BusinessMagazin

Tag: PREVIZIUNI

  • Marea Britanie va pierde 43,8 miliarde de lire sterline în următorii trei ani din cauza Brexit-ului

    Camera de comerţ britanică şi-a ajustat previziunile de creştere economică din următorii trei ani după ce britanicii au decis ieşirea din Uniunea Europeană, informează Business Insider.

    Camera de Comerţ Britanică (BCC) a decis luni să-şi ajusteze previziunile pentru următorii ani. Dacă înainte de brexit, BCC vedea o creştere economică de 2,2% acum a ajuns la 1,8%, pentru 2017 credeau că economia Marii Britanii va creşte cu 2,3%, acum şi-au ajustat procentul la 1%, iar pentru 2018 de la 2,4% la 1,8%. Acest lucru înseamnă că economia Marii Britanii va pierde în jur de 43,8 de miliarde de lire sterline până în 2019 când Regatul Unit va ieşi din UE.

    “Incertitudinea sigur va afecta investiţiile în timp ce creşterea inflaţiei şi condiţiile de pe piaţa muncii din Marea Britania sigur vor afecta cheltuielile consumatorilor”, este de părere Suren Thiru, şeful diviziei economice a BCC.

    E imposibil să previzionezi exact cum va evolua economia unei ţări, însă este clar că reviziile realizate de Camera de Comerţ Britanică arată impactul major pe care-l va avea Brexit-ul asupra economiei Marii Britanii.

  • Marea Britanie va pierde 43,8 miliarde de lire sterline în următorii trei ani din cauza Brexit-ului

    Camera de comerţ britanică şi-a ajustat previziunile de creştere economică din următorii trei ani după ce britanicii au decis ieşirea din Uniunea Europeană, informează Business Insider.

    Camera de Comerţ Britanică (BCC) a decis luni să-şi ajusteze previziunile pentru următorii ani. Dacă înainte de brexit, BCC vedea o creştere economică de 2,2% acum a ajuns la 1,8%, pentru 2017 credeau că economia Marii Britanii va creşte cu 2,3%, acum şi-au ajustat procentul la 1%, iar pentru 2018 de la 2,4% la 1,8%. Acest lucru înseamnă că economia Marii Britanii va pierde în jur de 43,8 de miliarde de lire sterline până în 2019 când Regatul Unit va ieşi din UE.

    “Incertitudinea sigur va afecta investiţiile în timp ce creşterea inflaţiei şi condiţiile de pe piaţa muncii din Marea Britania sigur vor afecta cheltuielile consumatorilor”, este de părere Suren Thiru, şeful diviziei economice a BCC.

    E imposibil să previzionezi exact cum va evolua economia unei ţări, însă este clar că reviziile realizate de Camera de Comerţ Britanică arată impactul major pe care-l va avea Brexit-ul asupra economiei Marii Britanii.

  • Tendinţe globale în 2016: Anul se anunţă unul tumultuos pentru o mare parte a lumii

    Toate aceste tendinţe – alături, între altele, de scăderea preţului petrolului şi altor mărfuri şi a consumului chinez – sunt conectate între ele, iar modul în care ele încheie acest an poate determina cât de tumultuos va fi anul viitor, preconizează agenţia americană de analiză Stratfor.

    Odată cu reapariţia unor mai vechi realităţi geopolitice în Eurasia şi odată cu criza preţurilor materiilor prime, 2016 se anunţă un an agitat în multe regiuni ale lumii.

    Turcia – o ţară care leagă Europa şi Asia, mai nervoasă, dar mai articulată din punct de vede politic decât a fost anul trecut – ar putea să trimită în 2016 trupe în nordul Siriei şi să încerce totodată să-şi extindă prezenţa în nordul Irakului. Ankara nu va înfrunta doar Statul Islamic, ci va încerca să ţină expansiunea kurdă în şah, deoarece aceasta ridică miza confruntării cu mai vechii săi rivali – Rusia şi Iranul.

    Ultimul lucru pe care şi-l doreşte Rusia este o confruntare cu Turcia – gardianul mărilor Neagră şi Mediterană -, în pofida faptului că aceasta pare de neevitat. Moscova riscă o derivă a misiunii sale, în contextul în care şi-a sporit implicarea pe câmpul de luptă sirian. Însă Statul Islamic se va afla doar în parte în centrul atenţiei ruşilor în Siria anul viitor.

    Rusia va încerca, de asemenea, să atragă Statele Unite către un compromis care să încetinească eforturile occidentalilor în fostul spaţiu sovietic dominat de ruşi. Statele Unite vor fi dispuse să negocieze chestiuni de ordin tactic, dar nu îi vor oferi Moscovei pârghiile pe care aceasta caută să le obţină prin legarea cooperării în domeniul luptei împotriva terorismului de subiecte strategice mai largi. Administraţia americană va acţiona, în schimb, în 2016, în vederea unei consolidări a aliaţilor săi europeni de pe linia frontului cu Rusia.

