BusinessMagazin

Tag: primarii

  • Guvernul va împrumuta primăriile cu 1,69 miliarde lei şi rambursare de până la 20 de ani

    Împrumuturile vor fi contractate fără limită de îndatorare, până la sfârşitul lunii iulie de la Ministerul Finanţelor, din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreria Statului.

    “Multe proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, implementate de către autorităţile administraţiei publice locale înregistrează întârzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale pentru a asigura cota de 2% cofinanţare proprie sau pentru a asigura cheltuielile neeligibile, fără de care nu se pot finaliza proiectele. Totodată, ca urmare a unor corecţii aplicate proiectelor aflate în implementare, autorităţile administraţiei publice locale sunt în imposibilitatea achitării acestora şi asigurării finanţării implementării în continuare a proiectelor. Deşi multe dintre unităţile administrativ-teritoriale au lansat proceduri de achiziţie publică, băncile nu s-au arătat interesate în acordarea de împrumuturi”, este argumentul dintr-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

    Pentru asigurarea prefinanţării sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007-2013, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, împrumutul se va ridica la 1,29 miliarde lei, cu o perioadă de rambursare de 15 ani şi o dobândă ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a Romaniei în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordarii împrumutului plus o marjă de 3 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului.

    În acelaşi timp, pentru finanţarea corecţiilor financiare aplicate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007-2013 şi pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale, primarii vor primi acceptul Guvernului să împrumute 400 milioane lei pentru o perioadă de 20 ani, respectiv 10 ani, cu o dobândă ROBOR la 3 luni+3 puncte procentuale şi o limită de îndatorare de 70%.

  • Vâlcov: Pregătim o OUG care să permită primăriilor să se împrumute din Trezorerie pentru cofinanţări

    „În această lună pregătim, împreună cu Ministerul Dezvoltării, o ordonanţă de urgenţă prin care să vă permitem să vă împrumutaţi din Trezorerie, pe o perioadă de până la 20 de ani, pentru cheltuielile de cofinanţare a proiectelor din fonduri europene, dar şi pentru plata corecţiilor, acolo unde acestea există”, le-a spus Vâlcov primarilor de comune reuniţi la Bucureşti.

    El a anunţat, totodată, că miercuri vor fi prezentate în primă lectură în Guvern noul Cod Fiscal şi noul Cod de procedură fiscală, care vor cuprinde şi propunerile primarilor.

    „Foarte multe dintre propunerile dumneavoastră au fost preluate. Astfel, aţi solicitat ca impozitul pe venitul din agricultură, dar şi din pensii, să nu mai fie făcut venit integral la bugetul de stat, ci să fie împărţit în cote şi pentru dumneavostră. Acest lucru a fost prins, sper ca să rămână inclusiv după dezbaterea parlamentară”, a anunţat Vâlcov.

    El a spus că vor urma trei luni de dezbateri asupra Codului fiscal şi de procedură fiscală.

    „Sperăm ca la sfârşitul lunii iunie să fie aprobat acest Cod Fiscal şi ne dorim să nu mai fie modificat până în 2020. După coduri, urmează discuţia pe Legea finanţelor publice şi Legea finanţelor publice locale, care vă interesează pe dumneavoastră”, a mai spus Vâlcov.

  • Primarii primesc din Fondul de rezervă al Guvernului 152 milioane lei pentru datorii şi încălzire

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă, fondurile vor fi direcţionate către cheltuielile şi arieratele spitalelor din teritoriu, precum şi pentru plata arieratelor care au blocat activităţile primăriilor.

    “Sunt arierate care vin din mandatele anterioare şi care nu au fost reglementate până acum în mandatele actualilor primari”, a explicat Calotă.

    Banii vor fi alocaţi, totodată, pentru cheltuieli cu asigurarea agentului termic pentru populaţie pe perioada lunilor de iarnă şi pentru solicitările rezultate din hotărârile judecătoreşti prin care au fost blocate conturile primăriilor.

    Săptămâna trecută, bugetul Administraţiei Publice a fost de asemenea suplimentat de Guvern, tot din Fondul de rezervă bugetară, cu 85 milioane lei, bani repartizaţi autorităţilor locale prin ordin al ministrului de resort, Liviu Dragnea, pentru “asigurarea activităţilor pentru sezonul rece”.

