BusinessMagazin

Tag: populism

  • Cioloş: Nu vreau să învăţ limba demagogiei. Creşterea economică nu s-a văzut în buzunarele clientelei

    Premierul Cioloş a reacţionat la discursul lui Liviu Dragnea, afirmând că nu vrea să înveţe ”limba română a demagogiei, a populismului” şi că actuala creştere economică nu s-a văzut încă în buzunarele românilor, însă PSD este deranjat pentru că nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice.

    ”Dl. Dragnea îmi spune că nu înţelege româna pe care o vorbesc. Nu ştiu, probabil. Eu nu vorbesc şi nici nu vreau să învăţ limba română a demagogiei, a populismului, a spune lucruri doar de dragul de a da bine. Mi-aţi cerut cifre, am venit şi v-am adus cifre. Dincolo de cifre, v-am mai spus şi ce am făcut noi fără să ne arogăm rezultatele acestea care vin din măsurile care au fost luate nu doar în ultimii doi ani, ci de prin 2009, 2010 încoace. V-am spus ce am făcut noi pentru ca aceste cifre să nu rămână doar cifre. Spuneaţi că această creştere economică nu se vede în buzunarele oamenilor. Poate nu se vede încă în buzunarele oamenilor, (…) dar poate problema este că această creştere nu s-a văzut nici în buzunarele clientelei politice şi probabil că asta afectează mai mult şi limba aceasta română probabil că nu o ştiu şi nici nu vreau să o învăţ”, a replicat Dacian Cioloş, în plenul Parlamentului.

  • După Brexit, o altă globalizare: limitarea imigraţiei va fi esenţială

    Votul britanicilor este reflexia unui fenomen omniprezent în economiile dezvoltate: ascensiunea partidelor populiste care militează contra imigraţiei. Răspunsul va presupune o nouă abordare a globalizării, scrie pentru Project Syndicate Jeffrey D. Sachs, expert în dezvoltare sustenabilă la Universitatea Columbia. Sachs a fost consilier pentru guvernul Poloniei în perioada de trecere de la economia centralizată la cea de piaţă şi arhitectul unei operaţiuni de reducere a datoriei poloneze, finalizată cu succes.

    Votul pentru Brexit a fost un triplu protest: contra creşterii puternice a imigraţiei, contra bancherilor din City-ul londonez şi contra instituţiilor Uni­u­nii Europene. În această ordine. Votul va avea consecinţe considerabile. Cam­pa­nia lui Donald Trump pentru preşe­din­ţia SUA va beneficia enorm, aşa cum vor beneficia şi alţi politicieni populişti antiimigraţie. Apoi, ieşirea Marii Britanii din UE va afecta economia britanică, riscă să forţeze Scoţia să părăsească Regatul Unit şi va avea consecinţe asupra integrării euro­pe­ne. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Între România şi Grecia, DNA-ul face diferenţa salvatoare

     Amintesc în treacăt de Dyonisius cel Bătrân, tiranul Siracuzei, care a golit visteria pe războaie şi petreceri, iar în momentul în care statul său a intrat în faliment, a confiscat pur şi simplu toate drahmele supuşilor săi şi le-a ştampilat la valoarea dublă. Mai menţionez şi frecventele intrări în incapacitate de plată de după sfârşitul războiului de independenţă, în 1829. Doar Ecuador şi Honduras şi-au declarat falimentul mai des decât Grecia.

    Aş începe însă de la măsurile populiste şi corupţia din perioada guvernului socialist Papandreu, la începutul anilor 80. Imediat ce ţara a intrat în UE, cheltuielile cu pensiile şi salariile din sectorul public au explodat, ele fiind susţinute prin împrumuturi externe. Angajările în sistemul de stat se făceau într-un sistem clientelar, corupţia s-a răspãndit de la cel mai mic nivel – pentru orice autorizaţie de la guvern se plătea mită – la vârf. Institutul Brookings arată că, dacă statul grec ar fi avut standardele de etică şi de transparenţă din Olanda sau Suedia, în intervalul 2007-2010 ar fi înregistrat un excedent bugetar, în loc să ajungă la un minus de 6,5% din PIB. Cei de la Brookings susţin că dacă Grecia ar fi avut măcar standardele Spaniei ar fi reuşit să menţină deficitul bugetar la 4%.

