BusinessMagazin

Tag: productivitate

  • Nu prea ai chef de muncă? De vină ar putea fi aerul condiţionat din birou

    Afară este caniculă, iar singurul mod în care putem combate căldura este prin scăderea temperaturii din interior cu ajutorul unui aparat de aer condiţionat. Din ce în ce mai multe locuinţe sunt dotate cu astfel de aparate şi aproape toate clădirile de birouri vin echipate astfel.

    Anagajaţii se pot bucura de aerul răcoros, dar temperatura prea scăzută ar putea avea un efect neaşteptat: scăderea productivităţii,  relatează Bloomberg.

    În 2010 Alan Hedge, director al laboratorului “Human Factors and Ergonomics Laboratory” din cadrul Universităţii Cornell, a realizat un experiement pentru a vedea efectul aerului condiţionat asupra productivităţii angajaţiilor. El a găsit că cei care lucrau în birouri unde temperatura erau până la 20 de grade Celsius nu au fost la fel de productivi ca cei care stătea într-un mediu mai cald şi făceau mai multe greşeli. Mai mult, se pare că cei care lucrau în birouri cu temperatura medie de 25 au produs de două ori mai multe materiale decât cei aflaţi în birouri cu temperatura de 20 de grade. Totuşi nici prea cald nu este bine, deoarece atunci când temperatura ajungea aproape de 29-30 de grade, nivelul de productivitate scădea din nou.

    “Când oamenilor le este frig le vine greu să se concentreze pe muncă. Îşi freacă mâinile, se plimbă prin birou pentru a se încălzi. Frigul îi distrage de la muncă”, spune Hedge.

    În Statele Unite temperatura medie din birouri se situează undeva între 20-23 de grade Celsius, temperatura stabilită încă din anii 60 pentru ca purtatul unui costum să fie confortabil, potrivit unui studiu publicat în 2015 în Nature Climate Change. Pe lângă consumul mare de energie pe care-l presupune, această situaţie le afectează pe femei care se încălzesc mai greu decât bărbaţii.

    Pentru a creşte confortabilitatea şi productivitatea Hedge sugerează ca oamenii să-şi acopere zonele cele mai sensibile la frig precum ceafa, gleznele sau picoarele (dacă poartă sandale). 

  • Nu prea ai chef de muncă? De vină ar putea fi aerul condiţionat din birou

    Afară este caniculă, iar singurul mod în care putem combate căldura este prin scăderea temperaturii din interior cu ajutorul unui aparat de aer condiţionat. Din ce în ce mai multe locuinţe sunt dotate cu astfel de aparate şi aproape toate clădirile de birouri vin echipate astfel.

    Anagajaţii se pot bucura de aerul răcoros, dar temperatura prea scăzută ar putea avea un efect neaşteptat: scăderea productivităţii,  relatează Bloomberg.

    În 2010 Alan Hedge, director al laboratorului “Human Factors and Ergonomics Laboratory” din cadrul Universităţii Cornell, a realizat un experiement pentru a vedea efectul aerului condiţionat asupra productivităţii angajaţiilor. El a găsit că cei care lucrau în birouri unde temperatura erau până la 20 de grade Celsius nu au fost la fel de productivi ca cei care stătea într-un mediu mai cald şi făceau mai multe greşeli. Mai mult, se pare că cei care lucrau în birouri cu temperatura medie de 25 au produs de două ori mai multe materiale decât cei aflaţi în birouri cu temperatura de 20 de grade. Totuşi nici prea cald nu este bine, deoarece atunci când temperatura ajungea aproape de 29-30 de grade, nivelul de productivitate scădea din nou.

    “Când oamenilor le este frig le vine greu să se concentreze pe muncă. Îşi freacă mâinile, se plimbă prin birou pentru a se încălzi. Frigul îi distrage de la muncă”, spune Hedge.

    În Statele Unite temperatura medie din birouri se situează undeva între 20-23 de grade Celsius, temperatura stabilită încă din anii 60 pentru ca purtatul unui costum să fie confortabil, potrivit unui studiu publicat în 2015 în Nature Climate Change. Pe lângă consumul mare de energie pe care-l presupune, această situaţie le afectează pe femei care se încălzesc mai greu decât bărbaţii.

    Pentru a creşte confortabilitatea şi productivitatea Hedge sugerează ca oamenii să-şi acopere zonele cele mai sensibile la frig precum ceafa, gleznele sau picoarele (dacă poartă sandale). 

