, iar până în 2011 portofoliul îi crescuse suficient de mult, încât a decis să devină investitor cu normă întreagă. Până atunci, cu un master în computer science la Universitatea Aalto din Espoo, Finlanda, lucrase pentru companii ca Accenture, Dresdner Kleinwort, OpenGamma şi Commerzbank.

    „În investiţii, faci bani dacă iei decizii bune. Îmi place acest lucru. Am lucrat înainte în locuri în care remuneraţia era determinată de numărul de ani pe care îi aveai în companie sau de calitatea relaţiei cu şeful. În investiţii, în schimb, doar rezultatele contează”, afirmă el. În timpul facultăţii, Pietari a lucrat part-time ca programator şi în câţiva ani a reuşit să economisească aproximativ 20.000 de euro. Cu aceşti bani a făcut day trading pe baza rapoartelor financiare ale companiilor. În fiecare zi citea zeci de comunicate de presă şi făcea estimări a cât de mult ar trebui să se mişte acţiunile ca urmare a raportărilor.

    „Dacă valoarea acţiunii era sub sau peste estimarea mea, intram în poziţie long sau short şi o ţineam pentru câteva ore. Pentru că ştiam că pot oricând să alimentez contul în cazul în care lucrurile nu mergeau bine, îmi puteam asuma riscuri mari. Uneori, deţineam doar două sau trei acţiuni, ceea ce nu ar fi posibil astăzi”, continuă investitorul.

    „Să pierzi bani face parte din jocul de investiţii. Nu este niciodată plăcut, dar este ceva ce trebuie să accepţi dacă vrei să investeşti pe termen lung. Toată lumea pierde bani pe piaţă din când în când. Nu este nimic de care să vă fie ruşine.” Pietari Laurila

    De când investeşte, Pietari nu a dus lipsă de primejdii. Când l-am întrebat dacă s-a simţit nesigur sau dacă a avut intenţia să renunţe la investiţii vreodată, mi-a spus că cel mai aproape de a lua decizia asta a fost în perioada Crăciunului din 2018. Avea atunci un portofoliu de acţiuni în mare parte din sectorul bancar. Credea că nu va fi recesiune, că toate discuţiile despre aceasta erau un nonsens şi că, prin urmare, băncile erau o investiţie bună. Totuşi, pentru el anul nu decursese tocmai bine.

    „La începutul celui de-al patrulea trimestru din 2018, portofoliul meu scăzuse cu aproximativ 10%. Economia încetinea, situaţia politică din Italia era instabilă, iar SUA şi China erau implicate într-un război comercial. Cu toate acestea, am continuat să deţin acţiuni din sectorul bancar”, adaugă el.

    Al patrulea trimestru s-a dovedit a fi teribil. Temerile legate de recesiune s-au intensificat, iar băncile au suferit o scădere semnificativă. Portofoliul lui a picat cu încă 15% şi a încheiat anul cu o scădere de 25%.

    „Investisem în acţiuni total nepotrivite şi îmi menţinusem punctul de vedere cu prea multă încăpăţânare pentru prea mult timp. Acesta a fost singurul moment din cariera mea în care m-am întrebat dacă ar fi mai bine să renunţ şi să investesc într-un indice bursier”, recunoaşte Pietari.

    S-a întâmplat însă ca aşteptările sale privind o potenţială recesiune să se materializeze – aceasta nu a avut loc. Piaţa, cât şi portofoliul său şi-au revenit puternic în 2019, iar investitorul şi-a recuperat toate pierderile.

    „Renunţarea la sfârşitul anului 2018 ar fi fost o greşeală gravă. Să pierzi bani face parte din jocul de investiţii. Nu este niciodată plăcut, dar este ceva ce trebuie să accepţi dacă vrei să investeşti pe termen lung. Toată lumea pierde bani pe piaţă din când în când. Nu este nimic de care să vă fie ruşine”, afirmă astăzi, cu tărie, Pietari Laurila.

    Pietari Laurila, 41 de ani

    PROFESIE: informatician

    OCUPAŢIE: investitor full-time

    INVESTEŞTE: pe termen lung

    Aceasta este doar una dintre poveştile nefaste ale carierei lui de investitor, având în vedere că în cei 18 ani de investiţii a trecut prin câteva perioade de criză. Ultima dată când a pierdut bani a fost în martie 2020, când a izbucnit criza COVID-19. Portofoliul lui a scăzut cu 30% în câteva săptămâni. Atunci a decis să iasă temporar din piaţă şi să aştepte ca lucrurile să se liniştească. „Am reuşit să recuperez relativ repede cea mai mare parte a pierderilor, deoarece piaţa şi-a revenit puternic ulterior.

    În ciuda pierderilor, nu a fost un moment atât de dificil pentru mine din punct de vedere psihologic, deoarece ştiam că şi ceilalţi pierdeau bani. De asemenea, durata scăderii a fost scurtă – doar câteva luni”, spune acesta. Investitorul afirmă că este mai dificil atunci când crezi că ai făcut o greşeală în ceea ce priveşte propria analiză şi poziţionare, aşa cum i s-a întâmplat lui în 2018. Asta duce la introspecţie şi la modificări de strategie. Te întrebi de ce ai făcut greşeala respectivă şi cum poţi să nu o repeţi.

    „În astfel de momente, este mai bine să nu vă verificaţi tot timpul portofoliul, deoarece acest lucru nu face decât să vă împovăreze din punct de vedere psihologic”, mai spune el.

    Cel mai adesea londonezul investeşte în acţiuni, dar nu tot timpul. În trecut au existat circumstanţe excepţionale în care a considerat că incertitudinea economică este atât de mare, încât cel mai bun activ pe care trebuie să îl deţinem este numerarul. Anul 2008 a reprezentat o astfel de circumstanţă.

    „Am deţinut mulţi bani lichizi pentru că am simţit că economia încetineşte brusc. Am pierdut ceva bani în acel an, dar nu la fel de mult ca în cazul în care aş fi deţinut un portofoliu plin de acţiuni”, adaugă investitorul. 12 ani mai târziu, la începutul lunii martie 2020, el îşi aminteşte că stătea într-un restaurant şi spunea despre coronavirus că nu este important, deoarece, deşi China era în blocaj la acel moment, piaţa bursieră chineză a dat întotdeauna dovadă de rezilienţă. După cum ştim, pandemia s-a concretizat şi a avut reverberaţii în multe direcţii.

    „Mi-am dat seama că făcusem o eroare de judecată catastrofală la mai puţin de o săptămână mai târziu, când Italia s-a blocat. Atunci am înţeles că blocajele se vor răspândi în curând peste tot în lume şi vor provoca o recesiune globală fără precedent. Am vândut imediat totul, chiar şi după ce am suferit pierderi mari în cele două săptămâni anterioare. Această decizie mi-a salvat portofoliul de la prăbuşirea severă care a urmat”, mărturiseşte el.

    Ultima dată când a avut un presentiment negativ a fost în iunie 2022. Atunci băncile centrale şi-au dat seama de eroarea lor de a menţine ratele dobânzilor la un nivel prea scăzut pentru prea mult timp în 2021 şi pentru a-şi îndrepta eroarea au decis să le majoreze în cel mai rapid ritm din ultimele decenii.

    „Am crezut că acest lucru a creat riscul unei crize financiare din cauza nivelului ridicat de îndatorare din sistem. Am decis să mă mut în principal în numerar. Evenimentele care au avut loc de atunci au arătat că sistemul financiar a fost capabil să facă faţă unor rate ale dobânzii mai mari, aşa că acum am revenit la investiţii complete”, continuă acesta.

     

    Pariu pe bănci

    Pietari Laurila investeşte în acţiuni din sectorul bancar din 2018, deoarece consideră că sunt ieftine şi reformele implementate după criza financiară globală le-au făcut mai sigure. Îi plac în special băncile europene, despre care spune că au o evaluare atractivă în acest moment şi beneficiază de creşterea dobânzilor. Al doilea domeniu în care investeşte este cel petrolier, mai slab reprezentat în portofoliul lui.

    „Unele dintre poziţiile mele preferate sunt Banco Santander, o bancă spaniolă, HSBC şi Barclays, ambele britanice, şi Shell, companie petrolieră britanică. Este adevărat că ar putea exista o recesiune în Europa în 2023, dar mă aştept ca aceasta să fie superficială, deoarece, printre altele, situaţia energetică s-a îmbunătăţit recent. Cred că preţul petrolului va fi bine susţinut în 2023, pe măsură ce China se redeschide treptat. În acelaşi timp, companiile din domeniu nu investesc suficient în explorări petroliere, ceea ce limitează oferta”, explică acesta.

    Cu o certificare de management al investiţiilor acordată de Chartered Institute for Securities & Investment, Pietari Laurila a devenit la finele anului 2020 un Popular Investor, categorie sub care eToro a strâns oameni din toate domeniile profesionale care gestionează portofolii ce sunt copiate de alţi utilizatori. Strategia sa, în care are investită cea mai mare parte a capitalului, este copiată de peste 3.000 de persoane, care au investit mai mult de 5 milioane de dolari. Pietari are statutul de Elite, adică un utilizator care trebuie să aibă un minim de 25.000 de dolari în capital total şi cel puţin 500.000 de dolari care să îi copieze portofoliul.

    Cele mai mari deţineri ale sale în momentul de faţă sunt la Allianz SE (6,65%), Bank of America Corp (6,65%), Bayer AG (6,5%), Deutsche Telekom AG (6,44%), HSBC (6,4%), Deutsche Bank (6,4%), Commerzbank AG (6,4%), BNP Paribas (6,4%), Societe Generale Group (6,4%) şi Barclays (6,4%), restul de 35,36% fiind alte investiţii şi cash.

    „Nu vă puneţi toate ouăle într-un singur coş. Nu faceţi cum am făcut eu în 2004, când am început să investesc, şi să deţineţi doar două sau trei acţiuni în portofoliu. Este mai bine să investiţi în cel puţin 20 de acţiuni. Dacă nu aveţi expertiza necesară pentru a alege singuri acţiunile, puteţi investi în fonduri tranzacţionate la bursă sau puteţi copia alţi investitori pe platforme precum eToro”, spune el.

    Investitorul caută acţiuni de valoare care beneficiază de tendinţe economice favorabile. Defineşte acţiunile de valoare ca acele acţiuni care sunt ieftine pentru că firma din spatele lor suferă din cauza anumitor probleme, care este esenţial să înţelegem dacă sunt temporare sau permanente.

    „Uneori, problema este cauzată de un mediu nefavorabil şi nu are nimic de-a face cu produsele sau managementul companiei. Dacă mediul se schimbă, compania va avea din nou rezultate bune. Acesta este genul de situaţii în care îmi place să investesc”, explică el.

    Pentru a lua deciziile atunci când investeşte, Pietari foloseşte multe surse diferite de informare. Generează o listă de acţiuni cu ajutorul unui program pe care le va analiza. Dacă acest program îi spune că o acţiune ar putea fi interesantă, atunci o analizează mai în detaliu. Citeşte mai întâi ultima raportare financiară şi transcrierea conferinţei aferentă. Acest lucru îi arată pe ce tipuri de probleme se concentrează analiştii care urmăresc compania. Apoi, inspectează graficul acţiunilor pe ultimii doi ani, identifică zilele în care au înregistrat o dinamică semnificativă şi încearcă să stabilească motivele acestei mişcări.

    „Obiectivul este de a afla dacă există probleme cunoscute care să afecteze acţiunile. De asemenea, voi încerca să evaluez sensibilitatea acţiunilor la factorii macro. De exemplu, acţiunile din sectorul bancar sunt deseori influenţate de fluctuaţiile ratelor dobânzilor, iar acţiunile din sectorul petrolier de variaţiile preţului petrolului”, afirmă investitorul.

    După ce examinează graficul acţiunilor, începe o analiză a performanţei veniturilor companiei din ultimii ani şi bilanţul acesteia. Pietari spune că se mulţumeşte să plătească un preţ mai mare pentru o companie care este mai profitabilă şi mai sigură decât concurenţii săi. În cele din urmă, face o evaluare generală.

    „Este acţiunea suficient de atractivă, luând în considerare problemele specifice companiei şi sensibilităţile macroeconomice ale acţiunii, pentru ca aceasta să intre în portofoliu? Efectuez această analiză în mod continuu, deoarece acţiunile se mişcă în sus şi în jos, iar atractivitatea lor se schimbă în fiecare zi”, mai spune el. Portofoliul lui a avut un randament de 37% în 2021.

    Una dintre deţinerile care au contribuit cel mai mult la această performanţă a fost asigurătorul francez CNP Assurances, în care a investit pentru că acţiunile erau prea ieftine în mod absolut şi în raport cu locul în care se tranzacţionau ratele dobânzilor europene. Rate mai mari ale dobânzilor sunt bune pentru asigurători, spune el. CNP Assurances, care a fost cumpărată de La Banque Postale, i-a adus acestuia un câştig de 50%. Anul 2022 a fost însă foarte diferit faţă de 2021, cu un război care a provocat o creştere a preţurilor la energie, o inflaţie ridicată şi o luptă a băncilor centrale cu inflaţia prin ridicarea ratelor dobânzilor.