    Nu vreau să fiu partizan şi să blamez doar socialiştii: cu excepţia perioadei în care a pregătit adoptarea monedei euro, toate guvernările, inclusiv cele de dreapta, au menţinut sau au amplificat cheltuielile necontrolate. Noua Democraţie, nu socialiştii din PASOK, a fost cea care a lansat un program de naţionalizări. În paranteză: România a avut mare noroc că privatizarea Romtelecom către OTE, o companie grecească de stat, nu a fost un dezastru complet. Semne ale corupţiei greceşti începuseră să se simtă şi în România, pe această filieră. Privatizarările către companii de stat ar trebui interzise. Revenind la Grecia, nuca de pe colivă s-a dovedit a fi Olimpiada de la Atena, din 2004, care a costat circa nouă miliarde de euro, fiind cea mai scumpă manifestaţie de acest gen.

    Două elemente aş adăuga la acest tablou succint, pentru a ne ajuta să privim mai atent la ceea ce se întâmplă în România. Primul: sistemul de educaţie din Grecia a fost pervertit prin angajările clientelare. Banii se duceau în salariile unor profesori angajaţi pe pile, complet inutili procesului de învăţământ. Se ajunsese la situaţii aberante, precum cea de la o şcoală de pe o minusculă insulă, unde erau angajaţi 15 profesori de sport. Doi, sistemul de pensii era complet nesustenabil. Nenumărate categorii profesionale aveau “pensii speciale”. Funcţionarii greci se puteau pensiona la 58 de ani, beneficiind de o pensie echivalentă cu 80% din salariu. În Germania, vârsta de pensionare era mai mare cu doi ani, iar pensia ajungea la circa 70% din salariul de bază.

    Să tragem linie şi să recunoaştem: majorităţii cetăţenilor greci le-a plăcut să se lase mituiţi. Cu pensii, cu salarii la stat, cu ce li s-a oferit. Sigur că ei pot spune că nu ştiau detaliile întregului jaf sau ale corupţiei, dar sunt convins că îşi dădeau seama că sistemul este putred.
    Este uşor de observat că acum guvernul Ponta reia greşelile făcute de greci în urmă cu mulţi ani de zile. PNL, cu iniţiative populiste precum dublarea alocaţiei universale pentru toţi copiii, pare că intră într-o competiţie a promisiunilor populiste. În Parlament a reînceput sarabanda pensiilor speciale şi nimeni nu ştie unde se vor opri aceste iniţiative. Procesul de privatizare este în stand by şi publicul nu pare interesat de faptul că administrarea companiilor de stat a devenit o sursă majoră de corupţie. Nu vreau să joc rol de Casandră şi să prezic dezastre, spun doar că ar fi bine să oprim din timp aceste derapaje, aparent tolerabile. Ştiu şi faptul că datele Finanţelor şi ale INS arată bine, dar lăsaţi-mă să vă spun că şi-n Grecia lui Papandreu era aceeaşi situaţie.

    Există totuşi un element pozitiv, care ne deosebeşte în bine: avem un DNA puternic, hotărât să stârpească fenomenul corupţiei. Lăsaţi-mă să cred că grecilor le-ar fi fost mult mai bine azi, dacă ar fi avut nişte procurori anticorupţie la fel de hotărâţi. Să nu-i lăsăm pe politicienii români să distrugă DNA, s-ar putea să ne dăm seama peste ani că această instituţie a făcut diferenţa între noi şi Grecia.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Bilanţ şi concluzie, după trei ani cu Ponta: e timpul să ne luăm Guvernul înapoi!

    Există sentimentul că, atunci când identifici o greşeală, eşti dispus să înveţi şi să corectezi. Nu am sesizat nici cea mai mică urmă de regret în discursul pe care premierul Victor Ponta l-a ţinut la marcarea celor trei de la răsturnarea guvernului Ungureanu. Nici una. Totul era perfect. Deşi nu am în spate un uriaş aparat de partid şi de stat, care să-mi coloreze nişte grafice minunate, cu o săgeată mare şi roşie îndreptată spre cer, cred că pot să suplinesc lipsurile din discursul primului-ministru şi să arăt unde a eşuat, cel puţin din perspectiva mediului de afaceri.