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • Cât muncesc şi cât produc românii. O statistică rece care ne arată locul în Europa

    Luxembourg este ţara în care se inregistreaz un procent de 180,8% la capitolul productivitate/oră de muncă, cel mai ridicat nivel din UE, deşi angajaţii petrec doar şapte ore/zi, 1.909 pe an, la birou, conform datelor din 2015. Luxemburghezii se situează pe primul loc şi în ceea ce priveşte valoarea salariului minim brut pe economie, care este de 1.922 euro/lună.

    De departe, cei din Franţa au cel mai mult timp liber din Europa, petrecând, în medie, doar 6,33 de ore/zi la birou, iar într-un an 1.646, bifând o uşoară coborâre faţă de cât munceau în 2005, respectiv 1.661 ore pe an.

    Află aici cât muncesc şi cât produc românii. O statistică rece care ne arată locul în Europa

     

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • Ţara în care angajaţii muncesc atât de mult încât este ilegal să nu îţi iei concediu

    La Tokyo se discută o lege care să-i oblige pe angajaţi să stea departe de muncă măcar cinci zile pe an. Nu e doar o încercare de a creşte productivitatea lucrătorilor, e o problemă naţională: oamenii nu mai au timp pentru viaţa personală, se nasc tot mai puţini copii şi se înregistrează tot mai multe cazuri de suicid şi morţi prin epuizare, relatează Digi24.ro, citând publicaţia Russia Today.

    Legislaţia japoneză e penultima în lume la capitolul zile legale de concediu. Un debutant are dreptul la doar 10 zile pe an, iar după fiecare an în plus de experienţă se mai adaugă încă o zi de concediu.Deşi numărul e foarte scăzut, japonezii nu iau nici jumătate din numărul de zile la care au dreptul, astfel încât în Japonia ar putea deveni ilegal să nu îţi iei concediu.

    Refuzul concediului e doar o parte a problemei, cealaltă fiind orele suplimentare realizate în exces. Studiile arată că japonezii lucrează chiar şi 14 ore pe zi. Motivul principal pentru acest stil de viaţă este teama japonezilor că şi-ar putea pierde locul de muncă, mai scrie Digi24.ro.

    Piaţa muncii a apucat-o în direcţia orelor lungi şi a anilor fără concediu în anii ’70, în plin boom economic, când a explodat numărul celor care lucrau peste 60 de ore pe săptămână. Tot atunci în limba japoneză a apărut cuvântul „karoshi” – moarte prin epuizare. Presiunea psihologică lasă şi altfel de urme asupra societăţii. Japonia cunoaşte de ani buni o epidemie a sinuciderilor. 30.000 de cazuri au fost înregistrate doar în 2011, iar anchetatorii susţin că o treime se datorează stresului la muncă. Cultura muncii însă dă o lovitură societăţii în ansamblu. Oamenii nu mai vor familii, nu mai vor copii fiindcă oricum nu au timp. Natalitatea scade rapid, an de an, iar în 2014 a atins un nou record, asta în vreme ce rata deceselor urcă rapid.

    Se estimează că, până în 2050, populaţia Japoniei va fi mai mică cu 30 de milioane de oameni. Deja un sfert din populaţie are peste 65 de ani, iar proporţia ar putea urca la 40% în 2060 – ritmul de îmbătrânire îl depăşeşte cu mult pe cel al economiilor dezvoltate din occident, mai scrie sursa citată.

  • Viorel Panaite: avem un nivel de pasivitate ridicat atât ca antreprenori, cât şi ca angajaţi

    . La o altă extremitate stă programatorul român, cel cu care ne mândrim şi care reprezintă pentru mulţi soluţia pentru creştere economică şi pentru o dezvoltare rapidă. La colţul opus în ringul programatorului sunt cei circa 400.000 de români apţi de muncă, dar care nu îşi caută o slujbă. La o altă extremitate sunt şefii români, mai bine plătiţi în Bucureşti chiar decât cei din New York. opuse acestora, se află, tot în România, cele mai reduse salarii din Europa. Nu în ultimul rând, la o extremă avem numărul de ore lucrate în România, printre cele mai multe de pe bătrânul continent, iar la polul opus se află mult prea invocata, de către analiştii economici, lipsă de productivitate a românului. între toate acestea stau munca şi modul cum relaţionăm cu munca, cheia dezvoltării viitoare a naţiei. Viorel Panaite, managing partner al Human Invest & Ken Blanchard Romania răspunde pentru Business Magazin la câteva întrebări legate de felul în care relaţionează românii cu munca.