    Indiferent de motivele de ordin secund ale participanţilor, o intensificare a campaniei militare împotriva grupării Stat Islamic va afecta cu siguranţă nucleul dur al grupării jihadiste.

    Însă tânărul “califat” nu va fi eradicat în 2016. Lipsa unor forţe terestre pe care să se bazeze va afecta eforturile în campania împotriva organizaţiei extremiste.

    În schimb, cu cât vor slăbi mai mult capacităţile convenţionale ale reţelei Stat Islamic, cu atât mai mult vor încerca, atât organizaţia, cât şi grupările care i s-au afiliat să comită mai multe atacuri în afara regiunii Orientului Mijlociu, cu scopul de a-şi păstra relevanţa. Acest lucru va duce, însă, la o intensificare a concurenţei în peisajul jihadist, în contextul în care filialele Al-Qaida în Peninsula Arabică, Magreb, Africa de Vest şi Asia de Sud vor încerca să ţină pasul.

    Ameninţarea jihadistă va alimenta islamofobia în Occident şi va cataliza fragmentarea Europei.

    Controalele la frontieră şi îndemnurile la apărarea identităţii naţionale vor slăbi principiul liberei circulaţii a persoanelor în Uniunea Europeană, iar închiderea frontierelor va bloca migranţi în Balcanii Occidentali, o regiune deja afectată de tensiuni etnice şi şi religioase.

    Însă în centrul atenţiei Europei, în 2016, se vor afla Franţa şi Germania – cei doi piloni ai Uniunii Europene. Amândouă se vor pregăti pentru alegerile din 2017 şi ambele înclină către direcţii mai naţionaliste şi mai eurosceptice. În timp, Germania va deveni mai vocală şi mult mai puţin dispusă la compromis în probleme de integrare UE.

    O continuare a scăderii producţiei şi preţurilor petrolului timp de încă un an va avea un efect paliativ asupra unor fricţiuni mai adânci în Europa, însă pieţele de mărfuri de la nivel global vor continua să fie afectate.

    Intrarea pe piaţă a petrolului iranian, în prima jumătate a lui 2016, va conduce la o scădere a producţiei americane.

    O modificare a producţiei de petrol a Arabiei Saudite va avea loc ulterior, după ce Riyadhul va fi evaluat atât impactul asupra preţului petrolului în urma revenirii Teheranului pe această piaţă, cât şi efectul producţiei americane de gaze de şist. Orice încercare a Riyadhului de a-şi scădea producţia în coordonare cu Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Kuwaitul va avea loc numai după această evaluare.

    Indiferent de impactul Iranului pe piaţa petrolului, Arabia Saudită va fi pregătită în continuare să contracteze datorii şi să-şi reducă rezervele pentru a face faţă preţului scăzut al petrolului.

    China nu va contribui nici ea la o redresare a preţurilor materiilor prime. Creşterea consumului va încetini, în contextul în care Beijingul se străduieşte să implementeze reforme pe fondul unei opoziţii tot mai puternice a elitei partidului unic. În pofida riscului unei împărţiri a partidului în facţiuni, Beijingul va dispune de suficientă putere economică pentru a le oferi stimulente unor state din Asia de Sud-Est, cu scopul de a contrabalansa o prezenţă mai puternică în regiune, domeniul securităţii, a Statelor Unite.

    Preţul scăzut al mărfurilor şi creşterea ratei dobânzii de către Statele Unite – care afectează devize – vor conduce, de asemenea, la încă un an dificil pentru America Latină.

    Ameninţarea unei proceduri de destituire a preşedintei braziliene Dilma Rousseff va persista şi va afecta şi mai mult atmosfera investiţiilor pe termen scurt în această ţară.

    Argentina are un nou preşedinte reformist, însă lupta cu nivelul ridicat al inflaţiei şi penuria de devize străine îi lasă puţin spaţiu de manevră în vederea plăţii datoriilor şi consolidării măsurilor protecţioniste. La rândul ei, Venezuela se apropie de sfârşitul chavismului. Partidul Socialist Unit din Venezuela, care se confruntă cu grave dificultăţi, se va rupe până la urmă sub presiunile politice şi economice tot mai mari, iar ţara riscă, în 2016, un default în domeniul datoriei externe.

    Aceste evenimente – care vor defini anul 2016 – vor amplifica temerile în întreaga lume şi vor conduce, probabil, la un 2017 şi mai tumultuos, în contextul în care o serie de conflicte aflate în desfăşurare se vor afla şi mai pregnant în centrul atenţiei. Este esenţial să nu se piardă din vedere faptul că toate aceste tendinţe sunt conectate, şi anume impasul dintre Statele Unite şi Rusia, ascensiunea naţionalismului în Europa, reemergenţa Turciei şi alte curente geopolitice, care se vor lega şi se vor alimenta unele pe altele, subliniază Stratfor, care preconizează încă de pe acum că peisajul lui 2017 tinde să fie mult mai complex decât cel pe care-l preconizează pentru 2016.