    Situaţia este relativ clară: investiţiile străine s-au prăbuşit, investiţiile în infrastructură au fost blocate (cu efecte pe absorbţia fondurilor europene), sectorul de stat a rămas supradimensionat şi corupt, iar legislaţia a fost schimbată frecvent, haotic şi fără transparenţă. Să le luăm pe rând.

    Investiţiile străine au ajuns, în 2014, la 2,581 miliarde de euro, cu puţin peste nivelul din 2013, când au ajuns la doar 2,7 miliarde euro. Ştiţi cât au însumat investiţiile străine în 2009, în plină criză? Aproape 4,9 miliarde euro. În 2008 au fost 9,5 miliarde euro. Iată ce spune Comisia Europeană despre această situaţie: „România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesita monitorizare şi acţiuni la nivel de politic (…) Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negativă a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie”. După cum ştiţi, aceasta a fost explicaţia CE la decizia de a demara procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România.

    Bilanţul autostrăzilor în 2014: 50 km deschisi circulaţiei, cel mai slab an din ultimii patru. În 2015 ar urma să se deschidă alţi 25 de km. La sfârşitul acestui an, Bulgaria – cu o suprafaţă la jumătatea României – va avea o reţea mai densă. Şi cred că uităm prea uşor de dezastrul din infrastructura de cale ferată şi de lucrările la extinderea metroului, întârziate cu circa trei ani.

    Sectorul de stat este cel mai mare din UE. Corupţia, pe măsură. Ordonanţa privind guvernanşa corporativă rămâne literă moartă, PSD şi-a plasat clientela în adunările generale şi consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Privatizarea şi restructurarea sunt blocate, iar companii precum Oltchim, CFR Marfă sau Complexul Energetic Hunedoara  se scufundă în datorii. Ele ar fi putut fi salvate acum câţiva ani, dacă se încerca o privatizare cinstită, dar guvernul Ponta a avut aranjamente ba cu Dan Diaconescu, ba cu Gruia Stoica.

    Despre practica nefericită a ordonanţelor de urgenţă, s-a scris suficient. O noutate este că, pentru a păcăli statisticile, guvernul modifică printr-o singură ordonanţă câte 25 de acte legislative, ceea ce sporeşte haosul şi confuzia.

    De acum înainte, de câte ori voi face un bilanţ al guvernării Ponta voi încheia amintind de Petromidia! Nu trebuie să uităm că statul român are de încasat 200 de milioane de dolari pentru această rafinărie, iar KazMunaiGaz s-a angajat să pună pe picioare un fond de investiţii de un miliard de USD. Terminam vreo 40 de km de autostradă cu aceşti bani.

    Nu am pretenţia că am inventariat toate piedicile pe care guvernul Ponta le-a pus mediului de afaceri, alungând investorii străini. Cred că este suficient. Nu sunt perspective ca acest Executiv să îşi schimbe atitudinea, este evident că PSD a intrat în logica alegerilor din 2016, competiţia cu PNL fiind strânsă. Fiecare zi în care Victor Ponta se află la putere este o zi pierdută pentru dezvoltarea economică a României. Eu susţin că este momentul schimbării.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Guvernul PSD moşteneşte ce-i mai rău de la aliatul Tăriceanu: populismul

    Sunt foarte multe controverse legate de „reţetele” mai mult sau mai puţin eficiente folosite de FMI, plus nenumărate teorii conspiraţioniste despre forţele care ar sta în spatele Fondului. Nu vreau să intru în astfel de discuţii, ceea ce vreau să arăt este că solicitările FMI şi ale Comisiei Europene către România sunt de bun simţ pentru orice persoană preocupată de economia acestei ţări.