  • Firmele vor putea plăti taxele locale online pe ghiseul.ro până la finalul acestui an

    “La finalul anului 2014, inclusiv persoanele juridice vor putea să-şi plătească taxele şi impozitele locale pe ghiseul.ro. SNEP nu trebuie văzut ca un sistem care încearcă să excludă alte sisteme existente, ci este un sistem complementar, care vine în sprijinul celorlalte deja existente. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, ar trebui să fie foarte simple”, a declarat Popescu, într-o conferinţă organizată de Visa cu sprijinul BNR.

    Întrebată despre problemele privind distribuirea datelor de acces pe ghiseul.ro către contribuabili şi firme, Popescu a menţionat că s-a ajuns la concluzia că trebuie extinse modalităţile de emitere a datelor acces, respectiv să se mărească numărul de emitenţi astfel încât datele de acces să poată fi eliberate nu doar de către primării, ci şi de sucursalele ANAF şi chiar prin sistemul bancar.

    “Simplificarea procesului de eliberare a datelor de acces pentru SNEP rămâne o frână majoră pe care suntem încrezători că împreună cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul pentru Societatea Informaţională că putem să îl deblocăm (…). Noi am discutate despre generarea datelor de acces prin platformele securizate de internet banking ale băncilor, care au în prezent un număr estimat de 3 milioane de utilizatori”, a afirmat Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Creţu a menţionat că în ultimul an s-a realizat deblocarea “parţială” a ghiseul.ro prin modificarea legislaţiei la finalul anului trecut, astfel încât să se elimine posibilitatea suprataxării contribuabililor.

    “Numai în primul trimestru din 2014 s-au înrolat în ghiseul.ro 40 de primării, faţă de cele 30 de primării care se înrolaseră în 2013. Am ajuns la un număr de 113 primării înrolate în ghiseul.ro la finalul primului trimestru. Atât timp cât există o lege care interzice suprataxarea, iar legislaţia SNEP permitea suprataxarea, băncile ştiau că dacă acceptă suprataxarea intrau în ilegalitate nu numai din punct de vedere legislaţiei interne, ci având în vedere regulamentele Visa şi MasterCard”, a explicat Creţu.

    El a precizat că majorarea numărului de primării înscrise s-a văzut şi la nivelul plăţilor, iar valoarea taxelor şi impozitelor achitate prin ghiseul.ro a crescut de 2,4 ori în primul trimestru din acest an, la 9 milioane de lei.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Câţi alegători şi candidaţi avem şi cum se face distribuirea mandatelor

    Au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii de votare în străinătate.

    Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii români au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor. Accesând www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat, cu toate datele de localizare a acesteia.

    Mandatul unui membru al Parlamentului European este de 5 ani, iar România are dreptul la 32 de mandate de europarlamentari dintr-un total de 751. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi figurează pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile din 25 mai.

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

    Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Biroul Electoral Central stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent, luând în considerare numai voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

    Partidele şi candidaţii independenţi care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar, iar voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proporţional mai puţine voturi.
     

  • Promisiunea Guvernului la FMI: Taxele locale pentru persoane fizice, urcate cât vor primarii

    “Nivelul taxelor pe proprietate pentru persoane fizice poate fi majorat la latitudinea autorităţilor locale”, este asigurarea transmisă de Guvern către FMI, în scrisoarea de intenţie convenită în această lună şi obţinută de MEDIAFAX.

    Săptămâna trecută, agenţia MEDIAFAX a prezentat un proiect de modificare a Codului Fiscal elaborat la nivelul Guvernului, care stabileşte că impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, această limită-maximă la care primarii sunt obligaţi în prezent să se raporteze urmând să fie eliminată de Guvern pentru proprietarii persoane fizice şi menţinută doar pentru firme.

    Modificarea va fi argumentată prin “dificultăţile financiare” ale autorităţilor locale şi necesitatea protecţiei mediului de afaceri.

    În prezent, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale faţă de nivelurile aprobate de Guvern doar până la 20%, limită-maximă calculată fără discriminare atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice.

    Astfel, conform Codului Fiscal actual, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili anual cote adiţionale la impozitele şi taxele locale, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare locale. La acelaşi articol este prevăzut că aceste cote adiţionale nu pot fi mai mari de 20% faţă de nivelurile aprobate prin hotărâre a Guvernului, iar normele metodologice stabilesc că majorarea este aplicată fără discriminare între categoriile de contribuabili.