  • Tendinţe globale în 2016: Anul se anunţă unul tumultuos pentru o mare parte a lumii

    Toate aceste tendinţe – alături, între altele, de scăderea preţului petrolului şi altor mărfuri şi a consumului chinez – sunt conectate între ele, iar modul în care ele încheie acest an poate determina cât de tumultuos va fi anul viitor, preconizează agenţia americană de analiză Stratfor.

    Odată cu reapariţia unor mai vechi realităţi geopolitice în Eurasia şi odată cu criza preţurilor materiilor prime, 2016 se anunţă un an agitat în multe regiuni ale lumii.

    Turcia – o ţară care leagă Europa şi Asia, mai nervoasă, dar mai articulată din punct de vede politic decât a fost anul trecut – ar putea să trimită în 2016 trupe în nordul Siriei şi să încerce totodată să-şi extindă prezenţa în nordul Irakului. Ankara nu va înfrunta doar Statul Islamic, ci va încerca să ţină expansiunea kurdă în şah, deoarece aceasta ridică miza confruntării cu mai vechii săi rivali – Rusia şi Iranul.

    Ultimul lucru pe care şi-l doreşte Rusia este o confruntare cu Turcia – gardianul mărilor Neagră şi Mediterană -, în pofida faptului că aceasta pare de neevitat. Moscova riscă o derivă a misiunii sale, în contextul în care şi-a sporit implicarea pe câmpul de luptă sirian. Însă Statul Islamic se va afla doar în parte în centrul atenţiei ruşilor în Siria anul viitor.

    Rusia va încerca, de asemenea, să atragă Statele Unite către un compromis care să încetinească eforturile occidentalilor în fostul spaţiu sovietic dominat de ruşi. Statele Unite vor fi dispuse să negocieze chestiuni de ordin tactic, dar nu îi vor oferi Moscovei pârghiile pe care aceasta caută să le obţină prin legarea cooperării în domeniul luptei împotriva terorismului de subiecte strategice mai largi. Administraţia americană va acţiona, în schimb, în 2016, în vederea unei consolidări a aliaţilor săi europeni de pe linia frontului cu Rusia.

    Indiferent de motivele de ordin secund ale participanţilor, o intensificare a campaniei militare împotriva grupării Stat Islamic va afecta cu siguranţă nucleul dur al grupării jihadiste.

    Însă tânărul “califat” nu va fi eradicat în 2016. Lipsa unor forţe terestre pe care să se bazeze va afecta eforturile în campania împotriva organizaţiei extremiste.

    În schimb, cu cât vor slăbi mai mult capacităţile convenţionale ale reţelei Stat Islamic, cu atât mai mult vor încerca, atât organizaţia, cât şi grupările care i s-au afiliat să comită mai multe atacuri în afara regiunii Orientului Mijlociu, cu scopul de a-şi păstra relevanţa. Acest lucru va duce, însă, la o intensificare a concurenţei în peisajul jihadist, în contextul în care filialele Al-Qaida în Peninsula Arabică, Magreb, Africa de Vest şi Asia de Sud vor încerca să ţină pasul.

    Ameninţarea jihadistă va alimenta islamofobia în Occident şi va cataliza fragmentarea Europei.

    Controalele la frontieră şi îndemnurile la apărarea identităţii naţionale vor slăbi principiul liberei circulaţii a persoanelor în Uniunea Europeană, iar închiderea frontierelor va bloca migranţi în Balcanii Occidentali, o regiune deja afectată de tensiuni etnice şi şi religioase.

    Însă în centrul atenţiei Europei, în 2016, se vor afla Franţa şi Germania – cei doi piloni ai Uniunii Europene. Amândouă se vor pregăti pentru alegerile din 2017 şi ambele înclină către direcţii mai naţionaliste şi mai eurosceptice. În timp, Germania va deveni mai vocală şi mult mai puţin dispusă la compromis în probleme de integrare UE.

    O continuare a scăderii producţiei şi preţurilor petrolului timp de încă un an va avea un efect paliativ asupra unor fricţiuni mai adânci în Europa, însă pieţele de mărfuri de la nivel global vor continua să fie afectate.

    Intrarea pe piaţă a petrolului iranian, în prima jumătate a lui 2016, va conduce la o scădere a producţiei americane.

    O modificare a producţiei de petrol a Arabiei Saudite va avea loc ulterior, după ce Riyadhul va fi evaluat atât impactul asupra preţului petrolului în urma revenirii Teheranului pe această piaţă, cât şi efectul producţiei americane de gaze de şist. Orice încercare a Riyadhului de a-şi scădea producţia în coordonare cu Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Kuwaitul va avea loc numai după această evaluare.

    Indiferent de impactul Iranului pe piaţa petrolului, Arabia Saudită va fi pregătită în continuare să contracteze datorii şi să-şi reducă rezervele pentru a face faţă preţului scăzut al petrolului.