    „A fost o călătorie «rollercoaster»: salturi uşoare în sus şi în jos, cu puţină mişcare generală.” Portofoliul lui a pierdut în S1/2022 între 5% şi 10%. „În a doua jumătate, am reuşit să recuperez aceste scăderi, mai întâi prin tranzacţii tactice ici şi colo între iunie şi octombrie şi, mai recent, investind din nou în acţiuni, după ce am început să mă simt mai confortabil cu economia. Portofoliul meu a crescut uşor în acest an. Sunt mulţumit de rezultat, date fiind circumstanţele. Compar performanţa mea cu cea a indicelui MSCI World, care a pierdut aproape 20% în 2022”, continuă el.

    În ceea ce priveşte anul 2023, Pietari Laurila se aşteaptă ca pieţele să rămână agitate, deoarece problema inflaţiei nu a fost rezolvată. Aşteptarea sa este ca SUA să intre într-o uşoară recesiune, lucru care nu se reflectă încă în preţ, aşa că anticipează viitoare scăderi pe burse în acest an. Totuşi, se aşteaptă ca piaţa să îşi revină până la sfârşitul anului, pe măsură ce accentul se va îndrepta spre îmbunătăţirea situaţiei economice în 2024.

    „Privind dincolo de 2023, sunt atât optimist, cât şi pesimist. Pesimist pentru că următorul deceniu va produce probabil randamente mai mici pentru majoritatea investitorilor decât cel trecut, în special pentru cei care investesc pasiv în indici bursieri. Dar, de asemenea, optimist pentru că eu cred că acţiunile de valoare, în care investesc, sunt pregătite pentru o depăşire puternică a performanţelor faţă de indici”, adaugă investitorul.

    Pe lângă faptul că trebuie să începem să investim cât mai curând posibil, Pietari ne sfătuieşte să nu intrăm în panică. El spune că cercetările au constatat că investitorii individuali au performanţe semnificativ mai slabe decât fondurile în care investesc din cauza achiziţiilor şi vânzărilor prost sincronizate.

    „Nu fiţi unul dintre aceşti investitori. Este mai bine să fiţi pe dos: să cumpăraţi atunci când economia merge prost, când titlurile din presă sunt proaste, iar alţii vând”, recomandă el. Un alt sfat pe care îl da este legat de controlul costurilor, un factor determinant al randamentelor pe termen lung. De exemplu, 90% dintre fondurile gestionate activ au performanţe inferioare indicelui lor pe termen lung, nu pentru că managerii fondurilor sunt investitori slabi, ci din cauza comisioanelor ridicate ale fondurilor.

    „Puteţi economisi bani investind în fonduri indexate cu costuri reduse şi alegând o platformă cu comisioane de tranzacţionare reduse sau zero.”

    Nu în ultimul rând, investitorul spune să luăm în considerare acţiunile de valoare. Managerul de active Research Affiliates preconizează că acestea vor avea un randament de 4%-11% pe an peste inflaţie în următorul deceniu, în timp ce acţiunile de creştere, cum ar fi cele de tehnologie, vor avea un randament de numai 2% pe an.

    „Luaţi în considerare acţiunile de valoare. Cred că acţiunile de valoare sunt poziţionate în mod unic pentru o performanţă superioară în acest moment.Prin urmare, consider că este justificată o alocare în portofoliu a acţiunilor de valoare”, mai spune el.

    Mulţi oameni cred că este important să cumpere acţiuni la minime – după o prăbuşire a pieţei – şi să vândă la maxime – chiar înainte de următoarea prăbuşire. Cu toate acestea, acest lucru este foarte dificil de realizat. Chiar şi majoritatea profesioniştilor care încearcă să facă asta nu reuşesc de multe ori.

    „Timpul este prietenul tău pe piaţa bursieră. Din punct de vedere istoric, acţiunile au avut un randament de 5% pe an peste inflaţie. Poate că nu pare mult, dar dacă portofoliul vostru are un randament de 5% pe an timp de 100 de ani, capitalul vostru se multiplică de 130 de ori. Vă puteţi îmbogăţi pe piaţa bursieră dacă aveţi răbdare”, conchide Pietari Laurila. 

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Poziţia long este o strategie de investiţii care presupune achiziţionarea unei acţiuni, mărfi sau a altui titlu de valoare cu aşteptarea că valoarea acestuia va creşte în viitor. Aşadar, cu o astfel de poziţie, un investitor cumpără activul şi îl deţine cu intenţia de a-l vinde în viitorul apropiat la un preţ mai mare.

    Poziţia short reprezintă o strategie prin care speculatorul mizează pe deprecierea preţului şi încearcă să protejeze un profit dintr-o poziţie long (hedging) sau, pur şi simplu, să profite de pe urma scăderii. Spre deosebire de poziţia long, într-o poziţie short investitorul nu deţine activul, ci îl împrumută în aşteptarea vânzării pentru a-l răscumpăra apoi la un preţ mai mic.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Asigurări

    Allianz SE (simbol bursier ALV) este o multinaţională germană de servicii financiare cu sediul în München şi ale cărei principale linii de business sunt asigurările şi administrarea activelor. Grupul a început să fie tranzacţionat pentru prima oară pe 12 decembrie 1895 pe bursa din Berlin, iar astăzi are o capitalizare de peste 88 miliarde de euro la Frankfurt.

    Acţiunile ALV au înregistrat un declin de 3,3% anul trecut, iar de la începutul anului 2023 au un avans de 9%, tranzacţionându-se la preţul de 219 euro pe 17 ianuarie. Emitentul este inclus în indicele principal DAX al Bursei de la Frankfurt şi în indicele paneuropean Euro Stoxx 50.

    Allianz SE este prezentă în România prin compania Allianz-Ţiriac Asigurări – al doilea jucător din piaţa de asigurări din România, cu o cota de piaţă de 14,3% în 2021 –  şi prin societatea de administrare a fondurilor de pensii Allianz-Ţiriac Pensii Private – al doilea jucător pe piaţa pensiilor obligatorii, cu fondul AZT Viitorul Tău.

    În primele nouă luni din 2022, Allianz SE a raportat venituri totale de 116 miliarde de euro, în urcare cu 5,3% faţă de perioada similară din 2021, respectiv un profit operaţional de 10,2 miliarde de euro, cu 3,2% mai mare. Profitul net atribuibil acţionarilor a fost de 4,7 miliarde de euro, în scădere cu 31,5%, în principal pe fondul unui provizion.

    În trimestrul trei, grupul a avut venituri totale de 34,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,3% faţă de T3/2021, un profit operaţional de 3,5 miliarde de euro, cu 7,4% mai mare, creştere determinată de performanţa segmentului de business Property-Casualty, respectiv un profit net atribuibil acţionarilor de 2,5 miliarde de euro, plus 16,7%.

    Pentru întreg anul 2022, Allianz se aşteaptă la un profit operaţional de 13,4 miliarde de euro, plus sau minus 1 miliard de euro. În a doua parte a anului trecut, Allianz SE a anunţat un program de răscumpărare de acţiuni proprii în valoare de până la 1 miliard de euro, care a început de la jumătatea lunii noiembrie şi se va încheia la finele acestui an cel târziu. Acţiunile răscumpărate vor fi anulate.

    În 2021 Allianz a acordat investitorilor un dividend de 10,8 euro pe acţiune, adică dividende totale de 4,3 milioane de euro, cu un randament de circa 5%. Compania se tranzacţionează la un indicator P/E de 13,72.

    Allianz are operaţiuni în peste 70 de ţări, mai mult de 100 de milioane de clienţi privaţi şi corporate şi peste 150.000 de angajaţi. Grupul este condus din poziţia de CEO din 2015 de Oliver Bäte.

    „Profitul nostru operaţional şi venitul net demonstrează părţilor interesate beneficiile dimensiunii şi diversificării noastre globale, precum şi strategia noastră centrată pe clienţi. În plus, capacităţile noastre de gestionare a capitalului şi bilanţul creează opţionalităţi valoroase pentru Allianz, permiţându-ne să ne confruntăm cu încredere cu peisajul economic în schimbare.”

    Oliver Bäte, CEO, Allianz SE

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: Pe bursă câştigi sau înveţi

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Investiţiile la bursă pot oferi investitorilor câştiguri care pe termen lung au menirea de a le asigura independenţa financiară, însă alegerile mai puţin inspirate sau informate aduc pierderi în portofoliile lor. Totuşi, chiar şi aceste pierderi ne învaţă câte ceva. Ce anume, ne spune Andrei Mihăescu, programator care investeşte la BVB din 2015.

     

    „Am început să investesc în 2015 cu scopul de a-mi proteja economiile de inflaţie. Între timp, scopul investiţiilor a devenit independenţa financiară. Îmi amintesc că brokerul cerea atunci o sumă minimă pentru deschiderea contului, aproximativ 4.000 de lei, iar primele achiziţii cred că au fost Conpet şi Banca Transilvania”, povesteşte Andrei Mihăescu, inginer software în vârstă de 40 de ani.

    În ceea ce priveşte deschiderea contului de tranzacţionare, Andrei susţine că a trecut prin experienţe diferite în urmă cu şapte ani, când a devenit investitor şi anul trecut, când soţia lui şi-a deschis de asemenea un cont. Ce poate spune este că totul a devenit mult mai accesibil după pandemia de coronavirus.

    „Tehnologia a făcut procesul investiţional din ce în ce mai uşor, a ajuns să fie la un click distanţă. Soţia mea a deschis un cont anul trecut şi mi s-a părut totul foarte uşor, mai ales comparat cu procesul prin care am trecut eu când am deschis contul sau cu momentul în care a trebuit să transfer acţiunile la alt broker, deoarece brokerul la care eram a decis să părăsească piaţa din România”, afirmă investitorul.

    Născut în Craiova, Andrei a studiat la Facultatea de Matematică şi Informatică, secţia Informatică şi are un master în Marketing şi Comunicare în Afaceri la Institutul de Studii Economice (ISE). În 2006 s-a mutat în Bucureşti, unde în prezent ocupă funcţia de manager de proiect informatic la Automatic Data Processing (ADP) Romania, lider global în furnizarea de servicii de management al resurselor umane şi cei care dau estimările pe piaţa forţei de muncă în SUA, printre altele.

    Andrei Mihăescu, 40 de ani

    PROFESIE: inginer software

    OCUPAŢIE: manager de proiect

    INVESTEŞTE: pentru independenţă financiară

    De când investeşte, Andrei a marcat mai multe pierderi, din mai multe motive. Prima dată s-a întâmplat din cauza împrejurărilor. Dat fiind faptul că a avut nevoie de bani ca urmare a unui eveniment neprevăzut, a fost nevoit să-şi lichideze tot portofoliul, inclusiv o deţinere cu un randament negativ.

    „Din fericire, câştigul pe celelalte deţineri a acoperit acea pierderea, însă randamentul a fost mult diminuat. Această întâmplare a venit însă cu o lecţie şi anume că ar trebui să existe un fond de siguranţă pentru evenimentele neprevăzute”, adaugă el.

    Ulterior, pe măsură ce strategia sa a devenit mai sofisticată, a mai marcat pierderi pentru optimizare fiscală, cât şi în câteva situaţii în care teza iniţială a investiţiei a fost invalidată. Unele dintre aceste situaţii au fost de natură să-l descurajeze, însă nu a luat decizia de a renunţa la investiţii.

    Samuel Smiles, autor britanic şi reformator guvernamental supranumit „Biblia liberalismului mijlociu victorian”, a spus că „cine nu a greşit niciodată, nu a făcut niciodată o descoperire”. Fără erori nu am şti niciodată ce trebuie să îmbunătăţim sau ce să schimbăm. Poate cele mai bune lecţii vin din cele mai mari greşeli. Ba chiar adevărata greşeală ar fi să nu încerci din nou, zic eu. Pe acest principiu merge şi Andrei.

    „Bineînţeles că au fost momente în care am vrut să părăsesc ringul bursier, nu cred că există investitori care să nu fi trecut prin asta. Am fost nesigur pe anumite investiţii şi o parte din acele riscuri s-au materializat. Uneori câştigi, alteori înveţi”, mărturiseşte el, înlocuind deliberat cuvânt „a pierde“ cu „a învăţa“.

    În ultima perioadă, Andrei Mihăescu recunoaşte că a alocat mai puţin timp decât de obicei activităţii investiţionale, dar au existat şi câteva cauze. A trecut prin câteva schimbări pe plan personal şi profesional, dar este hotărât să continue şi să ajungă din nou la timpul pe care îl acorda în trecut investiţiilor.

    Portofoliul lui este format majoritar din acţiuni, însă au fost momente când ponderea obligaţiunilor era mai mare. Pe lângă acţiuni şi bonduri, investitorul a mai tranzacţionat ETF-ul listat la BVB care urmăreşte indicele principal BET, produse structurate cu activ suport aurul (EBGLD), cât şi ETF-uri şi acţiuni pe pieţele din SUA şi Europa de Vest.

    „Am avut şi o investiţie imobiliară, la care am renunţat recent. Nu aş investi în imobiliare. Nu am nici cea mai mică idee despre direcţia în care va merge piaţa, este doar un feeling”, continuă el.

    Cele mai mari investiţii ale lui sunt la producătorul de vinuri Purcari Wineries PLC (26%), unicul producător local de petrol şi gaze OMV Petrom (23%), producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (15%), compania de brokeraj în asigurări Transilvania Broker de Asigurare (13%) şi Fondul Proprietatea (7,5%), restul (15%) fiind alte deţineri mai mici.