    BM: Ce ne diferentiaza pe piata europeana/mondiala a muncii? Din ce cauze?

    Viorel Panaite: Nu ştiu cât de mult contăm pe piaţa mondială a muncii, cred că destul de puţin. Indienii şi chinezii sunt cei care fac diferenţa în multe feluri acum aici. În Europa, mulţi ani după Revoluţie am fost văzuţi ca o forţă de muncă calificată, conştiincioasă, cu un cost scăzut, şi asta a atras mulţi investitori în România. Cred că valorile societăţii noastre şi care reflectă un grad ridicat de pasivitate, se regăsesc şi în etica noastră privind munca, iar pentru a ne valoriza natura şi potenţialul creativ, ne ajută să ne sprijinim de sisteme care ne oferă monitorizare continuă şi feedback frecvent, sisteme care ne fac să simţim rapid costurile şi consecinţele abaterii de la regulile jocului.

    BM: Suntem o natie de angajati sau de angajatori, exista suficient spirit antreprenorial sau suntem subalterni innascuti?

    Viorel Panaite: Cred că mai mulţi dintre români preferă să lucreze într-o organizaţie, mai degrabă decât să pună pe picioare o organizaţie şi să ofere locuri de muncă altora. Pe de altă parte, ar fi puţin ciudat să fie mai mulţi antreprenori decât angajaţi. Suntem o societate destul de polarizată, iar în perioade dificile mai mulţi români par să caute protecţia unui rol de angajat care să ofere securitate financiară. Per ansamblu, mai multe studii făcute pe cultura muncii din România spun că avem un nivel de pasivitate ridicat atât ca antreprenori, cât şi ca angajaţi – nivel care nu ne fructifică potenţialul, nu ne activează creativitatea şi nu ne stimulează ambiţii constructive.

    BM: In sistemul de valori sociale locale, care este locul pe care il ocupa munca? Ce este de facut?

    Viorel Panaite: Ceea ce trebuie mulţi dintre noi să înţelegem este că un venit mai mare şi o calitate superioară a vieţii vin după o îmbunătăţire a productivităţii muncii. Cred că alocăm mult timp muncii, dar am putea fi mai productivi muncind mai creativ, cu o preocupare mai mare pentru îmbunătăţirea continuă: colaborând mai bine între noi, cu un ritm şi o disciplină mai bune, cu mai puţină risipă de productivitate prin jocuri de putere şi scoaterea în evidenţă a ceea ce nu merge. Investim până la risipă multă energie pentru a avea o atitudine de pasivitate ridicată (care de multe ori se transformă în agresivitate ridicată) în raport cu îmbunătăţirea continuă a calităţii muncii, a calităţii vieţii.

    Ce e de făcut? Să învăţăm să punem mai frecvent valorile constructive în etica pe care o avem în raport cu munca. Să învăţăm că o motivaţie de calitate, aşezată pe valorile constructive, va aduce o creativitate superioară, o mai bună colaborare şi o creştere a productivităţii muncii.

    BM: Un fapt – muncitorul roman poate fi lenes si nepasator acasa, dar harnic si implicat in Italia, Spania sau Marea Britanie? De ce, care este explicatia, ce si cum putem schimba?

    Viorel Panaite: Aşa stau lucrurile cu oricine: dacă luăm pe cineva foarte productiv în cultura sa şi stă o periodă de timp în altă cultură, mai leneşă să spunem, va prelua din obiceiurile acelei culturi mai leneşe şi îşi va scădea productivitatea. O bună prietenă spaniolă din Bilbao, foarte organizată şi foarte disciplinată la locul său de muncă din Spania, îmi spune că simte că îşi pierde din ritm şi productivitate, când vine să lucreze pe diverse proiecte în România. La fel, muncitorii români în străinătate, în mediile unde cultura îţi cere o productivitate mai mare ca să rămâi competitiv şi să supravieţuieşti, se adaptează. Asta e forţa unei culturi, aşa funcţionează cultura. Pentru a îmbunătăţi lucrurile astea, primul pas este să ne acceptăm nivelul de productivitate la care suntem. Ceea ce nu este un lucru uşor!

  • Cruciada împotriva sămânţei din pătul

    De la aproape 30 de kilometri de centrul Capitalei, din apropiere de Afumaţi, pe DN2, la marginea Bărăganului, Jean Ionescu conduce compania Pioneer Hi-Bred România, parte a gigantului DuPont Pioneer, din postura de commercial unit manager pentru România şi Republica Moldova.