    China nu va contribui nici ea la o redresare a preţurilor materiilor prime. Creşterea consumului va încetini, în contextul în care Beijingul se străduieşte să implementeze reforme pe fondul unei opoziţii tot mai puternice a elitei partidului unic. În pofida riscului unei împărţiri a partidului în facţiuni, Beijingul va dispune de suficientă putere economică pentru a le oferi stimulente unor state din Asia de Sud-Est, cu scopul de a contrabalansa o prezenţă mai puternică în regiune, domeniul securităţii, a Statelor Unite.

    Preţul scăzut al mărfurilor şi creşterea ratei dobânzii de către Statele Unite – care afectează devize – vor conduce, de asemenea, la încă un an dificil pentru America Latină.

    Ameninţarea unei proceduri de destituire a preşedintei braziliene Dilma Rousseff va persista şi va afecta şi mai mult atmosfera investiţiilor pe termen scurt în această ţară.

    Argentina are un nou preşedinte reformist, însă lupta cu nivelul ridicat al inflaţiei şi penuria de devize străine îi lasă puţin spaţiu de manevră în vederea plăţii datoriilor şi consolidării măsurilor protecţioniste. La rândul ei, Venezuela se apropie de sfârşitul chavismului. Partidul Socialist Unit din Venezuela, care se confruntă cu grave dificultăţi, se va rupe până la urmă sub presiunile politice şi economice tot mai mari, iar ţara riscă, în 2016, un default în domeniul datoriei externe.

    Aceste evenimente – care vor defini anul 2016 – vor amplifica temerile în întreaga lume şi vor conduce, probabil, la un 2017 şi mai tumultuos, în contextul în care o serie de conflicte aflate în desfăşurare se vor afla şi mai pregnant în centrul atenţiei. Este esenţial să nu se piardă din vedere faptul că toate aceste tendinţe sunt conectate, şi anume impasul dintre Statele Unite şi Rusia, ascensiunea naţionalismului în Europa, reemergenţa Turciei şi alte curente geopolitice, care se vor lega şi se vor alimenta unele pe altele, subliniază Stratfor, care preconizează încă de pe acum că peisajul lui 2017 tinde să fie mult mai complex decât cel pe care-l preconizează pentru 2016.

  • Previziunile scandaloase ale anului 2016

    Saxo Bank, specialistul pentru investiţii şi tranzacţionare online multi-asset, a publicat astăzi „Previziunile Scandaloase” anuale pentru anul ce urmează. Acestea sunt 10 evenimente improbabile, poate sub-apreciate, care ar putea avea consecinţe semnificative asupra peisajului financiar pe măsură ce ne apropiem de 2016. Ca întotdeauna, predicţiile cuprind pieţele şi regiunile geografice în lung şi-n lat; mergând de la întoarcerea drastică a petrolului la 100$ pe baril, la mult lăudaţii unicorni din Silicon Valley care se întorc în mit. Alte afirmaţii includ creşterea rublei ruseşti cu 20% versus coşul dolarul american /euro, Olimpiada care ajută în forţă redresarea Braziliei şi o scădere a obligaţiunilor corporative.

     “Ne apropiem de finalul paraliziei de paradigmă ce a dominat reacţia politică la criza financiară globală. Relaxarea cantitativă şi alte forme de intervenţie au eşuat. China este în tranziţie, iar tensiunile geopolitice sunt mai complexe ca niciodată. Costul marginal al banilor creşte, la fel şi volatilitatea şi incertitudinea. În acest context am stabilit previziunile acestui an”, a comentat Steen Jakobsen, economist şef la Saxo Bank.

    “Previziunile Scandaloase ale Saxo Bank rămân un exerciţiu în găsirea a zece idei relativ controversate şi fără legătură între ele care ţi-ar putea răsturna universul investiţiilor. Este un moment plin de satisfacţii să vezi cum previziunile controversate stârnesc imaginaţia clienţilor şi alimentează o dezbatere continuă; exact acest proces al dezbaterilor şi al gândirii anti-turmă este cel care se află la baza tradiţiei de acum stabilite a Saxo de a încerca să atragă atenţia asupra lucrurilor de neînţeles”, a adăugat Jakobsen.

    Iată cele 10 previziunile scandaloase ale Saxo Bank:  

    1.    Direcţia EURUSD? Este 1,23…
    Europa are un surplus masiv de cont curent, iar inflaţia mai scăzută ar trebui, după logica macroeconomică, să însemne o monedă mai puternică, nu mai slabă. Cursa spre un nivel scăzut a trecut printr-un ciclu complet, acest lucru însemnând că ne-am întors la un dolar mai slab ca rezultat direct la politicii SUA în ce priveşte dobânzile.

    2.    Rubla rusească creşte cu 20% până la finalul lui 2016
    Până la sfârşitul anului 2016, o creştere a cererii pentru petrol şi creşterea dobânzilor de către Fed într-un ritm lent nepotrivit va duce la creşterea rublei ruseşti cu aproape 20% faţă de coşul dolar american /euro în 2016.