    Valoarea portofoliului său la Bursa de Valori Bucureşti este de circa 9.000 de euro, iar investiţiile pe pieţele externe se ridică la aproape 2.000 de euro. La ce se uită Andrei atunci când îşi alege companiile în care investeşte?

    „Pentru mine contează foarte mult, pe lângă performanţa financiară, avantajul competitiv al companiei şi credibilitatea echipei de management. Dividendele sunt şi ele importante, mai ales pentru că pe piaţa din România procentul de companii care oferă dividend este destul de important. În procesul investiţional, analizez indicatori consacrati şi aplic recurent un model de analiză – Dividend Discount şi/sau DCF – pentru a determina daca teza iniţială a investiţiei se menţine sau nu”, spune acesta.

    Anul 2021 i-a adus investitorului un randament de 26%, datorat în mare parte câştigurilor din investiţiile în producătorul de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa şi în producătorul de inputuri organice Norofert. Criza din sănătate l-a prins investit aproape integral, fără prea mult cash, astfel că nu a putut profita decât limitat de scăderile de la începutul pandemiei. Perioada actuală însă l-a prins ceva mai pregătit. Totuşi, nu atât de pregătit pe cât şi-ar fi dorit.

    „Pentru mine contează foarte mult, pe lângă performanţa financiară, avantajul competitiv al companiei şi credibilitatea echipei de management. Dividendele sunt şi ele importante, mai ales pentru că pe piaţa din România procentul de companii care oferă dividend este destul de important.”

    „Am început-o cu 30% cash, deoarece a fost o perioadă în care nu am făcut nicio achiziţie din lipsă de timp şi decisesem anterior să lichidez câteva deţineri. Momentan, mai am aproximativ 10% cash. Am profitat şi o să încerc să profit în continuare de eventualele scăderi. Pentru mine, scăderile din 2022 au fost acoperite în mare parte de dividendele încasate. Randamentul nu este nici pe departe egal cu cel din 2021, dar sunt încrezător în structura actuală a portofoliului meu, indiferent de ce condiţii economice vom avea în anii care urmează”, afirmă investitorul.

    Andrei Mihăescu se consideră un value investor. Nu cunoaşte aproape deloc analiza tehnică, ci ia în calcul doar analiza fundamentală. Strategia sa? „Buy & hold as long it makes sense.” (Cumpără şi păstrează atât timp cât are sens.)

    Celor care se gândesc să-şi direcţioneze economiile pe bursă, investitorul le recomandă să înceapă cu sume mici şi să investească mult timp în educaţie. Uitându-se în urmă, are o singură părere de rău. „Regret că nu am început mai devreme”, conchide Andrei Mihăescu.  

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Optimizarea fiscală se referă la orice măsură care reduce costurile fiscale ale unei firme sau în cazul unei operaţiuni/tranzacţii, dar în limita legii. În caz contrar, se numeşte evaziune fiscală. În cazul investitorilor, prin optimizare se înţelege maximizarea profiturilor prin reducerea bazei de impozitare.

    2. Dividend Discount Model (DDM) este o metodă cantitativă de evaluare utilizată pentru prezicerea preţului acţiunii unei companii care ia în calcul costul capitalului, dividendul curent şi rata estimată de creştere a acestuia pentru a calcula dividendul estimat pentru anul următor. Pe baza acestuia se stabileşte preţul „corect” al acţiunii în cauză, iar dacă acesta este mai mare decât preţul curent, acţiunea este considerată subevaluată. Invers, acţiunea este supraevaluată. Raţiunea din spatele modelului de evaluare este că investitorii plătesc acum pentru recompensele viitoare, iar dividendele pot fi folosite pentru a estima aceste recompense.

    3. Discounted Cash Flow (DCF) este o metodă de evaluare care estimează valoarea unei investiţii folosind fluxurile de numerar viitoare aşteptate. DCF oferă o perspectivă de evaluare a profiturilor viitoare ale unei societăţi. Este folosită de asemenea, printre alte metode, de cei care se gândesc să cumpere o companie sau de manageri şi antreprenori pentru a lua decizii privind bugetul de venituri şi cheltuieli. Aceasta cea mai răspândită formă de analiză fundamentală.

     

    ÎN CE MAI INVESTIM

    Vinificaţie

    Purcari Wineries Public Limited Company (simbol bursier WINE) este unul dintre principalii producători  de vinuri şi brandy din regiunea Europei Centrale şi de Est, care gestionează aproximativ 1.450 de hectare de podgorii şi operează şapte platforme de producţie în România, Moldova şi Bulgaria. Purcari Wineries este lider pe segmentul vinurilor Premium din România cu o cotă de 30% şi cel mai mare exportator de vin din Moldova, livrând în peste 40 de ţări.

    Fondat în 1827, grupul este listat la Bursa de Valori Bucureşti din februarie 2018, având în prezent o valoare bursieră de aproximativ 354 de milioane de lei, după ce acţiunile au scăzut cu circa 41% de la începutul acestui an. În ultimele şase luni, acţiunile WINE înregistrează o scădere de 3,7%, conform datelor BVB.

    Purcari este condus de  fondatorul Victor Bostan din poziţia de Director Executiv şi are în acţionariat investitori instituţionali precum Horizon Capital, Fiera Capital, Conseq, East Capital, Franklin Templeton şi Norges Bank.

    În primele nouă luni din 2022, Purcari a raportat un profit net de 25,4 milioane de lei, în scădere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, la venituri de aproape 200 de milioane de lei, în urcare cu 20%. Marja EBITDA şi marja venitului net din T3/2022 au ajuns la 29%, respectiv la 19%.

    La nivelul trimestrului trei, profitul net s-a diminuat cu 25% faţă de T3/2021, până la 14,4 milioane de lei, în timp ce veniturile au marcat o creştere de 27% de la an la an, ajungând la 75,8 milioane de lei. Pe piaţa din România, veniturile au urcat în primele nouă luni cu 11% de la an la an şi cu 17% de la trimestru la trimestru.

    În luna aprilie 2022, acţionarii Purcari au aprobat în unanimitate distribuirea unui dividend de 0,51 de lei din profiturile acumulate, reprezentând aproximativ 20,5 milioane de lei, conform calculelor realizate de ZF.

    Oferta de valoare a grupului, în formula de „lux accesibil”, a demonstrat rezilienţă faţă de presiunile inflaţioniste, economice şi geopolitice, brandurile Purcari, marca de întâietate a companiei şi Bardar, marca de brandy premium, crescând la rate de două cifre.

    În octombrie 2022, Purcari a făcut încă un pas spre consolidarea poziţiei de lider al vinificaţiei în CEE, prin achiziţia unui pachet majoritar de 76% din Angel’s Estate, o cramă cu ciclu complet din Bulgaria cu 100 de hectare de vii proprii şi o capacitate anuală de producţie de peste 1 milion de sticle. Alte branduri de sub umbrela grupului sunt Crama Ceptura, Bostavan şi Domeniile Cuza.

     

    „A fost un an de recoltă record pentru Grupul nostru şi împreună cu achiziţiile de struguri din surse terţe, suntem pregătiţi să beneficiem de o structură de costuri competitivă în 2023. Acest fapt este unul important, având în vedere presiunile inflaţioniste continue, mai ales după sezonul agricol dificil din 2021. Suntem foarte optimişti cu privire la 2023”, 

    Victor Bostan, Director Executiv, Purcari Wineries PLC

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • În ce mai investim

    Norofert (simbol bursier NRF) este un conglomerat agroalimentar care acoperă întreg lanţul de producţie agricolă, de la producţie vegetală la vânzarea şi distribuţia de inputuri ecologice. Activă din anul 2000, compania a încheiat în iulie 2019 un plasament privat de acţiuni prin care a strâns 1,5 milioane de euro de la 72 de investitori în opt ore de la lansare, devenind la acel moment cea mai rapidă ofertă privată.

    În martie 2020, Norofert intra la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti la o capitalizare de circa 25 de milioane de lei. Spre comparaţie, astăzi investitorii o evaluează la 113 milioane de lei, ceea ce înseamnă că în doi ani şi jumătate a crescut pe Bursă cu aproximativ 350%, conform calculelor realizate de ZF.

    Grupul Norofert este format din trei entităţi, compania mamă Norofert SA şi subsidiarele Agroprod CEV SRL, fermă de 1.000 de hectare bio achiziţionată în proporţie de 100% la finele anului 2021 şi integrată în grup începând cu 2022, respectiv Norofert USA LLC, companie din Ohio înfiinţată în aprilie 2020 ca parte a strategiei de extindere în SUA.

    Pentru primele nouă luni din 2022, Norofert a raportat un profit net consolidat de 7,6 milioane de lei, în urcare cu 55,3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, care se datorează „unei mai bune prezenţe în piaţă, vânzărilor semnificativ mai mari de inputuri solide şi lichide, core businessul Norofert având cea mai mare influenţă asupra creşterii”. Cifra de afaceri a crescut cu 61,8% de la an la an, până la 54 de milioane de lei, în timp ce EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare) a crescut cu 43,1%, la 10,5 milioane de lei.

    De la începutul anului 2022, compania l-a numit pe Mircea Fulga în poziţia de CEO, funcţie preluată de la Vlad Popescu, acţionar majoritar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, a operat prima fermă, la Zimnicea şi a montat o linie de îngrăşăminte organice solide la fabrica din Filipeştii de Pădure, care deja a produs loturi care au fost livrate către clienţi.

    În continuare, Norofert plănuieşte să investească în spaţii de depozitare pe terenul din Filipeştii de Pădure. În ceea ce priveşte filiala din SUA, urmează câteva întâlniri cu distribuitorii, iar de la începutul anului următor vor începe cel mai probabil vânzările. La nivel local, grupul are în vedere lansarea unor produse noi începând cu anul următor, îngrăşăminte solide şi lichide, dar şi investiţii în irigaţii pentru ferma de la Zimnicea. Totodată, a început proiectul unui laborator de multiplicare de microorganisme şi cercetare şi speră să înceapă construcţia în T1/2023, fiind deja achiziţionate o parte din utilaje.

    Norofert este deţinută în proporţie de 36,4% de Vlad Popescu, în proporţie de 15,3% de Ileana Popescu, respectiv în proporţie de 11,6% de Marius Alexe. Acţiunile NRF s-au depreciat cu 19,3% de la începutul anului, pe fondul unui rulaj de 16,1 milioane de lei, respectiv în scădere cu 16,1% în ultimele şase luni, pe tranzacţii de 6,3 milioane de lei, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la BVB din
    6 decembrie 2022.

     

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor. Diversificare pe bursă şi în afara ei

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Diversificarea în investiţii este o strategie menită să reducă riscul şi în concordanţă cu toleranţa la risc, cu profilul investiţional şi cu obiectivul personal. Orice administrator de investiţii, broker sau analist vorbeşte despre importanţa diversificării în rândul investitorilor la bursă, iar mulţi o aplică şi în afara ei. Acesta este şi cazul lui Alex Cristescu, de profesie jurist, de ocupaţie dezvoltator imobiliar.

     

    „Sunt investitor de foarte mult timp, am deprins acest stil de viaţă benefic din familie. Pe Bursă am decis să particip pentru a beneficia de eforturile şi mintea altor antreprenori. Eu am un portofoliu orientat pe piaţa AeRO unde am acces la companii antreprenoriale care îşi doresc dezvoltarea afacerii lor prin proiecte care au nevoie de finanţare”, spune Alex Cristescu, „ardelean înmuiat în Dâmboviţa”, aşa cum se descrie.

    În vârstă de 32 de ani, Alex s-a născut în Deva, dar locuieşte de 12 ani în Bucureşti. Este absolvent de Drept Englezesc şi European la Universitatea Queen Mary din Londra, Marea Britanie şi la Katholieke Universiteit din Leuven, Belgia. Jurist pasionat de societăţi comerciale, guvernanţă corporativă şi scripofilie, după studii acesta s-a întors înapoi în ţară să… dezvolte clădiri. Ce altceva mai face?

    „Înţeleg că o diversificare echilibrată nu se face exclusiv pe bursă, ci bursa este parte componentă din aceasta. Cu toţii putem să deţinem nişte acţiuni, obligaţiuni, ETF-uri, titluri de stat, depozite bancare, teren agricol, un spaţiu comercial sau alte imobile, o afacere mică şi toate astea pe lângă o slujbă. Eu mă ocup cu dezvoltarea imobiliară şi am un portofoliu de imobile destinate închirierii. Am şi alte investiţii şi îmi dedic cel puţin jumătate din timpul meu companiei Norofert, unde sunt membru în Consiliul de Administraţie. Tot ce fac este cu pasiune”, afirmă el.

    Înainte de a alege o companie, Alex analizează fundamentele modelului de afaceri şi dacă este de părere că o infuzie de capital ar crea o oportunitate, atunci investeşte. Primele lui investiţii au fost de câteva zeci de mii de euro şi destul de conservatoare. La început a cumpărat acţiuni la companii mari, care ofereau dividende cu randamente de aproximativ 10%, dar şi unităţi de fond ale ETF BET Patria-Tradeville.

    În perioada aceasta a învăţat cum funcţionează bursa şi a aflat ce fel de investitor este. „Au trecut ani până când am decis că este mai potrivit situaţiei mele – vârstă, alte investiţii în afara Bursei – să îmi orientez investiţiile către companii antreprenoriale care au un risc mult mai mare faţă de cele mature de pe piaţa reglementată”, continuă el.

