BusinessMagazin

Tag: PPE

  • Candidatul PPE la şefia Comisiei Europene: Europa trebuie să devină puternică politic, pentru a face faţă la provocările Chinei, lui Putin, Trump şi Erdogan

    „Suntem un continent care se bazează pe umanitate şi trebuie un master plan pentru Africa. România, Europa nu poate avea un viitor bun dacă Africa se găseşte într-o criză. De aceea e importantă asigurarea siguranţei la frontiere. Domnul Jean-Claude Juncker vorbeşte despre noi şi despre relaţiile dintre noi dar nu suntem suficent de puternici”, a afirmat Manfred Weber, sâmbătă la Bucureşti.

    „Trebuie să răspundem la provocarea Chinei, la ceea ce fac Vladimir Putin, Donald Trump şi Erdogan în Turcia. Dacă răspundem la acestea, atunci Europa va deveni puternică şi din punct de vedere politic, nu doar economic. Trebuie să reuşim să vorbim la nivel global pe o singură voce”, a conchis candidat al PPE la şefia Comisiei Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manfred Weber a fost desemnat candidatul PPE pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

    Manfred Weber, în prezent lider al grupului politic PPE din Parlamentul European, a obţinut 79% din voturi în scrutinul intern desfăşurat la reuniunea formaţiunii, desfăşurată în Helsinki. Pe locul doi s-a clasat fostul premier finlandez Alexander Stubb, informează publicaţia germană Die Zeit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Siegfried Mureşan anunţă că PPE va avea un summit în 2019, la Sibiu

    “Pe 9 mai 2019 va avea loc o întâlnire cu caracter istoric la Sibiu, şi anume va avea loc o reuniune a tuturor şefilor de state şi de guverne din Uniunea Europeană, reuniune la care se va discuta despre viitorul Uniunii Europene. Întotdeauna Partidul Popular European, înaintea tuturor reuniunilor şefilor de state şi de guverne, organizează o reuniune a şefilor de state şi de guverne, ce aparţin familiei noastre politice, adică toţi preşedinţii de ţară şi prim-miniştrii care provin din partide membre ale Partidului Popular European, se întâlnesc pentru a pregăti marele summit, pentru a pregăti Consiliul European. Vă imaginaţi că, dacă Angela Merkel, cancelarul Germaniei, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, preşedintele României, Klaus Iohannis şi toţi ceilalţi prim-miniştri ai PPE se întâlnesc într-o sală să pregătească Consiliul European, atunci deciziile pe care ei le iau, vor da coloana vertebrală a deciziei luate la summit-ul mare”, a declarat Siegfriend Mureşan, după evenimentul “Summitul de la Sibiu – priorităţi şi valori pentru viitorul Uniunii Europene”, care a avut loc, sâmbătă, la Sibiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurodeputatul Siegfried Mureşan: “Ministrul Justiţiei se cere la întâlniri cu uşile închise pentru a convinge Europa că Legile justiţiei sunt bune”

    „Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, se află încă de ieri la Strasbourg în contextul în care Parlamentul European dezbate mâine, în plen, situaţia justiţiei din România ca urmare a încercărilor PSD şi ALDE de a slăbi sistemul judiciar. Cu toate acestea, nu ştim nimic oficial despre programul ministrului Tudorel Toader de la Strasbourg”, notează Siegfried Mureşan. “Un ministru are datoria să informeze cetăţenii cu privire la activităţile sale, nu să se ascundă. Această atitudine a guvernării în miez de noapte şi după uşi închise este în total acord cu practica PSD – ALDE de până acum. Europa este în alertă şi încercările PSD – ALDE de a slăbi justiţia nu vor trece neobservate. Tudorel Toader nu va putea convinge niciun oficial european că modificările PSD – ALDE sunt bune şi că zecile de mii de oameni care au protestat în stradă împotriva lor greşesc.”.