    3.    Unicornii din Silicon Valley aduşi cu picioarele înapoi pe pământ
    2016 va semăna cu 2000 în Silicon Valley pe măsură ce mai multe start-up-uri vor întârzia monetizarea şi modelele de business  concrete în schimbul câştigării utilizatorilor şi al încercării de a ajunge la o masă critică.

    4.    Olimpiada va ajuta în forţă redresarea pieţei emergente din Brazilia
    Stabilizarea, investiţiile făcute în Olimpiadă şi reformele modeste vor aduce o redresare a sentimentului în Brazilia, cu exporturi ale pieţei emergente ajutate de valutele locale mai ieftine. Rezultatul: capitalurile proprii de pe piaţa emergentă vor avea un an foarte bun – vor depăşi obligaţiunile şi alte capitaluri proprii.

    5.    Democraţii menţin preşedinţia, recâştigă Congresul într-o victorie covârşitoare în 2016
    Partidul Republican trece de la forţă la o slăbire dramatică pe măsură ce se manifestă dezacordurile de pe urma unei lupte interne legate de direcţia viitoare. Acest lucru va duce la o victorie covârşitoare a Partidului Democrat, luând în considerare executarea cu succes a campaniei de creştere a numărului de voturi în rândul generaţiei Y care votează masiv datorită frustrării generate de impasul politic şi perspectivele scăzute pentru găsirea unui loc de muncă din ultimii opt ani.

    6.    Problemele OPEC determină scurta întoarcere la 100$/barilul de petrol
    Preţul de coş al ţiţeiului OPEC scade la cel mai mic nivel din 2009 încoace, iar neliniştea membrilor mai bogaţi sau mai puţin bogaţi ai cartelului în legătură cu strategia „furnizează-şi-condu” continuă să crească. Mult-aşteptatul semn al unei încetiniri accentuate în producţia non-OPEC pare că începe să pâlpâie. Încurajat în mod corespunzător, OPEC prinde piaţa la vârf cu o ajustare în scădere la rezultat. Preţul determină o redresare rapidă, investitorii îngrămădindu-se să revină pe piaţă de pe poziţia long – aducând din nou preţuri de 100$/baril la orizont.

    7.    Argintul iese de sub dominaţia aurului pentru a creşte cu 33%
    2016 va aduce o încredere reînnoită în argint. Tendinţa politică spre reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin susţinerea energiei regenerabile va creşte şi mai mult cererea industrială pentru acest metal datorită folosirii sale în celule solare. Ca atare, argintul va creşte cu o treime, lăsând în urmă alte metale.

    8.    Fed-ul agresiv va fi martorul unei scăderi a obligaţiunilor corporative globale
    Finalul lui 2016 o va prinde pe şefa Fed, Janet Yellen, lansându-se pe un drum agresiv cu o serie de creşteri ale dobânzii, determinând o lichidare enormă pe toate pieţele importante de obligaţiuni, pe măsură ce randamentele încep să crească. Pe măsură ce tranşele din bilanţurile de bancă şi ale brokerilor alocate tranzacţionării cu obligaţiuni şi a formării de piaţă aproape au dispărut, una din părţile vitale ale unei pieţe funcţionale pur şi simplu nu e acolo. Realizarea acestui fapt are loc prea târziu, iar întreaga parte a cumpărătorilor intră în panică şi vinde unilateral, pe măsură ce modelele de risc foarte avansat se clatină spre o alertă simetrică de cod roşu.

    9.    El Niño declanşează creşterea inflaţiei
    El Niño de anul viitor va fi cel mai puternic, conform tuturor datelor şi va genera deficite de umiditate în multe zone din Asia de SE şi secetă în Australia. Randamentele mai scăzute la toate materiile prime agricole vor restricţiona proviziile într-un moment în care cererea este încă în creştere datorită expansiunii economice globale. Rezultatul va fi o creştere de 40% a Bloomberg Agriculture Spot Index, aducând o presiune inflaţionistă de care e mare nevoie.

    10.    Inegalitatea va fi cea care va râde la urmă în faţa luxului
    Confruntată cu o inegalitate în creştere şi şomaj peste 10%, Europa ia în considerare introducerea unui venit de bază universal pentru a se asigura că toţi cetăţenii îşi vor permite satisfacerea nevoilor de bază. Într-o societate mai egalitară în care alte valori sunt promovate, cererea pentru bunurile de lux scade brusc – sectorul intră în colaps.

     

  • Stratfor: România va juca în următorul deceniu un rol semnificativ într-o coaliţie antirusă

    În cele din urmă, după ce puterea Moscovei va slăbi, această alianţă va deveni dominantă nu doar în Belarus şi Ucraina, ci şi mai departe către Est, consolidând poziţia economică şi politică a Bucureştiului, Varşoviei şi Washingtonului în regiune, preconizează agenţia americană de analiză şi informaţii în previziunile pentru deceniul 2015-2025.