    De cele mai multe ori Alex a ales acţiuni, dar în trecut a deţinut şi obligaţiuni şi foloseşte produsele structurate, adică certificatele turbo care urmăresc un anumit activ, fie mărfuri, fie acţiuni sau indici. În principal investeşte la Bursa de Valori Bucureşti, de obicei în puţini emitenţi. Astăzi, are trei companii în portofoliu – Norofert (69%), SafeTech Innovations (5%) şi Simtel Team (5%), restul de 21% fiind o poziţie de cash.

    „Pentru că eu fac o diversificare şi în afara Bursei, sectorul imobiliar domină portofoliul meu, iar majoritatea resurselor mele financiare au mers către un nou proiect. Am investit alături de colegii mei din CA-ul Norofert, Marius şi Vlad, în compania privată Ultragreens, un crescător de microplante, plante aromatice, salate şi vlăstari care a finalizat în acest an prima fermă verticală din România, cu întreaga producţie contractată de către Kaufland”, mai spune investitorul.

    Alex Cristescu, 32 de ani

    PROFESIE: jurist

    OCUPAŢIE: dezvoltator imobiliar

    INVESTEŞTE: diversificat

    Lui Alex îi plac fabricile şi fermele. Poate acesta este şi unul dintre motivele pentru care a participat la primul lui plasament privat, cel al producătorului de inputuri organice Norofert din iulie 2019, prin care compania a atras de la 72 de investitori 1,5 milioane de euro în opt ore de la lansare. În martie 2020, Norofert a venit la BVB, iar cu fondurile atrase a construit prima sa linie de producţie. Alex a mai participat şi la alte plasamente private de acţiuni la Agroland, Simtel şi Arctic Stream, iar pentru obligaţiuni, la SelfPay, Bitsoft şi Prefera Foods.

    „Prefer să investesc într-o companie la o majorare de capital social sau emisiune de obligaţiuni pentru că doresc o infuzie de capital care să contribuie la progresul companiei, să-şi îndeplinească un ţel şi să atingă un alt nivel în dezvoltarea ei. Urmăresc ca emitentul să aibă un plan bine definit şi realizabil, marje nete bune sau foarte bune, care să creeze active profitabile, un avantaj în piaţă şi o echipă competentă şi harnică. Nu investesc în companii pentru dividend sau acţiuni gratuite, dar după câteva raportări doresc să văd active mai mari, datorii rezonabile, o cifră de afaceri în creştere, un profit decent şi o poziţie de numerar bună”, explică Alex Cristescu.

    Investitorul şi-ar dori mai multe opţiuni pentru cât mai mulţi participanţi la piaţă. Ar vrea să vadă listate la Bursa de la Bucureşti mai multe întreprinderi mici şi mijlocii, din sectoare cât mai variate, dar mai ales din producţie.

    „Avem suficiente resurse în România să producem bunuri şi servicii cu valoare adăugată”, spune el.

    Despre piaţa AeRO crede că are capacitatea să deservească acest sector din economie.

    „IMM-urile au o capacitate de adaptare foarte bună şi generează cele mai bune randamente la o infuzie de capital înţelept alocată. Pe piaţa AeRO consider că există doar câteva companii care vor dovedi că au avut îndemânarea să gestioneze fondurile atrase de la investitori şi au creat active productive şi profitabile. De progresul lor depinde viitorul acestei pieţe, iar companiile care vor urma vor avea o platformă mai solidă, bună şi performantă pentru dezvoltare”, afirmă el.

    Alex are mai multe conturi de tranzacţionare şi nu a agregat randamentele pentru toate, însă în 2021, un an atipic pentru pieţele de capital, el a avut un randament marcat de aproape 100%. În 2022, cu ajutorul produselor structurate şi ce profit a marcat pe acţiuni şi obligaţiuni, a ajuns la un randament de circa 50%, iar pentru 2023 se aşteaptă la un randament „ceva mai normal”, de 10%.

    Şi cu investiţiile în afara Bursei spune că a progresat. Recunoaşte că nu le ştie pe toate şi că uneori îşi ia riscuri nu tocmai bine calculate. Aşa a ajuns şi să marcheze pierderi de când investeşte.

    „Am marcat pierderi, dar acestea nu au fost foarte mari, iar pe portofoliul consolidat tot pe profit am rămas. Am învăţat despre mine că trebuie să citesc mult. De fiecare dată când o fac filtrez destul de bine informaţia şi îmi este mult mai uşor să decid următoarea mişcare. O singură dată am zis că vreau să renunţ la investiţii, în 2008, dar trebuie să participi dacă doreşti să beneficiezi. A sta pe margine nu este o soluţie”, susţine el.

    În ultimele luni, investitorul a închis poziţii şi a suplimentat la anumiţi emitenţi, luând în considerare faptul că situaţia din piaţă este una tipică de bear market (piaţă de scăderi). El consideră că 2023 va fi un an foarte greu pentru că s-au adunat extrem de multe variabile – inflaţie, dobânzi în creştere, îndatorare mare, fluctuaţie valutară, preţuri mari la utilităţi, costuri mai mari de transport, deficite bugetare mari şi războiul care nu se încheie la graniţa României. Dacă mai adăugăm seceta, deja avem un 2023 greu de anticipat şi de gestionat.

     

    „Am avut nevoie de mai mulţi ani până când am reuşit să am o strategie pe bursă care să îmi fie potrivită.” Alex Cristescu

    Cum se poziţionează el în acest context?

    „La sfârşit de 2022 multe companii au raportat vânzări în creştere, dar, în majoritatea cazurilor, cu profitabilitatea drastic redusă. Acest fapt există la toate firmele din România. Astfel, mă pregătesc pentru scenariul probabil că economia va suferi o contracţie în trimestrele II şi III din 2023, pentru că sectorul privat trebuie să ajusteze strategia: cheltuieli mai mici, economii, investiţii mai mici. Consumatorul va face la fel. Posibil să avem majorări de taxe. Mizez pe o strategie conservatoare pentru anul 2023”, explică el.

    Alex Cristescu este un investitor care citeşte mult şi, astfel, ştie foarte clar motivele pentru care alege o investiţie sau alta. Strategia lui este simplă. Fie creează, fie investeşte în active productive, adică acelea care produc un profit peste rata inflaţiei. Nu investeşte în orice nu are un activ productiv la bază, cum ar fi criptomonede, aur sau modele de afaceri cu marje nete extrem de mici sau supraîndatorate.

    „Strategia mea de a investi în active productive s-a dovedit a fi una câştigătoare şi m-a protejat de fiecare dată. În decursul crizelor prin care am trecut am învăţat că pieţele de capital au tendinţa pe termen scurt de a supraevalua sau subevalua acţiunile şi asta independent de rezultatele financiare ale emitenţilor.

    Comportamentul investitorilor se schimbă brusc şi cel mai bine este să-l aştepţi pe Mr. Market să termine cu manifestările sale după care să te gândeşti la următorul pas oportun”, îndeamnă el. În privinţa momentului potrivit pentru a intra în piaţă, Alex spune că este oricând şi la orice vârstă.„Este important să începi.” Odată ce ai prins gustul, este esenţial să te documentezi. El recomandă fiecărui începător să citească măcar o dată un raport anual de la Fondul Proprietatea, o lectură de aproximativ două ore care are o analiză economică deosebită şi dă o imagine de ansamblu pentru piaţa noastră de capital.

    Totodată, trimite pe oricine vrea să afle mai multe şi să reducă din timpul alocat studiului în comunitatea de investitori InvestestelaBursa.ro. „Eu am avut nevoie de mai mulţi ani până când am reuşit să am o strategie pe bursă care să îmi fie potrivită. Este foarte uşor să ajungi investitor la Bursă, brokeri buni există, platforme accesibile sunt, informaţia pentru investitori este prezentă. Uneori consider ca este mult prea uşor să investeşti şi nu dedici timp pentru a citi despre investiţia ta. Orice investitor trebuie să formeze un reflex în a citi înainte de a investi”, conchide Alex Cristescu.  

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Scripofilia, numită şi scriptofilie, constă în studiul şi colecţionarea de titluri bursiere vechi care au fost cotate sau nu pe o bursă de valori. Prin tradiţie şi la nivel internaţional, scripofilia este o ramură a numismaticii, ca şi notafilia, câştigându-şi recunoaşterea ca hobby în jurul anului 1970. Termenul a fost creat prin alăturarea cuvântului englez scrip (drept de proprietate) la sufixoidul grec philos (a iubi). Scripofilul sau colecţionarul de titluri vechi poate fi definit drept un istoric al economiei.

    2. Mr. Market este o alegorie creată de celebrul investitor Benjamin Graham pentru a descrie ceea ce el considera că sunt trăsăturile iraţionale sau contradictorii ale pieţei de valori şi riscurile de a urmări gândirea de grup. Mr. Market este un investitor condus de panică, euforie şi apatie şi abordează investiţia ca pe o reacţie la starea sa de spirit, mai degrabă decât printr-o analiză fundamentală sau tehnică. Mr. Market a fost prezentat pentru prima dată în cartea lui Graham din 1949, The Intelligent Investor.

     

     

    ÎN CE MAI INVESTIM

    Agribusiness

    Norofert (simbol bursier NRF) este un conglomerat agroalimentar care acoperă întreg lanţul de producţie agricolă, de la producţie vegetală la vânzarea şi distribuţia de inputuri ecologice. Activă din anul 2000, compania a încheiat în iulie 2019 un plasament privat de acţiuni prin care a strâns 1,5 milioane de euro de la 72 de investitori în opt ore de la lansare, devenind la acel moment cea mai rapidă ofertă privată.

    În martie 2020, Norofert intra la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti la o capitalizare de circa 25 de milioane de lei. Spre comparaţie, astăzi investitorii o evaluează la 113 milioane de lei, ceea ce înseamnă că în doi ani şi jumătate a crescut pe Bursă cu aproximativ 350%, conform calculelor realizate de ZF.

    Grupul Norofert este format din trei entităţi, compania mamă Norofert SA şi subsidiarele Agroprod CEV SRL, fermă de 1.000 de hectare bio achiziţionată în proporţie de 100% la finele anului 2021 şi integrată în grup începând cu 2022, respectiv Norofert USA LLC, companie din Ohio înfiinţată în aprilie 2020 ca parte a strategiei de extindere în SUA.

    Pentru primele nouă luni din 2022, Norofert a raportat un profit net consolidat de 7,6 milioane de lei, în urcare cu 55,3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, care se datorează „unei mai bune prezenţe în piaţă, vânzărilor semnificativ mai mari de inputuri solide şi lichide, core businessul Norofert având cea mai mare influenţă asupra creşterii”. Cifra de afaceri a crescut cu 61,8% de la an la an, până la 54 de milioane de lei, în timp ce EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare) a crescut cu 43,1%, la 10,5 milioane de lei.

    De la începutul anului 2022, compania l-a numit pe Mircea Fulga în poziţia de CEO, funcţie preluată de la Vlad Popescu, acţionar majoritar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, a operat prima fermă, la Zimnicea şi a montat o linie de îngrăşăminte organice solide la fabrica din Filipeştii de Pădure, care deja a produs loturi care au fost livrate către clienţi.

    În continuare, Norofert plănuieşte să investească în spaţii de depozitare pe terenul din Filipeştii de Pădure. În ceea ce priveşte filiala din SUA, urmează câteva întâlniri cu distribuitorii, iar de la începutul anului următor vor începe cel mai probabil vânzările. La nivel local, grupul are în vedere lansarea unor produse noi începând cu anul următor, îngrăşăminte solide şi lichide, dar şi investiţii în irigaţii pentru ferma de la Zimnicea. Totodată, a început proiectul unui laborator de multiplicare de microorganisme şi cercetare şi speră să înceapă construcţia în T1/2023, fiind deja achiziţionate o parte din utilaje.

    Norofert este deţinută în proporţie de 36,4% de Vlad Popescu, în proporţie de 15,3% de Ileana Popescu, respectiv în proporţie de 11,6% de Marius Alexe. Acţiunile NRF s-au depreciat cu 19,3% de la începutul anului, pe fondul unui rulaj de 16,1 milioane de lei, respectiv în scădere cu 16,1% în ultimele şase luni, pe tranzacţii de 6,3 milioane de lei, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la BVB din
    6 decembrie 2022.

     

     

     

    „Am reuşit să îmbunătăţim recuperarea creanţelor şi cash flow-ul, întrucât am făcut asigurări pe portofoliul de clienţi. Am mărit sumele pe factoring şi scontare, pe care le-am accesat cu băncile pentru a aduce creanţele mai aproape ca termen şi pentru a folosi cash-ul pentru investiţii şi activitatea curentă”

     

     

    Vlad Popescu, acţionar majoritar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Norofert.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • În ce mai investim: CTP N.V.

    Logistică

     

    CTP N.V. este cel mai mare proprietar, dezvoltator şi manager de parcuri industriale şi logistice din Europa în funcţie de suprafaţa brută închiriabilă, circa 9,9 milioane de metri pătraţi, şi cel mai mare de clasă A din România.

    Compania are o valoare brută a activelor de peste 12 miliarde de euro, 640 de angajaţi şi peste 700 de chiriaşi în cele 10 pieţe în care este prezentă, iar până în 2023 plănuieşte să-şi extindă portofoliul la 10 milioane de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă.