    Guvernul va modifica însă Codul Fiscal şi va introduce o nouă prevedere, prin care acest plafon maxim, de 20%, până la care pot fi majorate suplimentar impozitele şi taxele locale va fi menţinut doar pentru firme.

    Executivul arată că în prezent autorităţile deliberative a administraţiei publice locale pot stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale de până la 20% atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice.

    “Având în vedere dificultăţile financiare ale autorităţilor locale şi creşterea autonomiei locale în luarea deciziilor, ca măsură de protecţie a mediului de afaceri, limita maximă a cotelor adiţionale de 20% a fost menţinută numai pentru persoanele juridice”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX, la capitolul “schimbări preconizate”.

    Aceeaşi prevedere se regăseşte şi în textul proiectului de ordonanţă, conform căruia cota adiţională nu poate fi mai mare de 20% faţă de nivelurile aprobate prin hotărâre a Guvernului decât în cazul persoanelor juridice.

    În luna decembrie 2012, Guvernul a emis o hotărâre conform căreia nivelul taxelor locale prevăzute în grilă a fost majorat pentru acest an cu 16,05%, ca urmare a indexării cu rata inflaţiei pe ultimii trei ani.

    Premierul Victor Ponta declara atunci că Guvernul nu face decât să comunice autorităţilor locale rata cumulată a inflaţiei, dar nu poate decide nivelul taxelor, acesta fiind atributul consiliilor locale, care pot decide o creştere sau o scădere într-o marjă de 20%.

    Ponta a mai afirmat atunci că nu va publica în Monitorul Oficial hotărârea de guvern privind indexarea taxelor locale până nu se va înţelege foarte clar că nu Guvernul este cel care măreşte aceste taxe şi că actualizarea cu rata inflaţiei se poate face doar de către autorităţile locale, dacă acestea doresc.

    Hotărârea de guvern pentru indexarea taxelor locale a fost însă publicată în Monitor la sfârşitul anului trecut fără alte prevederi explicative, iar premierul a atenţionat că aceste taxe reprezintă o sursă de venituri a administraţiei locale, deoarece primarii care nu majorează taxele nu vor primi în compensaţie bani din bugetul central.

    La începutul anului, Guvernul a adoptat o ordonanţă care permitea autorităţilor locale să menţină doar în 2013 taxele locale la nivelul de anul trecut, dacă oficialii lcali nu doresc să le indexeze.

    La scurt timp însă, Guvernul a emis o nouă ordonanţă care obligă primăriile cu arierate să majoreze taxele locale, dacă acestea au hotărât deja că nu le vor creşte, iar persoanele fizice care achitaseră deja taxele locale nemajorate erau obligate să achite integral, până la 30 septembrie, diferenţa rezultată din indexare.

    Ulterior, într-o scrisoare transmisă Fondului Monetar Internaţional, Guvernul a promis că se va asigura că primăriile cu datorii vor majora taxele locale în raport cu evoluţia inflaţiei din ultimii trei ani (16%), ca o măsură de a evita acumularea unor noi arierate.

  • Politica românească: meciuri private pe bani publici

    Crin Antonescu a comentat statutul de “sectă” intangibilă al CSM, remarcând că USL “nu a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie” – cu alte cuvinte, PSD nu şi-a respectat angajamentul faţă de PNL că va da iama în instituţiile respective sau pe unele chiar le va desfiinţa (DNA şi ANI). Antonescu a criticat şi CCR pentru faptul că, dând dreptate contestaţiei preşedintelui Traian Băsescu la legea referendumului, a îngropat planul USL de modificare a Constituţiei, aşa după cum şi anul trecut “a falsificat rezultatele referendumului” de demitere a preşedintelui.

    Premierul Victor Ponta nu s-a lăsat mai prejos, lansându-se într-un atac fără precedent la adresa CCR, pe care a acuzat-o că, respingând ca neconstituţional Codul insolvenţei, încurajează firmele “şmechere” să facă evaziune fiscală în continuare. CCR a respins caracterul retroactiv al legii şi faptul că noul Cod înăspreşte selectiv sancţiunile în cazul companiilor din audiovizual, însă Victor Ponta a acuzat Curtea că nu vrea să lase Guvernul să combată evaziunea, sugerând astfel că instituţiile “băsiste” sabotează din raţiuni politice guvernarea USL.