  • EXCLUSIV Siegried Mureşan, purtător de cuvânt al Partidului Popular European: “Uniunea Europeană a câştigat pe toată linia în cadrul acestor negocieri”

    “Noi am avut trei mari priorităţi şi acordul final de astăzi include poziţia Uniunii Europene pe toate aceste priorităţi. În primul rând, asigurarea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene în Marea Britanie. Am obţinut garantarea de către Guvernul de la Londra a dreptului de reşedinţă permanentă a cetăţenilor europeni în Marea Britanie după Brexit. Acest lucru este esenţial şi pentru România deoarece avem 230.000 de cetăţeni români care trăiesc în Marea Britanie. În plus, formalităţile pentru obţinerea certificatului de rezidenţă după Brexit vor fi simple şi cu cheltuieli minime. Cea de-a doua prioritate a Uniunii Europene a fost achitarea de către Marea Britanie a tuturor obligaţiilor la Bugetul UE şi Guvernul britanic s-a angajat acum, din nou, în scris să achite toate obligaţiile. Eu am fost întotdeauna relaxat cu privire la plata acestor obligaţii şi am ştiut că Marea Britanie le va plăti deoarece era obligaţia ei legală. Nu a existat nimic de negociat aici. Cea de-a treia prioritate a fost păstrarea deschisă a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, lucru obţinut de asemenea”, a mai spus Mureşan.

    Divergenţele existente cu privire la relaţia dintre Irlanda şi Irlanda de Nord au întârziat încheierea unui acord, explică el, însă la începutul acestei săptămâni, atât Uniunea Europeană cât şi Guvernul Marii Britanii şi Guvernul Irlandei de Nord agreaseră un text cu privire la păstrarea deschisă a frontierei dintre sudul şi nordul insulei.

    “Acest text nu a fost agreat de Partidul Democrat Unionist din Irlanda de Nord (DUP) – care susţine Guvernul minoritar britanic condus de prim-ministrul Theresa May. Problema este că la Londra avem de-a face cu un guvern slab, care a pierdut majoritatea la alegerile parlamentare din luna iunie şi este tolerat de acest mic partid unionist nord-irlandez. Aşadar, prim-ministrul Theresa May nu a putut decide pe cont propriu, iar, în cursul zilei de luni, în timpul negocierilor menite a fi finale nu şi-a putut da acordul pe textul pregătit. Vestea bună este că s-a ajuns acum la un acord şi acesta prevede păstrarea deschisă a frontierei dintre Irlanda şi Irlanda de Nord. Este un lucru esenţial pentru toată Uniunea Europeană deoarece pacea între Irlanda şi Irlanda de Nord a fost posibilă doar prin deschiderea completă a frontierei şi a liberei circulaţii a persoanelor şi a mărfurilor dintr-o partea în cealaltă a insulei”, remarcă europarlamentarul.

    Nici poziţia de forţă pe care o prezentau britanicii la începutul acestui an, explică Siegfried Mureşan, nu se mai manifestă în prezent. “În 9 luni de zile, Theresa May a ajuns, de la prim-ministrul care anunţa că va fi <extrem de dură cu Juncker>, la prim-ministrul care azi-dimineaţă a spus <Mulţumesc, Jean-Claude!>. Momentul de cotitură au fost alegerile parlamentare din Marea Britanie din care Theresa May a ieşit extrem de slăbită. Înainte de alegeri a avut majoritate, a convocat alegeri anticipate pentru a-şi întări poziţia de negociere, dar cetăţenii nu i-au oferit majoritate şi guvernează acum cu un guvern minoritar slăbit, fiind tolerată de micul partid unionist irlandez. Cel de-al doilea factor a fost că timpul se scurge evident împotriva Marii Britanii care a depus la sfârşitul lunii martie cererea pentru părăsirea Uniunii Europene şi în 29 martie 2019, la ora 24.00, va ieşi din UE. Timpul de negociere este de doi ani şi este clar stipulat şi în acordul de astăzi că atunci Marea Britanie va părăsi Uniunea. Este esenţial pentru Marea Britanie să existe un acord la momentul ieşirii şi să ştim care va fi relaţia viitoare. Acest lucru este important în primul rând pentru companiile britanice care exportă atât de mult spre Europa şi pentru consumatorii britanici care au nevoie în continuare de acces la produsele pe care noi le exportăm. Ieşirea fără un acord ar fi fost un dezastru pentru cetăţenii şi economia Marii Britanii şi, de aceea, Theresa May era presată să ajungă la un acord. Evident că a trebuit să renunţe la toate poziţiile politicianiste pe care le-a susţinut în prima parte a negocierilor şi pe care populiştii, fie de la UKIP, fie populiştii eurosceptici din propriul partid i le-au susţinut iniţial. În ultimele săptămâni, Theresa May a revenit la realitate şi a decis să facă singurul lucru înţelept şi singurul lucru posibil: să respecte toate angajamentele, toate legile. Şi aceasta este o bază serioasă de negocieri. Ca atare, am putut încheia acum cu succes prima etapă a acestui proces de negociere.”