    Înfiinţată acum 22 de ani, CTP N.V. s-a listat pe 25 martie 2021 pe Bursa Euronext din Amsterdam printr-un IPO sub simbolul CTPNV, încheind prima şedinţă de tranzacţionare la un preţ de 14 euro pe acţiune şi o capitalizare de circa 5,5 miliarde de euro.

    Remon Vos, olandezul care a dezvoltat CTP şi care este şi principalul acţionar, a vândut la listare 15,4% din companie pentru 854 de milioane de euro, rămânând cu o participaţie de 83%.

    După o creştere de peste 20% în lunile care au urmat, astăzi acţiunile companiei se tranzacţionează la circa 10,5 euro, în scădere cu 44% de la începutul anului, emitentul având o valoare bursieră de 4,8 miliarde de euro.

    Spre comparaţie, AEX, principalul indice bursier de la Amsterdam, înregistrează un declin de 10% în aceeaşi perioadă, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Investing.com.

    La începutul acestui an CTP N.V. a încheiat o emisiune de obligaţiuni verzi pe patru ani în valoare de 700 de milioane de euro în cadrul programului său de obligaţiuni pe termen mediu (EMTN) în valoare de 8 miliarde de euro. Cererea totală pentru această emisiune a atins un vârf de aproximativ 1,3 miliarde de euro, ceea ce reflectă reputaţia pe care CTP şi-a construit-o în rândul investitorilor în obligaţiuni verzi la scurt timp după ce compania a intrat pe pieţele de capital pentru finanţare.

     

     

     

     

    CTP N.V. deţine şase parcuri industriale în jurul Bucureştiului, respectiv CTPark Bucharest North, CTPark Bucharest West, CTPark Bucharest, CTPark Chitila, CTPark Mogoşoaia, CTPark Bucharest South.

    În România, CTP deţine o suprafaţă totală de peste 2,1 mil. mp. de depozite de clasa A în 15 oraşe: Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Oradea, Piteşti, Sibiu, Timişoara, Turda, Târgu-Mureş, Caransebeş, Ineu şi Salonta. Până la finalul anului, portofoliul dezvoltatorului este aşteptat să depăşească 2,5 mil. mp.

    CTP N.V. a încheiat primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 596 de milioane de euro, în urcare cu 87,5% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021. Veniturile nete din chirii au crescut cu 36,8% de la an la an, până la 328,2 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de Business Magazin pe baza datelor din raportul financiar trimestrial.

    „Continuăm să vedem o cerere puternică din partea chiriaşilor, deoarece aceştia caută să dezvolte rezilienţa lanţurilor de aprovizionare regionale şi naţionale prin operaţiuni de nearshoring/friend shoring, precum şi prin menţinerea unor niveluri mai ridicate de stocuri aproape de principalele lor pieţe. Pieţele CEE s-au dovedit a fi rezistente şi au proiecţii de creştere economică mai ridicate”,

    Remon Vos, CEO şi cel mai mare acţionar al CTP N.V.

     

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: Când investeşti în domeniul în care lucrezi

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

    La 27 de ani, Ştefan Surcel are un portofoliu la bursă în valoare de aproximativ 150.000 de euro. Nu s-a grăbit să-şi cumpere un apartament, aşa cum ar proceda probabil mulţi români care dispun de această sumă, ci îşi direcţionează economiile tot pe bursă. Domeniul preferat? Real estate.

     

    „Am început să investesc când aveam 20 de ani, în 2015. Aveam la acel moment nişte sume de bani mai mici şi făceam mai degrabă un fel de trading zilnic sau săptămânal. Nu eram neapărat un investitor pasiv şi cu nişte investiţii mari, ci încercam doar să obţin nişte venituri extra. Am mai avut şi pierderi, dar cred că reuşeam atunci să mai câştig câte 200 de euro pe lună”, povesteşte Ştefan Surcel cum a început să investească la bursă.

    Ştefan este de loc din Craiova, unde a studiat la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEEA). La Academia de Studii Economice din Bucureşti a învăţat doar o parte dintr-un semestru.Spune că mereu s-a educat în sfera economică, iar dacă începuturile lui în lumea bursei au însemnat să mai facă un ban în plus din trading, astăzi nu se mai uită neapărat la câştigul imediat, ci mai degrabă la creşterea averii personale pe termen lung.

    „Mă uit la bursă ca la un instrument cu care pot obţine un randament de 10%-12% pe an, cel puţin istoric cam pe acolo este media. Vreau să fie efectiv ca un instrument de economisire şi multiplicare pe termen lung. Adaug din venitul activ pe care îl am în fiecare lună şi la final de fiecare şase luni-un an, în cazul în care am nişte bonusuri sau nişte sume mai mari acumulate, le investesc şi pe acelea de regulă tot la bursă”, explică el.

    În perioada în care jongla bani puţini şi ţintea doar să obţină 10-20 de dolari pe zi profit, Ştefan stătea mai mult în faţa ecranului, analizând grafice. Cumpăra şi vindea ore mai târziu. „Încercam să fac un scalping de procente”. Acum este mai degrabă o pasiune. Nu mai alocă atât de mult timp studierii graficelor, ci doar citeşte raportările financiare, datele macro şi îşi lasă poziţiile deschise.

    „Cred că dacă ai un loc de muncă full-time care îţi consumă o oarecare parte din timp este greu să faci consecvent activitatea asta de trading. Aş recomanda celor care au un loc de muncă cu normă întreagă să vadă bursa ca pe o zonă de investiţii pe bază de fundamente”, constată el.

    ŞTEFAN SURCEL, 27 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: consultant imobiliar

    INVESTEŞTE:  pentru creşterea averii personale

    Acum şapte ani, Ştefan a făcut prima lui depunere în contul de tranzacţionare, cam 100 de dolari, însă prima sumă de bani cu care a încercat să facă trading a fost de aproximativ 5.000 de dolari. Îşi aduce aminte că prima acţiune cumpărată a fost producătorul de automobile Ford, prin platforma eToro. De altfel, şi astăzi investeşte prin brokeri externi precum eToro şi XTB, întrucât experienţa de a cumpăra i se pare facilă. „

    Ok, poate nu ai cele mai bune comisioane, dar este destul de facil să îţi faci un cont, nu este birocraţie prea multă, adică doar dai o poză de buletin şi semnezi o declaraţie. În schimb, la brokeri români, cum era şi TradeVille când eram şi eu la BVB, mi se părea destul de birocratic. Cred că am semnat atunci vreo 20 de hârtii”, susţine investitorul.

    Între timp, pandemia de coronavirus i-a stimulat şi pe brokerii români să înlesnească accesul la piaţă, astfel că deschiderea unui cont poate fi acum posibilă la unii dintre aceştia cu un selfie cu buletinul, iar contractul poate fi semnat online.

    La Bursa de la Bucureşti, Ştefan Surcel a deţinut la un moment dat doar acţiuni ale Băncii Transilvania, însă după ce le-a vândut nu a mai tranzacţionat acţiuni româneşti. De ce?, l-am întrebat.

    „Cred că ce nu m-a cucerit până acum la Bursa de la Bucureşti este că nu am văzut nişte companii care ar putea fi relevante la nivel european sau global în care să devin acţionar. Cred că pur şi simplu îmi plac companiile mai de o anvergură globală decât companiile din România. Ce nu îmi mai place este că în toate companiile din energie statul este acţionar majoritar şi cumva ştiu că statul nu este neapărat cel mai bun manager. Nu investeşte în tehnologizare şi decapitalizează companiile an de an cerând dividende. Desigur, este şi acesta un avantaj, dacă statul cere dividende stai şi tu atârnache aşteptând să primeşti”, afirmă acesta.

    Decapitalizarea anuală, spune Ştefan, nu este cea mai sustenabilă variantă pentru o companie pe termen lung. „Toate companiile de energie româneşti au fost ca nişte vaci de lapte pe care toate guvernele le-au muls până acum, mai ales în anii electorali.”

    Am fost curios să aflu în ce companii i-ar plăcea lui Ştefan să aibă ocazia să investească la Bursa de Valori Bucureşti dacă ar fi listate. Retailerul de bricolaj Dedeman, retailerul online eMag şi reţeaua de cafenele 5togo, „companii pe care le avem prezente în viaţa noastră de zi cu zi”, sunt primele nume care i-au venit în minte.

    „Piaţa din SUA este infinit mai mare decât piaţa din România, dar cred că ea s-a dezvoltat tocmai pentru că americanul de rând a avut şansa să ia parte la povestea companiilor pe care le folosea în viaţa de zi cu zi. În România este încă destul de mică piaţa de capital”, spune investitorul.

    Pe de altă parte, acesta recunoaşte că Bursa de la Bucureşti a dovedit în ultimii ani că a fost una dintre bursele care a oferit cele mai mari randamente. „Cred că ar trebui să-mi reîntorc atenţia şi către BVB. O companie la care mă uit acum şi care face parte din sectorul meu de activitate este One United Properties”, continuă el.

    Dacă am adus în discuţie domeniul de activitate, Ştefan Surcel este agent imobiliar în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. Asta îl ajută şi când vine vorba de evaluarea companiilor în care investeşte, având în vedere că real estate-ul este aria din care îşi alege cea mai mare parte a emitenţilor.

    „Principala piaţă pe care tranzacţionez este cea din SUA şi mai sunt companii din Europa tot din real estate unde sunt acţionar, de exemplu dezvoltatorii de spaţii logistice – WDP este listată în Belgia şi CTP în Olanda. Sunt concentrat pe segmentele imobiliar şi logistică, la care mă pricep mai bine prin prisma locului de muncă, dar şi puţin pe tehnologie”, spune el.

    Aşa ajungem şi la cele mai mari deţineri ale sale, care valorează împreună circa 150.000 de euro. În ordinea ponderii, portofoliul lui este format din CTP NV (33,9%), UiPath (24,7%), Xiaomi Inc. (15,5%), Warehouses de Pauw – WDP (11,7%), XPO Logistics (10,6%) şi Boeing (3,5%). Pe lângă bursă, investitorul mai deţine participaţii în companii nelistate, dar care se gândesc să se listeze, prin platforme de crowdfunding, cum ar fi SeedBlink.

    „Aş spune că sunt un investitor cu un apetit de risc mediu. Îmi place să nu fiu foarte investit într-o singură companie, ci să-mi împart portofoliul de regulă cam între cinci şi 10 companii. Prefer companiile relativ stabile din real estate şi cresc apetitul pentru risc cu societăţile inovative din IT”, afirmă el.

    Ştefan Surcel a încheiat anul 2021 cu un randament de 9,9%, cel mai mare aport avându-l tradingul pe UiPath, prima companie pornită din România şi care a ajuns pe Wall Street. Lui Ştefan, apropo de risc, UiPath este compania care i-a adus unele dintre cele mai mari câştiguri, dar şi cele mai mari pierderi.

    „Cred că le-am marcat într-o singură zi când mi s-au lichidat nişte poziţii fiindcă au atins stop-loss, care era undeva la 40%. Cred că au fost aproape 9.000 de dolari pierduţi atunci pe UiPath. Am marcat şi pierderi mari, am marcat şi profituri mari. Sincer niciuna dintre variante nu este neapărat bună on the long run. Şi profiturile mari îţi denaturează un pic percepţia despre tine şi despre cât de bun eşti”, mărturiseşte el.

    De altfel, când are parte de scăderi, investitorul acumulează pe emitenţii care au pierdut din valoare. În 2022 valoarea portofoliului i s-a diminuat cu aproximativ 30% din cauza fluctuaţiilor de preţ ale acţiunilor, dar nu a vândut aproape nimic, deci nu a marcat efectiv nicio pierdere. Închide poziţii doar dacă marchează un profit convingător sau dacă este vorba de o companie despre care i se schimbă părerea. Ba chiar spune că aceasta este o perioadă bună de acumulare.

    „Chiar vorbeam cu un coleg despre UiPath, care a intrat destul de puternic pe acţiune când ajunsese pe la 10 dolari. Acum acţiunile sunt la 13 dolari, deci are deja un profit de 30%. Sunt multe companii acum pe care le poţi cumpăra la discount”, spune Ştefan, care susţine că nu a fost nesigur pe el niciodată.

    „Chiar şi acum sunt pe anumite investiţii destul de jos cu valoarea faţă de momentul la care am cumpărat. De exemplu, la UiPath sunt chiar cu o medie destul de sus a acţiunilor faţă de unde se află ele în prezent. Chiar şi aşa, nu am de gând să renunţ la bursă ca variantă de zonă unde să îmi plasez banii.”

    În perioada pandemiei, care a adus scăderi în pieţele de capital, Ştefan a acumulat pe deţinerile din real estate. La disponibilităţile financiare de atunci, era investit aproximativ în proporţie de 80%. „În criza COVID-19 am învăţat că este bine să ai stomacul tare într-o perioadă de scăderi şi dacă ai capital este bine să cumperi. Dacă aş fi prins şi criza din 2008 ar fi fost o lecţie bună”, adaugă el.

    În privinţa domeniului IT&C, investitorului îi plac companiile care sunt în linia întâi. La UiPath tocmai asta l-a atras. „Sunt lideri de piaţă pe partea de RPA (robotic process automation n.red.), cred că au o poziţie bună, cifrele care cresc de la an la an, cred că va fi o companie care va evolua bine.” De asemenea, se bucură la dividende, dar acesta nu este neapărat un criteriu definitoriu în alegerea unei investiţii.