    Atacul lui Ponta nu era greu de prevăzut, având în vedere cât de sensibilă e chestiunea evaziunii fiscale în tot scandalul legat de scăderea încasărilor bugetare – o temă lansată pe piaţă de preşedintele Băsescu şi apoi folosită în multiple moduri în conflictele interne din USL (vicepremierul Liviu Dragnea, care a cerut bani în plus de la buget pentru primării, a cerut socoteală Finanţelor, conduse de liberalul Daniel Chiţoiu, pentru slaba colectare a veniturilor la nivelul ANAF; Chiţoiu a respins ideea că majorarea cotei unice la 22% ar putea fi o soluţie de majorare a veniturilor şi a precizat că PNL n-ar mai putea rămâne la guvernare dacă PSD ar decide ca în 2014 să fie majorată cota unică).

  • Autorităţile locale primesc la rectificare 204 milioane de lei din TVA pentru salariile profesorilor

    De asemenea, din cele 270 milioane lei, circa 8,5 milioane lei se alocă (finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor) pentru plata salariilor, sporurilor, indemnizaţiilor şi a altor drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum şi pentru plata contribuţiilor aferente acestora la învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională.

    Din suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, care totalizează 256 milioane lei, 77 milioane lei se alocă pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali şi persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare.

    Din cota suplimentară de TVA, 6,6 milioane lei vor fi alocate pentru judeţul Suceava, pentru achitarea obligaţiilor financiare restante aferente împrumutului extern contractat pentru realizarea Programului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”.

    De asemenea, judeţele şi municipiul Bucureşti vor primi 24 de milioane lei din sume defalcate TVA pentru pentru finanţarea cheltuielilor din învăţământ privind pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor şi bunuri şi servicii.

  • Ministerul Muncii: Noile formulare pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, distribuite după avizare

     Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a anunţat, miercuri, că anul acesta, ca urmare a includerii consumatorului de energie electrică în rândul beneficiarilor de ajutoare de încălzire, a fost necesară modificarea normelor metodologice şi a vechiului formular de cerere.

    “Noile formulare vor putea fi procurate de beneficiari, direct de la sediile primăriilor sau de pe paginile web ale acestora, ale agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială şi chiar a MMFPSPV, după încheierea procesului de avizare interministerială, aflat în plină desfăşurare, a HG care stabileşte noul model de cerere şi după aprobarea acesteia în şedinţa de Guvern”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai bogate primării din afara Bucureştiului

    Bugetele cumulate de venituri, pe 2013, ale principalelor 10 municipii reşedinţă de judeţ din România – aşa cum au fost ele votate de consiliile locale – sunt mai mici cu peste un sfert decât bugetul total Bucureştiului.

    Timişoara, oraşul care anul acesta şi-a bugetat venituri record de 1,3 mld. lei, abia că depăşeşte cu puţin bugetul de venituri al sectorului 1 din Bucureşti (1,2 mld. lei), în vreme ce al doilea oraş clasat în funcţie de banii aşteptaţi la buget, Iaşiul, cu 905 milioanede lei buget de venituri, este sub veniturile sectorului şase al Bucureştiului(venituribugetate aşteptate în 2013 de 993 mil. lei).

    Cel de-al treilea oraş în funcţie de veniturile aşteptate, Clujul, aşteaptă cu doar 8 mil. lei mai mult decât sectorul 2 al Bucu­reş­tiului (900 mil. lei, faţă de 892 mil. lei), în vreme ce bugetele cumulate de venituri ale Brăilei şi Galaţiului – 664 mil. lei – sunt sub cele ale sectorului 3 al Bucureştiului, peste 700 mil. lei.

    Astfel se face ca bugetele cumulate ale principalelor 10 oraşe reşedinţă de judeţ să reprezinte doar 73% din veniturile cumulate ale Primăriei Generale a Bucureştiului şi ale primăriilor de sector, acestea din urmă bugetând împreună pentru 2013 venituri de 8,7 mld. lei (peste 1,9 mld. euro), în vreme ce principalele 10 oraşe mizează împreună pe venituri totale de 6,4 mld. lei (1,4 mld. euro).

    Toate stirile sunt pe zf.ro