    România şi Polonia vor beneficia de pe urma acestui parteneriat strategic cu Statele Unite, deoarece este în interesul Washingtonului, după ce intră într-o relaţie de tip strategic, să facă astfel încât partenerii săi să devină cât mai viguroşi economic, cu scopul ca aceştia să-şi stabilizeze societatea şi să devină capabili să-şi construiască forţa militară – o poziţie în care vor ajunge în următorul deceniu atât Bucureştiul, cât şi Varşovia, în contextul în care Washingtonul şi-a prezentat în mod clar interesul faţă de regiune, subliniază Stratfor

    România, Polonia şi Ungaria, vecinii din vestul Rusiei, vor căuta să recupereze regiuni pierdute în favoarea ruşilor în diverse momente, scrie agenţia în secţiunea dedicată Rusiei în cadrul acestor previziuni, adăugând că cele trei state vor acţiona pentru a atrage Ucraina şi Belarusul de partea lor, într-un proces mai amplu de fragmentare a Federaţiei ruse.

    Este improbabil ca Federaţia rusă să supravieţuiască – în forma actuală – preconizează Stratfor, care apreciază că eşecul Moscovei de a-şi transforma veniturile din domeniul energetic într-o economie care să se autosusţină o face vulnerabilă la fluctuaţia preţurilor. Rusia este lipsită de apărare împotriva acestor forţe ale pieţei, iar modul în care funcţionează federaţia în privinţa distribuirii veniturilor şi resurselor vor conduce la un declin al Moscovei în ceea ce priveşte susţinerea infrastructurii naţionale, ca în anii ’80 şi ’90, pe timpul fostei Uniuni Sovietice, şi la apariţia unor entităţi regionale ce vor fragiliza legăturile periferiei cu centrul.

    Rusia a rezolvat astfel de probleme prin poliţia secretă – KGB şi succesorul său FSB -, însă, la fel ca în anii ’80, poliţia secretă nu va putea să controleze forţele centrifuge, care vor îndepărta regiunile de capitală în acest deceniu. În acest fel, puterea FSB va slăbi, prin implicarea conducerii Biroului în economia naţională, iar odată cu clătinarea economiei se va clătina şi puterea FSB. Fără teroarea inspirată de FSB, fragmentarea Federaţiei ruse nu va putea fi evitată, preconizează agenţia americană de analiză.

    De asemenea, în flancul de sud, abilitatea ruşilor de a controla Caucazul de Nord se va evapora, destabilizând Asia Centrală, apreciază agenţia. În nord-vest, regiunea Karelia va căuta să se alăture Finlandei, iar în Extremul Orient regiunile maritime – mai apropiate de China, Japonia şi Statele Unite – vor acţiona independent. Alte zone din vecinătatea Moscovei nu vor căuta neapărat autonomia, dar şi-o vor dori, continuă Statfor, preconizând că nu vor exista revolte contra Moscovei, în pofida declinului acesteia.

    Toate acestea vor crea cea mai puternică criză din deceniul următor, iar având în vedere masiva forţă nucleară a ţării declinul puterii Moscovei va ridica întrebarea cine controlează toate aceste rachete şi cum poate fi garantat faptul că nu vor fi folosite, ceea ce va constitui un test major pentru Statele Unite. Washingtonul este singurul care poate aborda problema, dar nu va putea să preia controlul asupra vastelor instalaţii militare şi să garanteze că nu va fi trasă nicio rachetă în acest proces. Astfel va fi nevoit fie să inventeze o soluţie militară – greu de conceput în prezent -, fie să creeze un guvern stabil şi viabil economic în regiunile implicate, în vederea neutralizării arsenalului, în timp.

    În prima parte a deceniului următor, problema va fi cât de departe se va extinde alianţa dintre Marea Baltică şi Marea Neagră, mai scrie Stratfor, apreciind că aceasta ar putea ajunge până în Azerbaidjan şi Marea Caspică, în funcţie de ceea ce se va întâmpla în Orientul Mijlociu şi Turcia.

    În amplul material, pe lângă previziunile pentru marile regiuni geopolitice ale lumii – Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi Asia – Stratfor preconizează continuarea unor tendinţe actuale în restul de cinci ani ai primului deceniu din anii 2000, între care continuarea războiului dintre Statele Unite şi jihadişti, amplificarea presiunii pe care diversitatea de sisteme şi demografică o exercită asupra Uniunii Europene, încercarea Rusiei de a se salva înainte să fie afectată de un declin demografic, amplificarea presiunilor Moscovei asupra foştilor sateliţi din Europa Centrală, reducerea ratei creşterii economiilor asiatice şi continuarea amplificării puterii economice şi militare americane – un proces început cu peste un secol în urmă.

    În ceea ce priveşte deceniul 2015-2025, Stratfor scrie că lumea va continua să se restructureze după invadarea Georgiei de către Rusia în 2008 şi criza creditelor ipotecare cu risc, în urma cărora au apărut trei tipare.