    În ceea ce priveşte real estate-ul, Ştefan urmăreşte ca emitenţii în care investeşte să aibă un istoric de profitabilitate şi o creştere susţinută. Se uită la echipele care coordonează businessurile la nivelul României, „poate le şi cunosc personal pe câte unele”, dar şi la piaţa pe care acestea o pot accesa. Spre deosebire de mulţi români, acesta a ales să nu-şi cumpere un apartament sau o casă, ci să îşi pună economiile în companii din real estate.

    „În dizertaţia mea am scris că în real estate valoarea clădirilor fluctuează în fiecare zi, doar că nu avem noi instrumente să urmărim asta. Dacă cumperi acum două camere la Piaţa Unirii s-ar putea să fie luni în care să nu existe tranzacţii şi preţurile să scadă. Tu ca proprietar însă nu stai să verifici în fiecare zi. La bursă totul este mult mai flashy şi ai grafice cu roşu, cu verde, care îţi dau emoţii, dar nu-i neapărat mai riscant sau imobiliarele nu sunt neapărat mai sigure”, susţine el.

    Ştefan sfătuieşte tinerii sau pe oricine vrea să devină investitor să îşi aleagă companii sau segmente de activitate pe care le înţeleg şi să nu vadă bursa ca fiind un loc accesibil doar celor cu sume mari de bani. El a început cu sume mici şi a acumulat treptat, iar acum o vede atât ca pe o modalitate de multiplicare a averii, cât şi ca pe un instrument de economisire. De asemenea, consideră că este important ca un investitor să se educe permanent şi să treacă toate informaţiile prin filtrul personal, nu să investească pe bază de zvonuri şi recomandări. În fond, emoţiile personale sunt una dintre cele mai bune călăuze.

    „Trebuie să te obişnuieşti cu emoţiile pe care ţi le generează bursa. Ai nişte emoţii atunci când câştigi şi vezi că faci nişte bani din trei click-uri, dar ai nişte emoţii şi atunci când vezi că pierzi. Eu vorbeam cu un coleg din birou şi l-am convins şi pe el să se uite la bursă ca la un instrument de investiţii şi săracul nu mai doarme. A investit 250 de euro şi se uită toată ziua, că a crescut cu 2%, ca a scăzut cu 3%. Este important, până să ajungi să ai un portofoliu mai mare, să treci prin toată etapa asta de emoţii, să vezi ce simţi, să te obişnuieşti cu fluctuaţia unui portofoliu”, conchide Ştefan Surcel.  

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Scalpingul este o strategie de tranzacţionare pe termen scurt care presupune deschiderea mai multor tranzacţii şi închiderea lor în momentul în care acestea au un profit mic, aşadar câştigurile se fac mai degrabă din volumul tranzacţiilor, decât din valoarea lor. Scalpingul este o strategie rareori folosită de traderii începători şi necesită disciplină, întrucât o pierdere mare ar putea şterge numeroase câştiguri mici obţinute. Faţă de investitori, care tind să îşi păstreze tranzacţiile deschise pentru luni sau ani de zile, sau de traderi, care îşi păstrează tranzacţiile deschise zile sau săptămâni, scalperii le păstrează deschise doar câteva secunde sau minute. Scalpingul se bazează aproape în întregime pe analiză tehnică, se face cel mai adesea pe instrumente derivate şi cu levier mare.

    2. Stop-loss (SL) şi take-profit (TP) sunt tipuri de ordine de tranzacţionare folosite de traderi pentru a-şi limita pierderea sau pentru a-şi asigura profitul pe o poziţie existentă, fiind un mod de a-şi controla expunerea la risc. Acestea sunt ordine cu instrucţiuni de a închide o poziţie prin cumpărarea sau vânzarea unui titlu pe piaţă atunci când acesta atinge un anumit preţ, cunoscut sub numele de stop price. De exemplu, stabilirea unui ordin stop-loss cu 10% sub preţul la care ai cumpărat o acţiune va limita pierderea la 10% prin vânzare. Aşadar, stop-loss va fi executat automat atunci când piaţa merge în direcţia opusă poziţiei tale. Similar, take-profit va fi executat automat atunci când preţul atinge ţinta ta de profit.

    3. Stop-limit sunt ordine similare cu cele stop-loss, însă presupun vânzarea sau cumpărarea la un preţ limită specificat (limit price) atunci când titlul atinge un anumit preţ (stop price). În acest caz, există aşadar două preţuri specificate. Este posibil ca ordinele stop-limit să nu fie executate, în timp ce un ordin stop-loss va fi întotdeauna executat, presupunând că există cumpărători sau vânzători pentru titlul respectiv. Dezavantajul, ca în cazul tuturor ordinelor limită, este că tranzacţia nu se va executa garantat dacă titlul nu atinge limit price în perioada de timp specificată.

     

     

     

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Logistică

    CTP N.V. este cel mai mare proprietar, dezvoltator şi manager de parcuri industriale şi logistice din Europa în funcţie de suprafaţa brută închiriabilă, circa 9,9 milioane de metri pătraţi, şi cel mai mare de clasă A din România. Compania are o valoare brută a activelor de peste 12 miliarde de euro, 640 de angajaţi şi peste 700 de chiriaşi în cele 10 pieţe în care este prezentă, iar până în 2023 plănuieşte să-şi extindă portofoliul la 10 milioane de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă.

    Înfiinţată acum 22 de ani, CTP N.V. s-a listat pe 25 martie 2021 pe Bursa Euronext din Amsterdam printr-un IPO sub simbolul CTPNV, încheind prima şedinţă de tranzacţionare la un preţ de 14 euro pe acţiune şi o capitalizare de circa 5,5 miliarde de euro. Remon Vos, olandezul care a dezvoltat CTP şi care este şi principalul acţionar, a vândut la listare 15,4% din companie pentru 854 de milioane de euro, rămânând cu o participaţie de 83%.

    După o creştere de peste 20% în lunile care au urmat, astăzi acţiunile companiei se tranzacţionează la circa 10,5 euro, în scădere cu 44% de la începutul anului, emitentul având o valoare bursieră de 4,8 miliarde de euro. Spre comparaţie, AEX, principalul indice bursier de la Amsterdam, înregistrează un declin de 10% în aceeaşi perioadă, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Investing.com.

    La începutul acestui an CTP N.V. a încheiat o emisiune de obligaţiuni verzi pe patru ani în valoare de 700 de milioane de euro în cadrul programului său de obligaţiuni pe termen mediu (EMTN) în valoare de 8 miliarde de euro. Cererea totală pentru această emisiune a atins un vârf de aproximativ 1,3 miliarde de euro, ceea ce reflectă reputaţia pe care CTP şi-a construit-o în rândul investitorilor în obligaţiuni verzi la scurt timp după ce compania a intrat pe pieţele de capital pentru finanţare.

    CTP N.V. deţine şase parcuri industriale în jurul Bucureştiului, respectiv CTPark Bucharest North, CTPark Bucharest West, CTPark Bucharest, CTPark Chitila, CTPark Mogoşoaia, CTPark Bucharest South. În România, CTP deţine o suprafaţă totală de peste 2,1 mil. mp. de depozite de clasa A în 15 oraşe: Arad, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Oradea, Piteşti, Sibiu, Timişoara, Turda, Târgu-Mureş, Caransebeş, Ineu şi Salonta. Până la finalul anului, portofoliul dezvoltatorului este aşteptat să depăşească 2,5 mil. mp.

    CTP N.V. a încheiat primele nouă luni din 2022 cu un profit net de 596 de milioane de euro, în urcare cu 87,5% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021. Veniturile nete din chirii au crescut cu 36,8% de la an la an, până la 328,2 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de Business Magazin pe baza datelor din raportul financiar trimestrial.

    „Continuăm să vedem o cerere puternică din partea chiriaşilor, deoarece aceştia caută să dezvolte rezilienţa lanţurilor de aprovizionare regionale şi naţionale prin operaţiuni de nearshoring/friend shoring, precum şi prin menţinerea unor niveluri mai ridicate de stocuri aproape de principalele lor pieţe. Pieţele CEE s-au dovedit a fi rezistente şi au proiecţii de creştere economică mai ridicate”,

    Remon Vos, CEO şi cel mai mare acţionar al CTP N.V.

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • În ce mai investim: Nuclearelectrica

    Energie

    Nuclearelectrica se bucură de o poziţie de monopol pe piaţa producţiei de energie nucleară din România şi acoperă aproximativ 18% din consumul naţional de energie. Compania deţine sucursala CNE Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU cu o putere instalată de producţie de 700 MW, acestea fiind unele dintre cele mai performante dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, dar şi sucursala FCN Piteşti, o fabrică de combustibil nuclear.

    În primele şase luni din 2022, producătorul a raportat un profit net de 1,2 miliarde de lei, în creştere cu 216% faţă de perioada similară a lui 2021, în timp ce veniturile s-au majorat cu 127%, la 3,1 miliarde de lei. Veniturile din vânzarea energiei electrice au fost de 3 miliarde de lei, în creştere cu 130% de la an la an. Profitul operaţional (EBITDA) a crescut cu 133%, la 1,7 miliarde de lei, evoluţie datorată în principal creşterii veniturilor din exploatare, notează raportul financiar semestrial al companiei.

    Pentru întreg anul 2022, Nuclearelectrica şi-a bugetat venituri de 7,1 miliarde de lei, cu peste 120% mai mari faţă de 2021, şi un profit net de 2,25 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de anul trecut. Din profitul net de 1 miliard de lei din 2021, compania a acordat anul acesta dividende de 596 de milioane de lei, nivel depăşit de doar patru alţi emitenţi – OMV Petrom, BRD, Fondul Proprietatea şi Banca Transilvania.

    La momentul primirii aprobării din partea acţionarilor, randamentul dividendului era de 4,5%. Valoarea investiţiilor în proiectele în derulare ale Nuclearelectrica a ajuns la peste 9 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Printre proiectele strategice se numără dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, Retehnologizarea Unităţii 1, cât şi dezvoltarea reactoarelor modulare mici în parteneriat cu americanii de la NuScale, un obiectiv recent anunţat. Astfel, ţinta Nuclearelectrica reprezintă o dublare a contribuţiei în Sistemul Energetic Naţional, prin generarea de energie curată – de la 33% în prezent la aproximativ 66% după anul 2031.

    Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 82,5% din compania cu o capitalizare de 12,8 miliarde de lei. Acţiunile se tranzacţionează în scădere cu 10,7% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 387 de milioane de lei, respectiv în creştere cu 10,4% în ultimele 12 luni, pe un rulaj de 517 milioane de lei, conform datelor BVB.

     

     

    „Nuclearelectrica a pornit de la necesitatea de a livra energie electrică sistemului energetic românesc, mizând pe securitate energetică, disponibilitate, dependenţă redusă de factorul climatic, factor de capacitate ridicat şi continuă să îndeplinească acelaşi obiectiv, de a livra energie curată, la standarde de excelenţă şi siguranţă pentru mediu şi populaţie.”

    Cosmin Ghiţă, director general al Nuclearelectrica

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor. Timpul şterge pierderile

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

    Petre Lică a început să investească la bursă chiar înainte de criza financiară din 2008, care a şters într-un timp scurt părţi însemnate din câştigurile realizate de investitori poate în decursul câtorva ani. Deşi era la început, acest episod nu l-a descurajat, ci l-a călit. În crizele care au urmat şi-a spus de fiecare dată că a mai trecut prin astfel de episoade şi că, într-un final, piaţa îşi va reveni. În fond, investeşte pe termen lung, pentru o altfel de pensie.

     

    „Am început să investesc chiar înaintea crizei din 2008. Mi se părea ireal costul unui apartament din perioada boomului imobiliar. Am avut noroc că nu mă încadram la un credit ipotecar, iar şansa mea de a face mai mulţi bani era să-i investesc inteligent pe cei pe care-i câştigasem”, povesteşte Petre Lică, 45 de ani, despre începuturile lui într-ale investiţiilor la Bursă.

    Petre îşi aduce aminte că a întrat în piaţă cu aproximativ 5.000 de lei, iar brokerul l-a convins să nu cumpere acţiuni care nu sunt lichide chiar dacă au creşteri mari. Nu existau atunci nici conturi demo, nici măcar conturi online, aşa că înainte de a învăţa cum stau lucrurile, a avut parte şi de pierderi. „Am învăţat pe barba mea”, spune el.

    „După ce m-am ars cu contracte futures şi alte prostii, am început să mă calmez şi să am răbdare, să citesc mai mult în engleză şi să descopăr site-urile financiare serioase – Bloomberg, Yahoo Finance, Ziarul Financiar. Am început să-mi trasez uşor-uşor, din mers, strategia de investiţii. M-am concentrat pe acţiuni plătitoare de dividende, lichide, aşa-numitele blue chip-uri”, continuă investitorul.

    Petre mărturiseşte că a fost de multe ori nesigur pe el şi că a avut de câteva ori intenţia de a părăsi ringul bursier. A prins criza din 2008, când a simţit că i se prăbuşeşte cerul în cap în faţa scăderilor. Criza pandemică din 2020 l-a prins însă mult mai matur şi mai răbdător, cu un portofoliu mai aşezat şi fără tentaţia de a-şi vinde deţinerile.

    „Am început achiziţiile în 2007-2008, când acţiunile erau foarte sus şi a trebuit să fiu foarte mulţi ani pe minus şi să mă bazez exclusiv pe dividende. De exemplu, nici acum, după mai mult de zece de ani, SIF Transilvania (astăzi Transilvania Investments Alliance n.red.) nu a revenit peste 0,36 de lei, preţul la care am cumpărat eu atunci. Sunt blocat de ani de zile, dar sper la dividende mai mari”, afirmă investitorul.