    Din informaţiile mele despre ultimele negocieri cu guvernul Ponta, acestea s-au blocat în două probleme: restructurarea Complexului Energetic Hunedoara şi liberalizarea preţului la gaze. În ceea ce priveşte preţul la gaze, vă ofer opinia celui pe care-l consider cel mai bun expert independent în sectorul energetic, Ana Otilia Nuţu, care a consiliat inclusiv Banca Mondială. „Liberalizarea pieţei de gaz e în beneficiul IMM-urilor, iar amânarea liberalizării în beneficiul EON şi GDF, care sub nicio formă nu vor să renunţe la o cotă de piaţă garantată şi cu profit garantat. Garantarea unui monopol în detrimentul consumatorilor e o chestiune de nemaiauzit într-o ţară cu economie de piaţă funcţională”, a explicat Ana Otilia Nuţu, într-un articol de pe contributors.

    În ceea ce priveşte Complexul Energetic Hunedoara (CEH), la ora la care scriu tocmai se anunţă că s-a înregistrat a patra cerere de insolvenţă. Complexul a avut, în 2014, pierderi de un miliard de lei. CEH produce energie cu 270 lei/ Mwh, în timp ce pe bursă energia se vinde cu 170 lei/ Mwh. Este clar că aici ori are loc o restructurare rapidă, ori va fi prea târziu (dacă nu cumva este deja) şi va trebui lichidat. Timpul pierdut prin ezitările guvernului Ponta va fi plătit cu dobândă, mai târziu.

    Nuca de pe coliva negocierilor cu FMI/ CE este însă noul Cod Fiscal. Nu atât reducerea TVA-ului îngrijorează, cât întregul pachet de reduceri de taxe şi impozite. Fondul crede că guvernul Ponta va obţine creştere economică în 2015 şi 2016 prin relansarea consumului, dar efectele negative se vor simţi pe termen lung. „Creşti câţiva ani prin tipărire de bani, prin relaxări fiscale dar, după aceea, criza care vine îţi mănâncă toată creşterea şi te întorci exact la nivelul la care ai fost înainte.

    Ca să ai o creştere sustenabilă şi de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, de reforme structurale care să lucreze exact asupra celor trei factori care compun PIB-ul potenţial: capital, forţa de muncă şi productivitatea totală”, a spus, acum câteva zile economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

    Ca să rezum: economia României trebuie să devină mai competitivă, ca să devină mai competitivă are nevoie de investiţii străine şi, pentru a le atrage, are nevoie de infrastructură. Aceasta este direcţia pe care ne presează FMI şi Comisia Europeană să mergem. În mod normal nu ar fi fost nevoie ca aceste instituţii din exteriorul României să ne spună ce trebuie să facem.

    Aţi văzut care sunt riscurile abandonării investiţiilor în infrastructură: Renault nu numai că nu continuă dezvoltarea în România, dar chiar ameninţă cu o restrângere a activităţii, dacă autostrada Piteşti-Sibiu nu este gata până în 2020. Ceea ce face acum guvernul Ponta este să copieze politicile populiste din anii 2007 şi 2008 ale guvernului Tăriceanu: vrea să rupă acordurile internaţionale ca să poată cheltui fără control, taie investiţiile (nu aduc voturi) şi bagă banii în consum.

     Este nevoie să vă amintesc situaţia dezastruoasă în care s-a aflat România după ce domnul Tăriceanu – aliatul de azi a guvernului Ponta – a plecat de la putere, în decembrie 2008? Să nu uităm, altfel vom plăti scump după ce trec alegerile.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Ce se întâmplă când euroscepticismul se transformă în eurofobie

    “Eu îl respect pe Nigel Farage, dar nu înseamnă că sunt de acord cu el. Nu cred că are răspunsuri pentru viitorul ţării”, a spus Osborne.

    Partidul pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP), condus de notoriul eurofob şi xenofob Nigel Farage (foto), a obţinut rezultate foarte bune la alegerile locale desfăşurate joi în Anglia şi Irlanda de Nord. În cele 160 de circumscripţii unde rezultatul este deja cunoscut, UKIP a câştigat 161 de mandate, faţă de 338 pentru laburişti. Conservatorii au pierdut 231 de mandate, iar liberal-democraţii 231.

    În acelaşi timp, UKIP se pregăteşte de un scor bun şi la alegerile europarlamentare, iar Farage se prezintă deja ca un fel de tartor al politicii britanice, potenţial câştigător cu partidul său, al alegerilor parlamentare britanice din mai 2015. Într-un interviu pentru The Mail on Sunday, Farage s-a lăudat deja că va distruge Partidul Conservator şi va forţa Partidul Laburist să adopte o poziţie mult mai critică faţă de Bruxelles, iar în cele din urmă va obţine ieşirea Marii Britanii din UE, după care se va retrage din politică.