    Primul: UE a intrat într-o criză pe care nu a putut-o soluţiona şi care a crescut în intensitate. Agenţia preconizează că Uniunea nu se va mai întoarce la unitatea anterioară, iar în cazul în care va supravieţui va opera mai limitat şi mai fragmentat în deceniul următor; că zona euro îşi va spori protecţionismul şi că Germania va fi afectată de regrese economice grave, care vor avea ca rezultat o creştere a puterii regionale a Poloniei.

    Confruntarea actuală cu Rusia, în legătură cu Ucraina, va rămâne piesa centrală a sistemului internaţional în următorii câţiva ani, iar Rusia nu va rămâne în actuala formă întregul deceniu, preconizează Stratfor, subliniind că dependenţa ei extremă de exporturi energetice şi lipsa de fiabilitate a aşteptărilor cu privire la preţuri face imposibil ca Moscova să-şi susţină relaţiile instituţionale la nivelul federaţiei. Autoritatea Moscovei va slăbi substanţial şi va conduce la fragmentarea formală şi informală a Rusiei, iar securitatea arsenalului nuclear va deveni principala îngrijorare spre sfârşitul deceniului, preconizează agenţia.

    În al treilea rând, perioada declinului statelor-naţiuni create de Europa în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu se accelerează. Astfel, puterea nu mai este deţinută de stat în multe ţări, ajungând pe mâna unor facţiuni înarmate care nu îşi pot înfrânge rivalii şi nici nu pot fi înfrânte. Washingtonul este pregătit să intervină prin atacuri aeriene şi trupe terestre limitate, dar nu va putea sau dori să impună soluţii. Turcia, a cărei frontieră de sud este vulnerabilă la aceste conflicte, va fi atrasă uşor în lupte, se va impune ca putere regională majoră, iar competiţia cu Iranul se va amplifica.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Radu Timiş, locul al 13-lea

    Cifra de afaceri la nivel de grup ar urma astfel să fie cu 20% mai mare decât în 2013, iar rata profitabilităţii brute ar putea să se plaseze la 9%, rezultatele fiind cele mai bune din ultimii şase ani.

    Antreprenorul, care a urcat faţă de anul trecut opt poziţii în clasamentul celor mai admiraţi manageri din România, a construit din temelii Cris-Tim, a inventat marca Salam Săsesc şi are activităţi pe mai multe pieţe, între care lactatele şi agricultura. El s-a întors recent la conducerea afacerii sale, care vreme de circa opt luni a fost în grija lui Gheorghe Pogea, fost ministru de finanţe.

    Radu Timiş nu crede că spiritul antreprenorial poate fi dobândit, ci pur şi simplu ne naştem sau nu cu simţul banilor şi dă ca exemplu faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie, iar apoi le trimitea el bani acasă. Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani.

    La începutul lui 1990, s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi de antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent.

     Povestea Cris-Tim a început modest, cu deschiderea unui chişc de 12 mp în care Timiş a hotărât să vândă alimente, pentru ca în câţiva ani să demareze şi producţia de mezeluri.

    Radu Timiş face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Previziuni 2014: AdePlast vrea să investească în Arabia Saudită

    ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast.

    În prima parte a anului vor avea loc discuţii la sediul Adeplast, în vederea unor investiţii în Kuweit, în fabrici similare celor deţinute de AdePlast în România. Pe toată perioada demarării planurilor pentru investiţiile din Arabia Saudită şi Kuweit, produsele AdePlast vor fi exportate către aceste ţări.

    Pentru 2014 compania are în vedere continuarea procesului investiţional. Pe lângă cele 9 fabrici aflate pe cele 3 platforme din Oradea, Ploieşti şi Roman, AdePlast urmăreşte construcţia celei de-a zecea. “AdePlast nu se opreşte şi continuă şi în 2014 seria investiţiilor. Vrem să facem pe platforma de la Ploieşti o fabrică de vată bazaltică de mare densitate pentru termosisteme performante, panouri antifoc şi pentru alte industrii. Investiţia depinde în totalitate de acordarea unui ajutor de  la stat. Avem aprobarea pentru un credit de la BCR de 17.600.000 euro din care 4.500.000 euro reprezintă un credit punte, iar 13.100.000 euro reprezintă valoarea unui credit pe  8 ani şi 6 luni  cu o perioadă de graţie de 2 ani. Pentru aceasta am mărit şi capitalul social de la 3.300.000 lei la 30.000.000 lei”, declară Marcel Bărbuţ.

    Exportul este o direcţie strategică pe care AdePlast se va concentra în 2014. Bulgaria, Moldova, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania sau Libanul sunt principalele pieţe pe care compania le vizează. ”Pe plan local am reuşit să avem o foarte bună acoperire, în 2014 ne vom orienta şi către pieţele externe. De la anul fabrica din Oradea va beneficia de un agreement European ETAG 04 şi vom putea să exportăm cantităţi mari în Austria şi Germania. Nu am renunţat nici la ideea preluării  unui producător mic austriac la graniţa cu Germania, pentru a putea livra către marile lanţuri de magazine multinaţionale”, declară Marcel Bărbuţ.