    Petre Lică, 45 de ani

    PROFESIE: specialist marketing

    OCUPAŢIE: marketing-publicitate

    INVESTEŞTE: pentru o altfel de pensie

    Astăzi nu se mai precipită şi nu se mai sperie de minusuri. Ştie că deţine acţiuni la companii lichide care-i aduc dividende anual. Acum se consideră un „buffetist”, un investitor cu un apetit la risc scăzut, care nu poate face profit din, să zicem, 8% creştere într-o zi sau două pentru că nu îşi permite să rişte banii munciţi. A încercat şi abordarea asta şi a ajuns la concluzia că nu i se potriveşte.

    „Am pierdut fiindcă nu eram pregătit din punc­tul de vedere al educaţiei investiţionale şi pentru că voiam să fac bani rapid. Trebuie să ai răbdare şi aşteptări realiste. Cum zicea un nene taximetrist, căruia tot voi i-aţi luat interviu, nu joci la bursă, ci investeşti la Bursă. Este ca şi cum ai investi într-un apartament şi l-ai închiria, ceea ce fac mai toţi românii cu banii lor. Te-ai grăbi să recuperezi banii pe care i-ai dat pe apartament în doi ani de zile? Nu, deloc”, explică el.

    Petre Lică s-a născut în Comana, judeţul Giurgiu, dar locuieşte în Bucureşti, unde a şi studiat la Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială. Nu a urmat o carieră în domeniu, ci a luat drumul marketingului, lucrând în departamentul de publicitate al revistei de design şi arhitectură Igloo. Când nu gândeşte strategii de marketing, dedică timp investiţiilor la Bursă.

    „Pentru mine investiţia la Bursă reprezintă fondul de pensii personal. Trag pentru bătrâneţe, reinvestesc cât pot pentru a beneficia de un portofoliu crescut la pensie. Câteodată mai retrag şi din dividendele primite ca să mă recompensez”, susţine el.

    Portofoliul său la Bursa de Valori Bucureşti este format din Transilvania Investments Alliance (24,89%), Sphera Franchise Group (17,94%), Erste Bank (16,6%), BRK Financial Group (13,13%), Purcari Wineries PLC (12,61%) şi TeraPlast Bistriţa (9,69%). Nu a participat la plasamente private, dar în trecut a cumpărat acţiuni în oferte publice iniţiale, cum ar fi cele de la Purcari şi Electrica.

    „Piaţa bursieră din România este cea mai tare din perspectiva dividendelor. Investesc un pic şi în Europa şi foarte puţin pe Bursa americană, dar doar aşa, de casino. Nu investesc în ce nu cunosc şi în ce este la modă pe social media. O companie trebuie să fie blue chip: cunoscută, super lichidă şi cu perspective de creştere, atât a preţului acţiunii, cât mai ales a dividendelor”, mai spune Petre.

    În 2021 investitorul a avut un randament de circa 20%, cu tot cu dividende şi profitul marcat din vânzări. La începutul acestui an a marcat nişte profituri pentru că avea nevoie de cash. A cumpărat apoi alte acţiuni pentru a „mulge” şi din dividendele lor, iar acum este pe minus şi aşteaptă următorii ani. Cum este 2022 până acum? „Varză. Dacă am vândut pe plus şi am cumpărat pentru dividende înainte de bear market, totul este cu cel puţin 30% pe minus.”

    Cu scăderi în portofoliu, în acest moment Petre este în aşteptare, „măcar până în martie 2023”, dar nu este îngrijorat. Nu poate spune că ar intra pe o anumită acţiune însă, când va fi dispus să intre la cumpărare, va miza probabil pe companiile care după sezonul raportărilor financiare la nouă luni au perspective bune de dividende pentru 2023, cum ar fi BRD, Romgaz, Nuclearelectrica sau Purcari.

    „Prin oricâte crize ai trece, tot ţi-e frică să investeşti când totul este foarte jos. Când preţul barilului de petrol era negativ în aprilie 2020, n-am făcut nimic în privinţa asta. Eu am stat aproape, nu m-am panicat să vând. Astăzi, final de 2022, totul este ca în ultimii trei ani: neclar. Avem inflaţie mare, preţuri exorbitante, bursele sunt în bear market. Continui însă să-mi spun că am mai trecut prin asta şi că, într-un final, piaţa îşi va reveni. N-o să poţi niciodată să baţi piaţa, trebuie doar să ţii de propria strategie de investiţii”, consideră el.

    Investitorul spune că situaţia din pieţe în T4/2022 şi T1/2023 va fi dată de rezultatele afe­rente lunilor ianuarie-septembrie 2022 din SUA şi Europa, dar nu are aşteptări prea optimiste.

    „Cred că vor fi slabe spre mediocre. Aş aştepta un raport de estimare de dividende pentru România de la brokerii consacraţi. Nu văd deloc bine evoluţia pieţelor cu o asemenea inflaţie. Iau în calcul în acest moment şi dobânzile la depozite, care au ajuns şi la 10%.”

    Lui Petre i-ar plăcea să vadă listate la Bursa locală şi companii precum Macromex, eMag şi, bineînţeles, Hidroelectrica, care poate ar atrage şi mai mulţi investitori mici. „Cei care au sărit o etapă şi s-au repezit pe cripto, să vină la BVB.”

    Şi-ar dori totodată ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să reglementeze investiţiile în criptomonede şi alte produse financiare cu risc crescut, pentru a proteja banii cetăţenilor. „Sunt persoane în România care nu ştiu că BRD este listată la Bursă, însă îşi cumpără criptomonede de pe telefon, chiar dacă nici măcar nu ştiu ce sunt. Este ca şi cum te-ai urca la volan fără să fi condus în viaţa ta.”

    Unui investitor începător Petre Lică îi recomandă să citească mult, să investească în ce cunoaşte şi în ce crede. De exemplu, „dacă îi place vinul de la Purcari, să investească în acţiuni WINE. Dacă îi place să mânance la KFC, să cumpere acţiuni Sphera Franchise Group”. De asemenea, atrage atenţia la clickbaiturile din zona ştirilor financiare, „care vor să te facă să citeşti şi să acţionezi”.

    Petre spune că momentul potrivit să investeşti pe burse este întotdeauna şi că poţi investi utilizând efectul compus sau dobânda compusă, de care el a aflat târziu, chiar dacă o făcea instinctiv. Dobânda compusă este acea dobândă pe care o primim astăzi pentru banii pe care i-am primit în trecut ca dobândă şi pe care i-am reinvestit.

    „Începe cu 1.500 de lei pe lună, cumpărând în etape acţiunea sau acţiunile pe care le-ai stabilit. De câte ori scade, cumpără de 100 de lei. Nu aştepta să te îmbogăţeşti peste noapte. Gandeşte pe termen lung: pensia ta personală, banii copiilor tăi când vor împlini 18 ani”, afirmă investitorul.

    Cu Petre Lică am mai discutat de câteva ori în emisiunea ZF Deschiderea de astăzi, iar într-una dintre ediţii mi-a spus că a descoperit Bursa „citind Ziarul Financiar şi dorindu-mi ceva diferit faţă de depozitele bancare. De ce să ţin banii la bancă când pot să cumpăr acţiuni la o bancă?”.

    L-am întrebat de data asta şi la ce valoare au ajuns investiţiile sale în cei aproximativ 14 ani de prezenţă pe Bursă. „Tot nu pot să-mi cumpăr apartament cu banii jos”, mi-a răspuns el amuzat. 

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Bear market (piaţă a urşilor)
    este un termen utilizat pentru a descrie o perioadă în care pieţele de acţiuni, obligaţiuni, imobiliare şi mărfuri, dar şi criptomonedele înregistrează scăderi semnificative. Intrarea pe o piaţă de tip bear market este indicată de corecţii de preţ mai mari de 20% faţă de maximul din ultimele 12 luni. O piaţă cu tendinţe bearish este reflectată de panică, manifestată prin scăderi abrupte şi vânzări accelerate. Prăbuşirea acţiunilor din martie 2020 a făcut ca indicele american S&P 500 să intre în teritoriul bear, însă revenirea rapidă a preţurilor a făcut-o cea mai scurtă piaţă bear din istorie, având în vedere că în câteva luni acesta înregistra un nou record.

    2. Bull market (piaţă a taurilor)
    este termenul folosit pentru a descrie situaţia în care preţurile cresc pentru o perioadă mai lungă de timp, iar încrederea investitorilor este ridicată, fiind opusul bear market-ului. Într-o astfel de piaţă, preţul trebuie să înregistreze o creştere de 20% faţă de minimul anterior şi, de asemenea, trebuie să înregistreze un maxim istoric. Înainte de scăderea abruptă din debutul pandemiei de coronavirus, indicele american Nasdaq 100 a avut între 2009 şi 2020 o perioadă de tip bull market în care s-a apreciat cu 747%. Scăderea de aproape 32% din martie 2020 a dus la intrarea indicelui american în bear market.

     

    ÎN CE MAI INVESTIM

    Investiţii Financiare

    Transilvania Investments Alliance, societate de investiţii financiare (SIF) care şi-a schimbat la începutul acestui an denumirea din SIF Transilvania în cadrul unui proces de rebranding, este cea mai mică dintre cele cinci SIF-uri în termeni de capitalizare, respectiv 612 milioane de lei. Acţiunile societăţii se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti din luna noiembrie a anului 1999, fiind printre primele companii listate la Bursa locală, astăzi simbolul bursier fiind TRANSI. În perioada ianuarie-iunie 2022, Transilvania Investments a continuat eforturile de implementare a noilor direcţii strategice adoptate, ce orientează compania spre eficientizarea portofoliului, maximizarea randamentelor şi dezvoltarea de noi linii de investiţii. Recent, societatea a scos la licitaţie nouă hoteluri din Eforie Sud şi Eforie Nord, precum şi alte active de pe litoralul românesc în urma deciziei de a-şi repoziţiona portofoliul pe care îl deţine în domeniul ospitalităţii, în principal prin participaţia de 78,6% la compania Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră.

    Transilvania Investments deţine în prezent, prin companiile de turism, peste 8.000 de camere de hotel în întreaga ţară, sectorul ospitalităţii acoperind 25% din portofoliul fondului. În ultimul an, societatea a încercat să sprijine activ companiile unde este acţionar majoritar pentru a găsi resurse financiare şi umane care să îmbunătăţească procesul de eficientizare a activităţilor.

    Transilvania Investments Alliance mai deţine participaţii semnificative în companii listate la Bursa românească precum Aro-Palace (85,74%), Feper (85,8%), Mecanica Codlea (81,07%), Sembraz (90,97%), Tratament Balnear Buziaş (91,87%), Turism Covasna (92,94%), Tuşnad (76,41%), Utilaj Greu (70,39%), Virola-Independenţa Sibiu (53,62%), Casa Albă Independenţa Sibiu (63,35%), Cocor (10,25%), Concas (47,21%), Dorna Turism (31,01%), Duplex (26,87%), Emailul (28,93%), Independenţa (53,3%), Mecanica Codlea (81,07%), Mecon (12,28%), Neptun-Olimp (41,18%), Romradiatoare (76,51%), Service Neptun (39,62%), Transilvania Leasing şi Credit IFN (68,64%), COMCM (56,72%), Şantierul Naval Orşova (50%), dar şi în alte companii necotate la Bursă, multe dintre ele activând în turism.

    În primele şase luni din 2022, Transilvania Investments a înregistrat un profit net de 68,8 milioane de lei, comparativ cu profitul de 58,27 milioane lei din perioada similară a anului 2021, ceea ce înseamnă o creştere procentuală de 18%. Veniturile nete din exploatare se ridicau la 30 iunie 2022 la 80,9 milioane de lei, în creştere cu 9,72% faţă de perioada ianuarie-iunie 2021. Cheltuielile operaţionale la data de raportare însumează 13,9 milioane de lei, fiind cu 0,25 milioane de lei mai mici faţă de primul semestru al anului 2021. Activele totale ale Transilvania Investments se ridică la 1,43 de miliarde de lei, în scădere cu 30,5 milioane de lei, respectiv cu 2,08% faţă de valoarea înregistrată în primele şase luni din 2021. Activul net la 30 iunie 2022 era de 1,36 de miliarde de lei (0,63 lei pe acţiune), în creştere cu 2,77% comparativ cu activul net la data de 30 iunie 2021 (0,6101 lei pe acţiune), respectiv în scădere cu 1,76% faţă de valoarea înregistrată la data de 31 decembrie 2021.

    În ultimele luni, societatea a derulat o investiţie de peste 8 milioane de euro în reabilitatea complexului Venus din staţiunea 1 Mai, deţinut de Turism Felix, unde SIF-ul deţine 63,77% din capitalul social, cât şi transformarea acestuia într-un aqua park modern. La Sibiu, Transilvania Investments a demarat procesul de reintegrare în circuitul social şi economic a fostei platforme industriale Independenţa Sibiu, proiect aflat, în prezent, în fază de consultări comunitare.

    Pentru derularea acestor proiecte şi identificarea de noi oportunităţi de investiţii în cadrul companiilor din portofoliu, Transilvania Investments şi-a creat propriul departament de Business Development. Noua structură din cadrul companiei se va ocupa, totodată, de identificarea de programe noi de finanţare pentru proiecte.