    Misiunea lui este atât cea de a extinde businessul din România, cât şi cea de a educa piaţa, în condiţiile în care agricultura românească ar trebui să se îndepărteze tot mai mult de conceptul de „subzistenţă“. De partea cealaltă, producţia de seminţe a unităţii din România creşte tot mai mult, iar dacă anul trecut seminţele furnizate de aceasta puteau acoperi 1,2 milioane de hectare, anul acesta capacitatea se îndreaptă spre 1,5 milioane de hectare.

    „O companie care cultivă teren nu poate rezista astăzi dacă nu se aliniază tehnologiilor, deoarece fermierul nu poate controla evoluţia preţurilor, dar poate controla tehnologia pentru a avea productivitate. Spre exemplu, acum în România cele mai multe solicitări vin pentru soiurile premium de porumb precum AquaMax. Peste 80% din vânzări sunt din produsele de top, iar anul acesta se îndreaptă spre 90% deoarece anul 2015 a fost unul secetos“, spune Jean Ionescu. El a preluat conducerea companiei la 1 iulie 2015. Este de profesie agronom, având inclusiv un doctorat, şi are în spate o carieră de 12 ani în cadrul companiei, fiind anterior director naţional de vânzări. Înainte de a se alătura companiei americane, a mai activat în vânzări în cadrul ADAMA, dar şi în cercetare agricolă. Compania americană rulează în România peste 100 de milioane de euro, prin firmele Pioneer Hi-Bred Seeds Agro şi Pioneer Hi-Bred România. Din vânzările Pioneer în România, 60% reprezintă sămânţa pentru porumb, iar restul de 40% reprezintă floarea-soarelui, rapiţa, soia şi lucerna, Pioneer fiind lider de piaţă, potrivit companiei.

    Producţia de cereale a României a scăzut cu 25% în 2015, potrivit datelor Eurostat, la 16,8 milioane de tone, faţă de peste 22 de milioane de tone anul trecut. Este al doilea cel mai slab an pentru cereale din ultimii cinci, producţia fiind puternic afectată de secetă. Potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cea mai mare scădere a fost în cazul porumbului, de de circa 50%. Chiar şi zonele cele mai bune au avut producţii cu 15-20% mai mici decât anul trecut. Zonele bune au fost cele din sudul ţării, respectiv Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman. Sistemele de irigat au funcţionat, dar pe zone extrem de mici. S-au irigat 130-150.000 de hectare dintr-un total de 10 milioane. În celelalte zone, precum Mol-dova, s-au înregistrat cam 60-70% pier-deri la porumb, iar în Transilvania 50-55%.

    Şeful Pioneer spune că în România numai 35-40% din piaţă este reprezentată de soiurile premium, în timp ce mulţi fermieri încă folosesc „porumbul din pătul“ la semănat. Din cele aproape 2,5 milioane de hectare însămânţate cu porumb, 800.000 folosesc sămânţă din pătul. Mai mult, din această suprafaţă, numai 190.000 de hectare sunt irigate. „Comercial vorbind, este mai uşor să vinzi un produs premium de ultimă generaţie decât unul vechi deoarece vorbim de o productivitate mult mai mare. Din păcate, România este pe ultimul loc în Europa la performanţă pe porumb, cu o producţie medie de numai 3,4 tone la hectar în 2015.“ Spre comparaţie, Bulgaria foloseşte încă din 1996 numai sămânţă certificată, iar culturile sunt protejate şi de perdele forestiere, care în România lipsesc cu desăvârşire. Aceste perdele permit formarea unui strat de zăpadă peste culturi, care să crească umiditatea din sol. Ungaria obţine în medie o producţie de porumb de cel puţin 5,4 tone de porumb la hectar, având o producţie tehnologică mai bună decât cea a României.

     

  • Omul care a creat locul de muncă ideal pentru angajaţi. Aceştia au o cameră pentru dormit, un patinoar şi chiar un studio de înregistrări

    “Biroul nostru este foarte “fun” încă de la intrare unde avem o tablă gigantică de şah. Avem o fântână japoneză, un studio de înregistrări, sală de sport şi un bar uriaş. Chiar avem şi o cameră unde oamenii pot dormi pentru o jumătate de oră dacă au nevoie”, a declarat Lawrence Jones, şeful UKFast, companie ce oferă servicii de web hosting şi cloud, potrivit Daily Mail.

