Victor Ponta a declarat, întrebat fiind dacă participarea preşedintelui Traian Băsescu la Congresul PPE este motiv pentru o nouă suspendare, că acest gest al şefului statului nu este un motiv pentru suspendare , dar “este un motiv ca pe viitor să avem preşedinţi care-şi respectă atribuţiile constituţionale”. “Participarea de mâine (n.r. – miercuri) a domnului Băsescu la o manifestare a unui partid politic este în afara Constituţiei. Dar să-l suspendăm pentru asta?”, a spus Victor Ponta. În acest context, Ponta a criticat-o pe Anca Boagiu, care declarase, într-o conferinţă de presă, că dacă premierul Victor Ponta are dreptul să participe la mitinguri politice, atunci preşedintele Traian Băsescu poate participa la Congresul PPE.
Tag: PPE
-
Ponta spune că Băsescu încalcă din nou Constituţia, participând la Congresul PPE
“Nu am niciun fel de ostilitate faţă de niciunul dintre participanţi, am o singură problemă constituţională foarte gravă: conform Constituţiei României, preşedintele României, indiferent cum îl cheamă, nu face politică, nu este membru al vreunui partid politic şi nu participă implicit la manifestări ale unui partid politic. Domnul preşedintele Băsescu, ca de obicei, va încălca această regulă constituţională. Sigur că va trebui să spunem lucrul ăsta “, a spus Ponta la Antena 3. El a adăugat că liderii USL sunt proeuropeni, dar nu dispuşi să îşi dea ţara pentru “interese personale, aşa cum a făcut preşedintele Băsescu de foarte multe ori”.
-
Cum a ajuns opoziţia din România un produs de export
Asemănarea cea mai frapantă o găsim, în schimb, cu epoca primelor mandate ale lui Ion Iliescu, când opoziţia practic nu exista în ţară, din lipsă de organizare şi de suport electoral, dar exista din plin în afară, prin plângerile şi acţiunile politicienilor de opoziţie şi ale societăţii civile pe lângă ambasadele, cancelariile şi presa din Occident. Acum, PDL şi-a înlocuit de tot în Parlament prezenţa fizică prin pancarte de genul “Salvaţi Monitorul Oficial” sau “Salvaţi ICR” şi cu mitinguri electorale unde promite victoria în scrutinul din toamnă şi încearcă să recâştige voturile alegătorilor de dreapta curtând mişcările lui M.R. Ungureanu şi Mihail Neamţu şi punând în difuzoare cântecele Pieţei Universităţii din 1990.
În aceste condiţii, rolul de a acţiona l-au preluat ONG-urile şi europarlamentarii PDL, care au reuşit să amorseze o largă reacţie internaţională faţă de acţiunile USL contra instituţiilor controlate de membrii şi simpatizanţii PDL, prin intermediul colegilor de la Partidul Popular European şi din partidele creştin-democrate europene membre ale acestuia (Herman van Rompuy, Jose Barroso, Viviane Reding, Günter Krichbaum, Markus Ferber, Joseph Daul, Wilfried Martens). Aceştia au fost primii care şi-au exprimat îngrijorarea şi au dat cele mai dure avertismente că dacă USL continuă să ocupe instituţiile statului, România va pierde dreptul de vot în Consiliul European şi finanţările UE, va rămâne sub incidenţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare (supravegherea de către UE a justiţiei) şi nu va fi primită în Schengen, cu argumentul că democraţia e încălcată acum mai mult decât în cazul Ungariei lui Orban sau al Austriei lui Haider.
Acest fenomen de export al opoziţiei, identic cu primii ani ’90, şi nimic altceva va decide ce se va întâmpla în continuare pe scena politică până la alegerile parlamentare. Rezultatul electoral e incert, întrucât ofensive de genul celor ale Monicăi Macovei, care a declarat că va cere Parlamentului European şi Comisiei Europene să determine suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul European, se pot întoarce împotriva iniţiatorilor, taxate fiind ca lipsă de patriotism. Pe termen scurt însă, ele au darul de a mai tăia din elanul USL de a cuceri rapid toate instituţiile statului şi mai ales de a intra pe terenul ICCJ, al ANI sau al DNA.