    Pentru anul 2014, AdePlast intenţionează să intre pe piaţa din Arabia Saudită unde urmează să semneze un memorandum de înţelegere până la sfârşitul acestui an. ”Anul acesta am fost contactaţi de reprezentanţi importanţi din industria materialelor de construcţii din Arabia Saudită şi Kuweit, care au observat activitatea AdePlast în plină criză şi care doresc să ne asociem pentru a realiza aceleaşi performanţe şi la ei în ţară. Planul este ca în scurt timp Arabia Saudită să aibă 3 platforme industriale, identice cu platformele AdePlast din România. Am decis să investim, în asociere cu personalităţi importante din această ţară şi să construim şi acolo ce am construit în România. Unul din asociaţi este un contractor local, cu o cifră de afaceri de peste 500 milioane euro, care va consuma peste 50% din producţia primelor fabrici. De negocierile din Arabia Saudită şi Kuweit se va ocupa fiul meu Alexander Bărbuţ”, explică Marcel Bărbuţ.

    AdePlast este cel mai important producător român materiale de construcţii cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

    Oradea. Capacitatea de producţie este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone de vopsea  şi tencuieli decorative pe an  şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.

    Ploieşti. Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 700.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cub, la care se adaugă  o fabrica de vopsea, tencuieli decorative şi lacuri şi emailuri pe bază de apă, cu capacitate de 50.000 tone pe an.

    Roman. AdePlast deţine o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone şi  o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.

  • Previziuni 2014. Garanti Bank: Creştere economică mai scăzută, inflaţie la minim istoric şi redresarea sectorului construcţiilor

    În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta va atinge un nivel minim istoric de aproximativ 1% în prima jumătate a anului 2014, dar va creşte în a doua parte a anului până la 3,5%. Factorii care vor putea influenţa semnificativ dinamica inflaţiei în 2014 sunt măsurile anunţate de liberalizare a preţurilor la energie (creştere de aproximativ 10%) şi gaze (creştere de aproximativ 8%), dar şi indexarea accizelor cu 4,77% începând din ianuarie 2014 şi creşterea accizelor la carburanţi (preţul final crescut cu 5,5%, cu un impact asupra inflaţiei de 0,5 puncte procentuale).

    Analiştii băncii cred că BNR va continua relaxarea politicii monetare cu încă două scăderi ale dobânzii cheie. Astfel, se aşteaptă că aceasta va atinge 3,5% până la finalului primului trimestru al anului 2014. “Odată cu scăderea inflaţiei creşte puterea de cumpărare, iar finanţarea în lei devine mai atractivă, respectiv mai ieftină. Aceşti factori, împreună cu creşterea salariilor reale, reprezintă un impuls pentru îmbunătăţirea cererii şi consumului intern pe piaţa locală în 2014”, spune Rozalia Pal, economist-şef GarantiBank.

    De asemenea, în 2014 este aşteptată o relansare a investiţiilor publice şi private, redresarea venind pe fondul accelerării absorbţiei de fonduri europene şi a reluării de proiecte de infrastructură. “Odată cu revigorarea economiei, ne aşteptăm ca şi şomajul să scadă treptat, până la o medie anuală de 7%. Impulsul ar putea veni şi din sectorul industrial, care a avut un parcurs foarte bun în 2013 şi ne aşteptăm ca producţia să se menţină la acelaşi nivel”, a adăugat Pal.

    Un alt semn pozitiv din piaţă este legat de redresarea segmentului construcţiilor, unde este aşteptată o creştere cu 3,3% în 2014, deşi performanţele în 2013 au fost sub aşteptări. Sectorul beneficiază şi de proiectele europene de infrastructură deblocate la sfârşitul lunii iunie.
    Sectorul privat ar putea beneficia şi de o schimbare importantă în legislaţie, şi anume propunerea Guvernului de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale. Această măsură ar putea creşte competitivitatea companiilor locale şi ar putea reprezenta, de asemenea, un stimulent pentru relansarea investiţiilor străine.
    În raportul citat, GarantiBank estimează şi evoluţia cursului valutar EUR/RON, care este aşteptat să se stabilizeze la 4,45 până la sfârşitul anului 2013 şi să se deprecieze spre 4,55 în 2014, în special din cauza fluxurilor de capital pe termen scurt, determinate de evenimente internaţionale.
     

  • Viitorul UE sună ieftin: previziunile Băncii Centrale Europene

    Conform preşedintelui BCE, Mario Draghi, banca exclude necesitatea unei noi runde de stimulare monetară similară cu cea existentă (Long Term Refinancing Operation), care a oferit ieftin băncilor 1.000 mld. euro începând din 2011.

    În schimb, BCE îşi pune mari speranţe în testul de soliditate financiară din 2014, ce va filtra în mod credibil băncile europene, evitând astfel riscul ca nişte “bănci-zombi” să frâneze pe termen lung redresare economică durabilă a UE.