    În ceea ce priveşte cea de-a treia fază a negocierilor, Siegfried Mureşan spune că şefii de stat şi de guvern reuniţi la Consiliul European vor concluziona oficial, săptămâna viitoare, că s-au înregistrat suficiente progrese legate de cele trei priorităţi principale care definesc ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. “De acum, discuţiile se vor concentra pe relaţia viitoare dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Este cert că va fi una diferită de cea de până acum pentru că cea mai bună relaţie pe care o poţi avea cu Uniunea Europeană este din calitatea de stat membru. Este evident că relaţia va fi mai slabă, dar este în interesul ambelor părţi să rămână una bună. Sunt prea multe lucruri care ne leagă de Marea Britanie din punct de vedere economic, politic şi de securitate pentru a nu avea o relaţie bună pe viitor. Este foarte important că s-a ajuns acum la un acord privind prima etapă, dar cea de-a doua etapă – negocierile privind construirea unei noi relaţii – cu siguranţă nu vor fi mai uşoare.”

  • Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2018, stabilit la 160 de miliarde de dolari

    Grupul parlamentar al PPE, principala forta politica din Parlamentul European, si-a asigurat majoritatea voturilor prin sustinerea liberalilor europeni si, partial, a social-democratilor.

    În forma sa finală, Bugetul UE 2018 prevede mai mulţi bani pentru crearea de locuri de muncă, pentru investiţii în cercetare, inovare şi siguranţa cetăţeanului faţă de proiectul iniţial propus de Comisia Europeană, a declarat, la finalul votului din plen, deputatul european Siegfried Mureşan, negociatorul-şef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018.

    Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, Bugetul UE din 2018, în forma finală adoptată astăzi, prevede creşterea alocărilor pentru programe privind reducerea şomajului în rândul tinerilor, pentru cercetare, inovare şi siguranţă, precum şi pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Astfel, programe-cheie care contribuie la crearea de locuri de muncă şi creştere economică au alocat în 2018, după cum urmează: 11,2 miliarde de euro pentru Programul de cercetare şi inovare „Orizont 2020” (+110 milioane de euro faţă de propunerea Comisiei Europene), 2,3 miliarde de euro pentru Programul de mobilitate universitară „Erasmus+” (+54 de milioane de euro), 59 de miliarde de euro pentru fermierii europeni, 354 de milioane de euro pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri „COSME” (+15 milioane de euro) şi 350 de milioane de euro pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (+116,7 milioane de euro). De asemenea, vor fi alocate 2.7 miliarde de euro pentru infrastructură prin Mecanismul „Conectarea Europei”.

    Bugetul mai prevede o creştere de 54%, comparativ cu 2017, a plăţilor pentru Politica de Coeziune până la o valoare de 46 de miliarde de euro. În felul acesta, vor fi alocaţi suficienţi bani în buget pentru a achita toate facturile primite de la statele membre pentru cheltuieli cu fondurile de coeziune.