    Transilvania Investments Alliance are 620 de milioane de lei capitalizare. Acţiunile TRANSI înregistrează o scădere de 16,8% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 31 milioane de lei, respectiv un declin de 20,5% în ultimul an, pe tranzacţii de 52 de milioane de lei, arată datele BVB.

    „Prioritizăm activele care au potenţial de dezvoltare şi ne uităm cu atenţie la oportunităţile ce apar în toate industriile în care putem creşte zona de private equity. Ne bazăm pe analize detaliate şi pe dorinţa de a menţine o creştere sustenabilă, un risc moderat al expunerii noastre şi o poziţie financiară solidă”,
    Radu Roşca, preşedinte executiv, Transilvania Investments Alliance

     

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.

  • Profil de investitor: Astă seară investim în familie. Cum găseşte antreprenorul Horaţiu Foca timp pentru investiţii şi ce îl motivează?

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Mulţi au început să investească la bursă de pe canapea, când pandemia de coronavirus le-a transformat apartamentele în birouri. Alţii lucrau deja de acasă, iar pandemia a fost doar triggerul de care aveau nevoie. Acesta este şi cazul lui Horaţiu Foca, un designer de interior care a decis să iasă din zona de confort şi să-şi multiplice veniturile.

    „Pandemia a fost declicul care mi-a deschis apetitul pentru investiţii şi nu pentru că aş fi fost blocat la domiciliu, eu lucram de acasă oricum, ci pentru că am privit moartea inevitabil în faţă, atât pentru mine, cât mai ales pentru cei dragi, care aveau riscuri mai mari în urma tratamentelor anterioare. Asta m-a făcut să ies din zona de confort şi să mă forţez să mă extind, să las ceva în urmă”, povesteşte Horaţiu Foca, de profesie economist.

    În vârstă de 40 de ani, Horaţiu are o experienţă de 15 ani pe firmă cu titluri de stat, fonduri mutuale şi mone­tare. Personal, investeşte la Bursă din februarie 2021. Tot procesul i s-a părut foarte uşor. Faptul că există brokeri care simplifică mult lucrurile este excelent, spune el.

    „Curajul mai mare mi-a fost dat de urmărirea constantă – deja trei ani, unul pur de studiu înainte de a începe – a unor canale de educaţie financiară. E drept că am stat prea mult să judec informaţiile de educaţie financiară, cam tot anul 2020, şi am pierdut creşteri mari, dar nu regret”, mărturiseşte investitorul.

    Horaţiu Foca a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (REI) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti.

    De 20 de ani are propriul business de design interior – Casa Foca. Istoricul brandului porneşte după un drum în lumea textilelor pentru modă prin două companii de design interior, prima înfiinţată în 1992 şi a doua în 2002. Cum se completează cele două activităţi?

    „Perfect. Partea de investiţii este doar o augmentare a veniturilor şi o împărţire a riscului. Nu durează mult efectiv, dar cercetarea şi învăţatul din surse externe îmi fură destul de mult timp. Investesc pentru creşterea calităţii vieţii, diversificare, reducerea riscului de devalorizare şi depreciere prin inflaţie şi pentru predarea unui portofoliu autosustenabil copiilor în viitor”, afirmă Horaţiu.

    De altfel, acesta recomandă tuturor să înceapă cât mai devreme să investească, la 14-15 ani. Pledează pentru transmiterea educaţiei, dar şi a portofoliilor în familie. Deja a început acest exerciţiu în familia lui.

    Şi dacă vorbim de activităţi, altele decât investiţia la Bursă, Horaţiu are de 16 ani centura neagră la jiujitsu brazilian (BJJ) a clubului Absoluto şi medalii de aur obţinute în diverse competiţii internaţionale de-a lungul timpului.

    „Ţin gratuit câteodată cursuri de anti-bullying şi autoapărare pentru copii în şcoli şi centre de adopţie, cum ar fi SOS Satele Copiilor, dar şi pentru femei care se înscriu la Academia de Poliţie. Au fost sistate odată cu pandemia, dar vor reîncepe”, spune el.

    Nu ezita, fă DCA!

    Când a intrat în piaţă, Horaţiu a mers pe metoda Lump Sum, prin care investeşti de la început toată suma pe care ai de gând să o aloci într-un sigur activ. Spre deosebire de această abordare, Dollar-Cost Averaging (DCA) este metoda prin care investeşti periodic o sumă de bani în acelaşi activ, indiferent de preţ.

    A investit pe rând în fonduri tranzacţionabile (ETF-uri) internaţionale ca MSCI World sau FTSE prin XTB România, iar prin TradeVille a devenit acţionar în companii din prima ligă bursieră de la Bucureşti, dar şi puţin pe piaţa secundară AeRO. După câteva luni a direcţionat circa 5%-10% şi în criptoactive, care acum sunt la minus 85% faţă de momentul cumpărării.

    „Nu aş miza pe pieţe emergente câţiva ani, ci doar pe companii mari, de nivelul S&P 500, datorită conjuncturii, evident nu prin stock picking pe plan extern, ci doar ETF-uri”, spune el.

    Stock picking este atunci când un analist sau un investitor foloseşte o formă de analiză sistematică pentru a-şi da seama dacă o anumită acţiune reprezintă o investiţie bună şi ar trebui cumpărată.

    Portofoliul lui la Bursa de Valori Bucureşti este format din companii precum Nuclearelectrica (35,3%), Romgaz (27,8%), OMV Petrom (16,2%), TeraPlast Bistriţa (14%), SafeTech Innovations (2,4%), Farmaceutica Remedia (1,8%), MedLife (1,1%), Alro Slatina (0,9%) şi Norofert (0,5%).

    „Am cumpărat OMV Petrom pentru dividend şi randamentul bun. Mă gândesc să mai adaug Romgaz, este de neoprit datorită crizei. Poate iar, Nuclearelectrica. Încă n-am luat bănci şi Fondul Proprietatea, pe care nu o cumpăr oricum, aştept listarea Hidroelectrica. Toţi asteptăm asta de mult timp. Da, aş participa la IPO”, adaugă Horaţiu, care spune că ar vrea listate la BVB şi companii de energie solară sau eoliană.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Horaţiu Foca

    VÂRSTĂ: 40 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: designer de interior

    INVESTEŞTE: pentru creşterea calităţii vieţii

    În 2021 investitorul a avut un randament de circa 50% pe investiţiile de pe plan intern şi aproximativ 15% pe extern. Bineînţeles că, în urma scăderilor accentuate din ultima perioadă, randamentele nu mai sunt aceleaşi. Partea de cripto rămâne în suferinţă, spune el.

    „Îmi voi schimba strategia acolo spre una de trader când îşi revine piaţa. Nu fac DCA pe cripto, este posibil să se şteargă tot. Mi-am educat toleranţa la pierdere pe piaţa cripto extrem de rapid în primul an de investiţii, fără să marchez pierderile, desigur, iar răbdare am după o experienţă extenuantă cu fondurile mutuale. Mă regăsesc în categoria investitorilor cu răbdare”, mai spune el.

    Prin aplicarea şi respectarea metodei DCA, un investitor reduce riscurile vizavi de momentul intrării în piaţă, obţinând un preţ mediu de achiziţie şi este mai disciplinat în legătură cu propriile investiţii.

    Horaţiu nu face DCA pe sume mici, ci preferă să aloce sume mai mari pe câte o companie pentru a limita costurile de tranzacţionare.

    „Comisioanele sunt încă mari. Dacă faci DCA cu sume mici de câteva sute de lei, pierzi mult. Spreadul este mare. Lichiditatea este absolut ridicolă. Ce nu este BET este condamnat să se scufunde când situaţia este rea. Consiliile de administraţie sunt mizerabile şi controlate politic la multe companii. Bursa este în general dependentă şi aservită toanelor politicienilor. Deocamdată pare stabilă, dar ne amintim iarna lui Dragnea toţi”, enumeră Horaţiu câteva dintre neajunsurile pe care le vede la Bursa românească.

    L-am întrebat dacă a participat la plasamente private şi mi-a spus că propunerile primite până acum l-au dezamăgit. A fost invitat să participe la finanţări prin obligaţiuni corporative, dar le-a considerat sortite eşecului.

    Şi-a confirmat alegerea când a văzut situaţia în care a ajuns Vivre Deco, retailer online de mobilă şi decoraţiuni ale cărui bonduri au ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria Bursei locale pentru o astfel de finanţare în urma situaţiei financiare dificile.

    „Am evitat să marchez câştiguri mari până acum, la TeraPlast, Nuclearelectrica şi altele, pentru că nu am intrat cu strategia de trader pe Bursă, ci de deţinător pe termen lung. Trăim vremuri excepţionale şi nu cred că voi mai intra în sectoare care nu sunt considerate indispensabile dezvoltării sau economiei în viitorul apropiat. Pe piaţa AeRO am fost dezamăgit de multe listări în care am pierdut după intrarea în piaţă. Da, puteam să rămân fără să marchez pierderile pe acele poziţii, dar am luat decizia corectă de a înghiţi pierderea şi de a ieşi. Nu erau companii pe care să vreau să stau pe termen lung oricum”, continuă el.

    Ce a învăţat din aceste experienţe? „Cea mai importantă lecţie presupun că este «să fii în piaţă», indiferent de moment. Nu poţi prinde bottomul oricum”, conchide Horaţiu Foca. 

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Spreadul este diferenţa dintre preţul de cumpărare (ask) şi preţul de vânzare (bid) al unei valori mobiliare, al unui activ sau al unor mărfuri şi se exprimă în pipşi sau puncte. Pe pieţele de instrumente cu venit fix, spreadul se referă la diferite randamente disponibile pentru obligaţiuni similare, dar uşor diferite. Pe piaţa contractelor futures, acest termen se referă la diferenţa dintre preţul pentru aceeaşi valoare mobiliară sau marfă, dar pentru diferite date de livrare. Spreadul poate fi înţeles şi ca distanţa minimă pe care piaţa trebuie să o parcurgă în favoarea tranzacţiei tale pentru a genera profit.

    2. Bottomul este cel mai mic preţ la care ajunge să se tranzacţioneze un activ financiar într-un anumit interval de timp – un an, o lună sau chiar în cadrul aceleiaşi zile. Când este menţionat în mass-media financiară sau în studii, termenul se referă la un punct de interes semnificativ scăzut. Bottom-up investing este o abordare investiţională care constă în analiza acţiunilor concentrată pe sănătatea generală financiară a companiilor, situaţiile financiare, produsele şi serviciile oferite, cererea şi oferta.

     

     

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Energie

    Nuclearelectrica se bucură de o poziţie de monopol pe piaţa producţiei de energie nucleară din România şi acoperă aproximativ 18% din consumul naţional de energie. Compania deţine sucursala CNE Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU cu o putere instalată de producţie de 700 MW, acestea fiind unele dintre cele mai performante dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, dar şi sucursala FCN Piteşti, o fabrică de combustibil nuclear.

    În primele şase luni din 2022, producătorul a raportat un profit net de 1,2 miliarde de lei, în creştere cu 216% faţă de perioada similară a lui 2021, în timp ce veniturile s-au majorat cu 127%, la 3,1 miliarde de lei. Veniturile din vânzarea energiei electrice au fost de 3 miliarde de lei, în creştere cu 130% de la an la an. Profitul operaţional (EBITDA) a crescut cu 133%, la 1,7 miliarde de lei, evoluţie datorată în principal creşterii veniturilor din exploatare, notează raportul financiar semestrial al companiei.

     

     

    Pentru întreg anul 2022, Nuclearelectrica şi-a bugetat venituri de 7,1 miliarde de lei, cu peste 120% mai mari faţă de 2021, şi un profit net de 2,25 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de anul trecut. Din profitul net de 1 miliard de lei din 2021, compania a acordat anul acesta dividende de 596 de milioane de lei, nivel depăşit de doar patru alţi emitenţi – OMV Petrom, BRD, Fondul Proprietatea şi Banca Transilvania.

    La momentul primirii aprobării din partea acţionarilor, randamentul dividendului era de 4,5%. Valoarea investiţiilor în proiectele în derulare ale Nuclearelectrica a ajuns la peste 9 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Printre proiectele strategice se numără dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, Retehnologizarea Unităţii 1, cât şi dezvoltarea reactoarelor modulare mici în parteneriat cu americanii de la NuScale, un obiectiv recent anunţat. Astfel, ţinta Nuclearelectrica reprezintă o dublare a contribuţiei în Sistemul Energetic Naţional, prin generarea de energie curată – de la 33% în prezent la aproximativ 66% după anul 2031.

    Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 82,5% din compania cu o capitalizare de 12,8 miliarde de lei. Acţiunile se tranzacţionează în scădere cu 10,7% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 387 de milioane de lei, respectiv în creştere cu 10,4% în ultimele 12 luni, pe un rulaj de 517 milioane de lei, conform datelor BVB.

     

     

    „Nuclearelectrica a pornit de la necesitatea de a livra energie electrică sistemului energetic românesc, mizând pe securitate energetică, disponibilitate, dependenţă redusă de factorul climatic, factor de capacitate ridicat şi continuă să îndeplinească acelaşi obiectiv, de a livra energie curată, la standarde de excelenţă şi siguranţă pentru mediu şi populaţie.”

    Cosmin Ghiţă, director general al Nuclearelectrica

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.