    Multimilionarul a înfiinţat compania alături de soţia lui acum 16 ani şi crede că un mediu relaxat contribuie foarte mult la productivitatea companiei. În plus, acesta spune că niciunul dintre cei 255 de angajaţi nu şi-a luat nicio zi liberă pe motiv că sunt bolnavi.
    “Plănuim să adăugăm şi un loc unde oamenii pot să-şi lase animalele de companie. Cred că este necesar să creem un loc distractiv de muncă pentru ca echipa să fie productivă şi am încredere în angajaţii mei că o să-şi facă treaba cum trebuie”, a mai spus el.

    Dacă asta nu era îndeajuns, pe timpul veri, compania a transformat parcarea într-o plajă, pentru care s-au adus 120 de tone de nisip, iar la petrecerea de Crăciun din 2014 a oferit premii în valoare de 77.000 de lire sterline.

    “Anul trecut am cumpărat un hotel în Elveţia pentru a putea aranja călătorii distractive. Angajaţii pot să-şi aducă prietenii şi familiile dacă vor. Am o echipă dedicată şi vreau să le arăt oamenilor că sunt apreciaţi. Dacă nu au o zi bună pot să plece acasă mai devreme, dacă nu se simt bine pot să meargă la sală”, a spus el. “Cu siguranţă sunt cel mai “fun” şef din Marea Britanie”, a adăugat el.

    Iar acum, pentru Crăciun, Jones a aranjat un patinoar de 200 de metrii pătraţi unde angajaţii îşi pot invita prietenii şi familia să patineze, după orele de muncă.

    “Am început compania într-un dormitor, iar acum este evaluată la 250 de milioane de lire sterline. Asta dovedeşte că dacă îţi tratezi bine angajaţii şi afacerea o să crească”, a încheiat Jones.

  • Microsoft Summit 2015: Transformarea digitală accelerează creşterea mediului de business în România şi în Europa Centrală şi de Est

    “Tehnologia este o adevărată forţă care sprijină oamenii şi organizaţiile din România să realizeze mai mult”, aşa cum a spus Kostas Loukas, directorul general al Microsoft România în deschiderea Microsoft Summit 2015, şi, în acelaşi timp, “un catalizator al creşterii economice care îmbunătăţeşte colaborarea, creşte productivitatea şi inspiră idei noi care alimentează inovaţia şi competitivitatea”, potrivit lui Don Grantham, preşedintele Microsoft Central and Eastern Europe, potrivit unui comunicat de presă.

    Transformarea digitală înseamnă mai mult decât digitalizare, “o afacere digitală este mai mult decât digitalizare, un guvern digital este mai mult decât e-government digital, esenţa constă în inovaţia digitală  sau combinaţia dintre informaţie, analytics, aplicaţii, API, dispozitive, senzori, reţele”, a menţionat Oldrich Priklenk, reprezentant Gartner Czech Republic, Slovakia şi România. Mai mult, conform unui studiu realizat de Gartner, în viitorul apropiat, peste 80% din mediul de afaceri va fi digitalizat, ceea ce înseamnă mobilitate, cloudsourcing, big data sau Internet of Things. Inovaţiile şi transformările tehnologice continue din sectorul IT oferă utilizatorilor şi organizaţiilor beneficii majore de creştere a productivităţii şi îmbunătăţirii activităţilor desfăşurate prin aplicaţii de ultimă generaţie, soluţii de mobilitate şi business intelligence (BI).

    Microsoft România reprezintă al doilea centru de operaţiuni din Europa de Est, compania având în prezent peste 700 de angajaţi la nivel local şi estimează o creştere de până la 1000 de specialişti în următorii 3 ani. La nivel global, compania oferă soluţii de productivitate la peste 600.000 de companii şi instituţii publice şi are o comunitate de peste 1000 de români angajaţi. În 2007, Bill Gates a inaugurat în România Global Business Support Center, divizie care are acum peste 500 de profesionişti în Bucureşti şi Timişoara.

    Conform raportului Cyberspace realizat pentru Microsoft, până în 2025, 4,7 miliarde de persoane vor fi în mediul online, iar 50 de miliarde vor fi utilizatori de dispozitive mobile. În următorii 10 ani, 80% dintre conexiunile la internet vor fi iniţiate de pe dispozitive mobile şi cea mai mare parte din volumul de date, la nivel global, va fi mutat sau stocat în cloud.