    UKIP, prin Farage, a făcut permanent agitaţie pe tema afluxului de români şi bulgari care ar fi urmat să năvălească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, calificându-i pe potenţialii imigranţi drept “bande criminale străine”. Mai nou, Farage s-a remarcat prin declaraţia sa că ar fi îngrijorat dacă ar avea nişte vecini români, fiindcă românii fură. Influenţa UKIP în politica britanică a fost ilustrată de faptul că premierul David Cameron s-a angajat să organizeze, dacă va fi reales în 2015, un referendum până în 2017 privind apartenenţa Marii Britanii la UE, după o renegociere a condiţiilor acestei relaţii.

    Economia britanică a crescut peste aşteptări în T1 faţă de T4 2013, cu 0,8%, în timp ce faţă de T1 2013 a crescut cu 3,1%, cea mai mare creştere anuală din T4 2007, a relevat a doua estimare difuzată joi de Biroul Naţional de Statistică.

    Investiţiile au crescut cu 2,7% trimestrial şi 8,7% anual, confirmându-şi rolul de motor al economiei, în timp ce exporturile au scăzut cu 1% trimestrial şi importurile cu 1,1%, iar consumul gospodăriilor, care realizează aproape două treimi din PIB, a crescut pentru al zecelea trimestru consecutiv, cu 0,8% trimestrial, după ce se diminuase cu 0,4% în T4 2013.
     

  • Guvernul lui Enrico Letta a obţinut votul de încredere în Parlamentul italian

     Executivul său a obţinut majoritatea atât în Camera deputaţilor cât şi în Senat. În Senat, unde votul era ceva mai riscant, guvernul a obţinut 173 de voturi pentru, 22 de voturi peste majoritatea absolută.

    Votul a fost organizat după plecarea lui Silvio Berlusconi şi a unei părţi a trupelor sale din majoritatea de dreapta-stânga constituită în aprilie.

    “Nu vom permite ca Italia să recadă”, a declarat Letta, în faţa Camerelor. Conform economiştilor, Italia se pregăteşte să iasă din cea mai lungă perioadă de recesiune de după război.

    Însă aceasta rămâne marcată de tensiuni sociale.

    Miercuri, militanţii “forconi”, mişcare heteroclită care reuneşte agricultori afectaţi de fiscalitate, comercianţi şi şoferi au manifestat blocând intersecţiile sau căile ferate în mai multe oraşe. La Milano, au avut loc confruntări între suporterii olandezi ai echipei Ajax şi camionagii care blocau traficul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scutaru: Libera circulaţie nu se negociază, este inadmisibilă propagarea aceluiaşi discurs populist

     Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a declarat agenţiei MEDIAFAX că îngrijorarea premierului britanic, David Cameron, privind imigranţii români şi bulgari nu trebuie să continue.

    “Românii sunt cetăţeni europeni. Nu există cetăţeni europeni de mâna întâi şi cetăţeni europeni de mâna a doua. Românii care lucrează în Marea Britanie sunt preponderent oameni educaţi şi profesionişti, care au contribuit ca societatea britanică să fie ceea ce este astăzi. Atât Marea Britanie, cât şi celelalte state europene, îngrijorate de posibilele efecte negative ale liberalizării pieţei muncii, trebuie să înţeleagă că şi noi dorim corectitudine şi respect pentru români în Europa”, a spus Codrin Scutaru.

    Secretarul de stat a precizat că libera circulaţie este un drept câştigat şi un pilon al Uniunii Europene, iar acest lucru nu se negociază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stânga şi populiştii se întorc la putere în Cehia

    CSSD a obţinut 20,45% din voturi, ANO a obţinut 18,65%, iar comuniştii (KSCM) 14,91%. Ultimele sondaje preelectorale prefigurau o alianţă de stânga între CSSD şi comunişti, care pentru prima dată după 1989 ar fi ajuns astfel să influenţeze direct conducerea ţării. Rezultatele peste aşteptări ale ANO arată însă că social-democraţii vor fi obligaţi ca, indiferent cum ar forma guvernul, să depindă de sprijinul ANO pentru a păstra puterea, ceea ce va duce inevitabil la o instabilitate a guvernării.