    În ceea ce priveşte siguranţa şi combaterea crizei migraţiei, au crescut alocările cu 3,7 milioane de euro şi se vor crea 10 noi posturi în cadrul Agenţiei Europol, cu 1,8 milioane de euro şi crearea a 5 noi posturi pentru Agenţia Eurojust şi cu 5 milioane de euro pentru Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

    În urma propunerilor deputatului european Siegfried Mureşan, Bugetul UE 2018 prevede şi lansarea Programului de acordare a unui bilet gratuit de tren valabil timp de o lună în 30 de ţări europene pentru fiecare tânăr care împlineşte 18 ani şi care vrea să viziteze Europa. Programul primeşte o finanţare iniţială pentru anul viitor de 12 milioane de euro.

    Totodată, în Bugetul UE din 2018 sunt alocate 602,5 milioane de euro pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova (+58,5 milioane de euro faţă de bugetul pentru anul 2017).

    Bugetul adoptat astăzi prevede şi o reducere a fondurilor de preaderare destinate Turciei cu 105 milioane de euro, iar alte 70 de milioane sunt puse în rezervă. Prin această reducere, Parlamentul European transmite şi un mesaj politic important, în condiţiile în care Turcia se îndepărtează de standardele europene în ceea ce priveşte libertatea de exprimare, statul de drept şi drepturile omului.

     

  • Problemele din România, menţionate în contextul unei rezoluţii PE privind statul de drept în Ungaria

    Parlamentul European urmează să voteze miercuri o rezoluţie privind Ungaria care, printre altele, menţionează pedeapsa cu moartea, imigraţia şi statul de drept.

    Europarlamentarul Monika Hohlmeier, purtătoarea de cuvânt a grupului PPE în Comisia de Libertăţi civile, Justiţie şi Afaceri interne a PE, a apreciat că “dezbaterile privind statul de drept nu ar trebui să se concentreze numai în jurul Ungariei”. “Ieri am fost de acord cu vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans, care a afirmat că ne confruntăm cu câteva provocări pentru statul de drept în câteva state membre. Mă gândesc la România, Slovacia, Ungaria, au fost câteva probleme şi în Grecia şi chiar în Italia. Cred că UE trebuie să găsească un mod eficient de a consolida statul de drept şi să ajute statele membre să aibă un sistem judiciar bun, cu tratament corect pentru diferitele grupuri ale societăţii, cu reguli democratice corecte”, a precizat ea.

    “Prin urmare, sunt de acord cu metoda propusă de Timmermans, întâi să avem un cadru pentru statul de drept, apoi să ne implicăm într-un dialog structurat pe acel cadru cu fiecare stat membru care are o problemă cu statul de drept”, a adăugat Hohlmeier.

    În ceea ce priveşte pedeapsa cu moartea, europarlamentarul Esteban Gonzalez Pons a afirmat că “grupul PPE s-a opus ferm întotdeauna pedepsei cu moartea”. “În Ungaria, a fost doar o dezbatere naţională pe această temă şi nu înseamnă că vor accepta pedeapsa capitală. Premierul ungar a afirmat clar că acest subiect nu este pe masă. Prin urmare, nu avem nicio îndoială că Fidesz, ca un partid democratic şi membru al familiei PPE, va respecta Carta Drepturilor Fundamentale a UE şi va interzice pedeapsa cu moartea, aşa cum a făcut întotdeauna”, a precizat vicepreşedintele grupului PPE.

    Referitor la imigraţie, Gonzalez Pons a subliniat că aceasta nu este o provocare doar pentru Ungaria. “Este o provocare pentru întreaga Europă şi împreună trebuie să găsim cea mai bună modalitate de a rezolva această problemă. Acest lucru înseamnă că grupul PPE şi Parlamentul European nu îşi pot permite să evite o dezbatere extinsă asupra imigraţiei în Ungaria şi în alte ţări în care ideile extremiste şi xenofobe sunt în creştere”, a subliniat el.