    ANO a fost înfiinţată în 2011 de Andrej Babis (foto), proprietarul grupului agroalimentar Agrofert, a patra mare companie din Cehia, şi al trustului de media MAFRA, unul dintre cele mai puternice maşini de influenţat opinia publică din ţară. Averea lui este estimată de Forbes la 2 mld. dolari. Înainte de a cumpăra MAFRA, Babis a anunţat că vrea “să lupte contra corupţiei şi a relelor din sistemul politic”, ducând o politică de convingere a cetăţenilor că toate partidele clasice sunt corupte şi trebuie combătute.

    Criza instituţională din Cehia a izbucnit în vară prin demisia guvernului de centru-dreapta condus de Petr Necas, afectat de un scandal extins de corupţie în care a fost implicată amanta sa, dar şi mai mulţi politicieni şi membri ai serviciilor militare de informaţii.

    Economia cehă ar putea creşte la anul pentru prima dată din 2011 încoace, apreciază analiştii Erste, care anticipează o creştere a PIB de 1,5% în 2014, ca efect al relansării economice a zonei euro. În schimb, şomajul ar urma să se majoreze de la 7,6% în prezent la 7,9%, ca moştenire a perioadei de austeritate fiscală şi de consum scăzut care a caracterizat ultimii ani.

     

  • Politicienii se recalifică în forţă: cine sunt primii mineri ai ţării şi primii hingheri ai ţării

    Premierul Victor Ponta a explicat că nu a adoptat o hotărâre simplă de Guvern pentru aprobarea directă a exploatării de la Roşia Montană (aşa cum i-ar fi recomandat preşedintele), ci a recurs la un proiect de lege pe care l-a înaintat Parlamentului tocmai ca să se poată acoperi faţă de firma RMGC, care în cazul unui verdict parlamentar negativ n-ar mai putea da în judecată Guvernul spre a obţine despăgubiri, din moment ce Guvernul a dovedit măcar că şi-a dat silinţa, aprobând un proiect de lege, spre deosebire de precedentul guvern Boc.

    Cu alte cuvinte, Victor Ponta sugerează o dezbatere parlamentară anume pentru îngroparea acestui proiect cu carenţe legislative deja publice, unde alături de el însuşi ar urma să voteze contra majoritatea aleşilor. (Cine protestează în pieţe contra exploatării de la Roşia ar putea adăuga la aceasta şi că Guvernul n-ar vrea să-şi protejeze capul numai de furia RMGC în cazul respingerii proiectului, ci şi de furia electoratului în caz că şi-ar fi asumat aprobarea proiectului.)

    Cât despre preşedinte, acesta susţine că nu ar dori acum un referendum pe tema Roşia Montană “ca să nu deranjeze dezbaterea parlamentară”, dar că experienţa eşuată a legii sănătăţii i-a dovedit că pentru orice proiect important trebuie cerut acordul societăţii – fie direct, printr-un referendum, fie prin intermediul aleşilor poporului.

    Traian Băsescu, fostul adept al întoarcerii la popor, a respins şi ideea primarului Sorin Oprescu de a supune la vot eutanasierea câinilor fără stăpân. În acest caz însă, motivul ţine strict de dorinţa prezidenţială de a arunca populist răspunderea (şi furia populară) spre Guvern, căruia i-a cerut să adopte o OUG, necunoscând sau poate nedorind să spună că legile în vigoare permit deja de ani buni eutanasierea câinilor fără stăpân.

    În treacăt fie zis, faptul că Crin Antonescu a aprobat ideea absurdă a lui Băsescu dovedeşte aceeaşi disponibilitate a politicienilor de a-şi da cu părerea chiar când nu cunosc legile, cât şi disponibilitatea lor de a folosi orice subiect pentru a da în posibilii adversari (în cazul lui Antonescu, comentatorii au vorbit de potenţiala sa rivalitate în alegerile prezidenţiale cu Sorin Oprescu, însă nici Victor Ponta nu merită ratat atunci când e vorba de recuperarea terenului pierdut de liberali în USL).