  • Piramida lui Juncker, dominată de adepţi ai austerităţii

    La rândul lor, cei şapte vicepreşedinţi vor fi coordonaţi de prim-vicepremierul Frans Timmermans, care devine cel mai important om din CE după preşedintele Jean-Claude Juncker.

    Cele şapte echipe se vor ocupa de locuri de muncă şi investiţii (coordonator: finlandezul Jyrki Katainen – PPE), piaţa comună digitală (estonul Andrus Ansip – ALDE), uniunea energetică (slovena Alenka Bratusek – ALDE), uniunea economică şi monetară (letonul Valdis Dombrovskis – PPE; în subordinea lui va lucra şi Corina Creţu de la Politică Regională), legislaţie şi stat de drept (olandezul Frans Timmermans – S&D), buget şi resurse umane (bulgăroaica Kristalina Georgieva – PPE) şi politică externă (italianca Federica Mogherini – S&D).

    Au fost create două noi portofolii, Migraţie şi Consumatori, iar cel pentru Piaţă Internă se numeşte acum şi “pentru IMM”, ca să arate importanţa IMM-urilor în viziunea noii CE. În schimb, a fost desfiinţat portofoliul Extinderii UE, întrucât UE nu are în plan nicio primire de noi membri până în 2020.

    Sistemul ierarhizat cu vicepreşedinţi şi grupuri de comisari îi va permite lui Juncker să controleze mai eficient prestaţia unor comisari cu alte viziuni economice decât a lui, cazul cel mai des invocat de presă fiind cel al socialistului francezul Pierre Moscovici, care în teorie are un portofoliu foarte important (Afaceri Economice şi Monetare), dar care în practică va avea puteri limitate de dubla subordonare faţă de Timmermans şi de Dombrovskis.

    Dintre cei şapte vicepreşedinţi, patru sunt est-europeni (Bratusek, Dombrovskis, Ansip, Georgieva) şi mai toţi sunt cunoscuţi pentru viziunea lor economică pro-austeritate, unii dintre ei fiind chiar foşti premieri ale căror partide au fost aspru sancţionate de electorat pentru politicile de austeritate promovate (Bratusek, Dombrovskis).

    Audierea în Parlamentul European a noilor comisari propuşi de Juncker va începe la sfârşitul lunii şi nu se anunţă deloc simplă, având în vedere în special acuzaţiile că unii dintre nominalizaţi au interese private de afaceri care îi fac nepotriviţi pentru portofoliile respective (spaniolul Miguel Arias Canete la Energie, irlandezul Phil Hogan la Agricultură, britanicul Jonathan Hill la Servicii Financiare).

  • Ce înseamnă “constructivism” în politica românească

    Predoiu a expus în câteva cuvinte toată filozofia opoziţiei din România: “Dacă unii ies la atac la Ponta şi alţii joacă la “ofsaid”, pretextând constructivismul politic, o să ajungem în şanţ. Cu Ponta nu ai ce construi. Cu Ponta nu avem decât de luptat”, continuându-şi o idee din urmă cu câteva zile: “Numai aşa vom reuşi, pentru că noi trebuie să ne dinamizăm armatele şi să trecem la un atac furibund la PSD. Aici nu e tango, e judo!” Cu alte cuvinte, ar fi o trădare ca opoziţia din România să nu lupte neîncetat pentru distrugerea cu orice preţ a adversarului, inclusiv când această luptă loveşte în interesul României.

    Aşa au respins “constructivismul” şefii ACL, Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, trimiţând către şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi către şeful PPE, Joseph Daul, o reclamaţie în care au susţinut că propunerea de către guvern a Corinei Creţu încalcă legea, întrucât Creţu nu a fost audiată în Parlament. Legea 373/2013 invocată de ei nu precizează însă nicăieri când trebuie audiat în Parlament candidatul desemnat pentru un post de membru în Comisia Europeană.

    Această imprecizie din lege (unul dintre fruntaşii PDL, Radu Carp, a sugerat chiar că precizarea din lege privind audierea în Parlament drept o simplă dovadă de formalism inutil al unui PSD care a dorit să includă Parlamentul peste tot unde nu avea niciun rol înainte) ar fi trebuit să fie benefică pentru capacitatea de negociere de către România a unui post de comisar european, în contextul în care tripla provocare urmărită de Jean-Claude Juncker (echilibrul de interese între populari şi socialişti, între ţările din vest şi cele din est şi creşterea numărului de comisari femei la 9 pentru ca noua CE să obţină votul PE) a dus la amânări şi schimbări de tactică succesive în selecţia viitorilor comisari.

    Juncker a mers până la a promite funcţii mai bune ţărilor care vin cu propuneri de comisari femei, ceea ce a făcut ca atât România, cât şi Polonia, Malta sau Cipru să-şi dubleze prima propunere cu o a doua vizând o femeie, iar Slovenia să vină cu trei propuneri. Faptul că guvernul a acceptat să negocieze cu Juncker după aceste noi tactici în loc să insiste pe formula veche cu un singur candidat propus din timp (Dacian Cioloş) l-a iritat întâi pe preşedintele Traian Băsescu, apoi pe fruntaşii ACL, care au decis să invoce legea referitoare la audierea în Parlament a candidaţilor pentru CE pur şi simplu spre a câştiga puncte electorale pentru combativitate în lupta cu guvernul Ponta.

    La rândul său, Frunzăverde a atribuit furia lui Predoiu faptului că acesta a pierdut în favoarea liberalului Klaus Iohannis poziţia de candidat ACL la prezidenţiale şi l-a îndemnat pe colegul său pedelist să accepte situaţia, pentru că “aceasta înseamnă constructivism” (cu termenul folosit înainte de Predoiu). Frunzăverde critica astfel luptele interne din ACL, care au alimentat mereu speculaţii privind o posibilă înlocuire a lui Iohannis ba cu Predoiu sau Antonescu, ba cu Udrea sau Macovei, speculaţii generate nu atât de prestaţia slabă a lui Iohannis în “precampanie”, cât de orgoliile rănite ale altor pretendenţi la statutul de prezidenţiabil suprem al dreptei.

    Una peste alta, aşadar, nu e de mirare că politicienii nici nu cunosc sensul termenului de “constructivism” şi chiar când cred că el are legătură cu ideea de “a fi constructiv”, îl traduc aproape automat fie prin “blat cu justificări înalte”, fie prin “combinatorică de moment”.
     

  • Ivan: Delegaţia PSD nu o va vota pe Adina Vălean pentru postul de vicepreşedinte al PE

     “În primul rând o susţinem pe Corina Creţu, pentru că ea trebuie să fie vicepreşedinte al Parlamentului European după toată activitatea pe care a depus-o. Suntem bucuroşi că nu mai este Laszlo Tokes (vicepreşedinte al PE – n.r.)”, a declarat Cătălin Ivan.

    Referitor la votul pentru cele 14 funcţii de vicepreşedinţi, Cătălin Ivan a precizat că delegaţia PSD nu o va vota pe Adina Vălean.

    “În general, trădătorii îşi merită soarta, iar eu nu pot s-o văd altfel pe Adina Vălean decât ca pe un trădător. Am dus multe bătălii împreună, ştiu cât de vehementă era împotrriva lui Traian Băsescu într-o anumită perioadă. Schimbarea asta radicală de discurs pe noi ne-a uimit, ca să folosesc un cuvânt elegant. Voturile noastre nu le va avea, pentru că oricât de mult ne-am dori ca România să aibă cât mai mulţi reprezentaţi în funcţiile importante din PE, contează şi calitatea acestora”, a afirmat Ivan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro