BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Sfârşitul unei ere: Populaţia Chinei a scăzut în 2022 pentru prima dată în ultimii 61 de ani

    Populaţia Chinei a scăzut anul trecut pentru prima dată în 61 de ani, marcând o schimbare istorică a tendinţei demografice, despre care se crede că reprezintă începutul unei perioade lungi de scădere a populaţiei, ceea ce va avea implicaţii profunde asupra economiei şi asupra lumii, potrivit Reuters.

    Scăderea reprezintă cel mai dur declin înregistrat din 1961 şi până astăzi, cu precizarea că acel an a fost ulitmul an din Marea foamete din China.

    Totodată, evoluţia se aliniază predicţiilor conform cărora India va deveni cea mai populată ţară a lumii în 2023.

    Populaţia Chinei a scăzut cu aproximativ 850.000 de persoane, situându-se la 1,41 miliarde de oameni la finalul anului 2022, conform biroului chinez de statistică.

    Pe termen lung, experţii ONU estimează că populaţia Chinei se va diminua cu 109 milioane de locuitori până în 2050, un declin de trei ori mai mare decât cel estimat odată cu predicţiile lansate în 2019.

  • Este recensământul un fiasco? Ana Bulai, sociolog: Recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică

    ♦ Primele rezultate publicate de INS arată că, faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul anterior, cel din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori ♦ Recensământul nu cuprinde însă şi fenomenul migraţiei românilor, un factor important în stabilirea unei dimensiuni reale a populaţiei ♦ „Am putea să vedem câţi oameni sunt plecaţi şi câţi sunt pe teritoriul României, dar nu suntem foarte interesaţi de lucrul acesta.”

    În cadrul Recensământului Popu­laţiei şi Locuinţelor (RPL) 2021, spune Ana Bulai, sociolog, nu a existat un interes strategic pentru a arăta dimensiunea reală a populaţiei din interiorul României. Mai mult, afirmă aceasta, recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică.

    Primele rezultate publicate de INS pentru RPL 2021, reprogramat în 2022 din cauza pandemiei, arată că faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul anterior, cel din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori.

    „Recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică. Nu a existat un interes strategic pentru a arăta dimensiunea reală a populaţiei din interiorul României sau cu caracter permanent în România. Dacă arătam exact câte milioane mai sunt în spaţiul românesc, pierdeam mai multe avantaje decât ceea ce am fi avut de câştigat prin acurateţea datelor. Întregul pachet de finanţări europene vine pe cap de locuitor – ca să nu mai vorbesc despre structurile administrative şi politice. Noi avem acum, la 19 milioane de locuitori, 3.180 de unităţi administrativ teritoriale, adică o primărie la 6.000 de locuitori. Lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă declaram că suntem 14-15 milioane de locuitori, atât cât estimează OIM (n. r. – Organizaţia Internaţională pentru Migraţie) că este populaţia permanentă în România”, a spus pentru ZF sociologul Ana Bulai.

    Recensământul nu cuprinde însă şi fe­no­menul migraţiei românilor, un factor important în stabilirea unei di­men­siuni reale a populaţiei.  Acest lucru este cu atât mai grav cu cât Ro­mânia este cel mai mare exportator de forţă de muncă din UE.

    În 2018, con­form unui raport al Co­­mi­siei Eu­rope­ne despre mobili­tatea forţei de muncă din UE, circa 173.000 de români s-au angajat în alte state membre, cu 7% mai mult decât în 2017.

    În ultimii zece ani, raportat la datele existente, din România au plecat aproape două milioane de oameni în străinătate, însă aceştia, explică Ana Bulai, reprezintă migra­ţia temporară de muncă, nu migraţia definitivă. OIM estimează că numărul de migranţi din România ar fi de aproximativ 4 milioane, afirmă ea.

    „Am putea să vedem câţi oameni sunt plecaţi şi câţi sunt pe teritoriul României, dar nu suntem foarte interesaţi de lucrul acesta. Totul vine dintr-un interes strategic al politi­cienilor de a face un recensământ care să dea bine şi care să fie util doar în anumite interese ale României, care sunt mai mari decât cele de a cunoaşte efectiv populaţia.”

    Pentru a ajunge la un rezultat real, mai spune aceasta, este nevoie de o coroborare a informaţiilor de la Poliţia de Frontieră, pe baza CNP-urilor, cu datele de la Evidenţa Populaţiei.

    Aceste date, precizează sociologul, ar arăta că sunt oameni care au drept de muncă în Italia sau Spania, care sunt principalele ţări importatoare de forţă de muncă din România.

    Mulţi dintre românii care pleacă din ţară, mai adaugă ea, rămân pe teritoriul ţărilor respective ani de zile, însă nu au aplicat acolo pentru cetăţenie şi au rămas cu drept de muncă şi rezidenţă în România.

    Ei locuiesc peste hotare, copiii lor merg la şcolile de acolo şi faptul că au drept de muncă în străinătate, dar nu sunt neapărat plătiţi şi cu asigurări sociale, îi face să poată beneficia parţial şi de sistemul de asigurări sociale din România, a detaliat Bulai.

    „Cifra emigranţilor nu este reală. OIM are o realitate, în timp ce zona electorală şi, respectiv, oficiile de muncă au alte realităţi şi alte cifre. Obţinem aceeaşi realitate în măsura în care bazele de date la nivel naţional se coroborează într-una singură. Pe baza CNP-urilor se poate şti totul la nivel central”, a concluzionat ea.

    Scăderea de un milion de locuitori între recensămintele din 2011 şi 2021, afirmă Constanţa Mihăescu, prof. univ. dr. de Demografie şi Statistică socială, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), reprezintă un declin previzibil.

    Totodată, subliniază aceasta, este important să se ţină cont de faptul că la soldul migratoriu se adaugă şi jocul celor două fenomene – natalitatea şi mortalitatea.

    „Din 2010 şi până în 2021, în România, cea mai mare contribuţie la scăderea populaţiei a venit dinspre soldul natural, adică s-au născut din ce în ce mai puţini copii. Pandemia a adus o creştere semnificativă a mortalităţii în 2020 şi 2021. Practic, dacă ne uităm cu cât a scăzut populaţia în 2020 şi 2021, vedem că mai mult de 75% din scădere este cauzată de deficitul natural, adică scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii”, a explicat Constanţa Mihăescu.

    Din 2010 şi până în prezent, mai adaugă ea, scăderea populaţiei din România este generată într-o mai mare măsură de fenomenele naturale – natalitate şi mortalitate – faţă de ceea ce aveam în deceniul precedent, când emigraţia era cea care aducea contribuţia mai mare la scăderea populaţiei.

    Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2021, precizează aceasta, a înregistrat numai populaţia rezidentă, adică exact persoanele care sunt pe teritoriul României şi care dau exacta măsură a resurselor (forţa de muncă, veniturile etc.) şi nevoilor.

    Cealaltă categorie, populaţia după domiciliu, reprezintă numai cetăţenii români, indiferent dacă aceştia sunt sau nu în ţară la momentul de referinţă.

    „Recensământul populaţiei este ca o fotografie a populaţiei, făcută la momentul de referinţă, care surprinde populaţia ca număr şi structuri complexe, aşa cum se prezintă, static, la acel moment. Fotografia ne arată un instantaneu, în schimb un videoclip ne arată o situaţie în mişcare. În consecinţă, recensământul nu poate suprinde mişcarea populaţiei, fie că este ea naturală (natalitate şi mortalitate), fie migratorie (imigranţi şi emigranţi)”, a concluzionat Constanţa Mihăescu.

     

  • China estimează că valul de Covid infectează 37 de milioane de persoane pe zi. Până la 248 de milioane de persoane, aproape 18% din populaţie, au contractat probabil virusul în primele 20 de zile ale lunii decembrie

    Aproape 37 de milioane de persoane din China ar fi putut fi infectate cu Covid-19 într-o singură zi în această săptămână, potrivit estimărilor autorităţii guvernamentale de top în domeniul sănătăţii, ceea ce face ca epidemia din această ţară să fie de departe cea mai mare din lume, conform Bloomberg.

    Până la 248 de milioane de persoane, sau aproape 18% din populaţie, au contractat probabil virusul în primele 20 de zile ale lunii decembrie, potrivit informaţiilor din cadrul unei reuniuni interne a Comisiei Naţionale de Sănătate din China care a avut loc miercuri, confirmate cu persoane implicate în discuţii. Dacă este corectă, rata de infectare ar eclipsa recordul zilnic anterior de aproximativ 4 milioane, stabilit în ianuarie 2022. 

    Eliminarea rapidă de către Beijing a restricţiilor impuse a dus la răspândirea neîngrădită a variantelor omicron foarte contagioase într-o populaţie cu niveluri scăzute de imunitate naturală. Mai mult de jumătate dintre locuitorii provinciei Sichuan, în sud-vestul Chinei şi ai capitalei Beijing au fost infectaţi, potrivit estimărilor agenţiei. 

    Modul în care autoritatea chineză de reglementare în domeniul sănătăţii a ajuns la estimarea sa este neclar, deoarece ţara şi-a închis reţeaua, cândva omniprezentă, de cabinete de testare PCR la începutul acestei luni. Ratele precise de infectare au fost dificil de stabilit în alte ţări în timpul pandemiei, deoarece testele de laborator greu de obţinut au fost suplinite de teste la domiciliu cu rezultate care nu erau colectate la nivel central. 

    Oamenii din China folosesc acum teste rapide antigen pentru a detecta infecţiile şi nu sunt obligaţi să raporteze rezultatele pozitive. Între timp, guvernul a încetat să mai publice numărul zilnic de cazuri asimptomatice.

    Chen Qin, economist-şef al firmei de consultanţă MetroDataTech, estimează că valul actual din China va ajunge la apogeu între jumătatea lunii decembrie şi sfârşitul lunii ianuarie în majoritatea oraşelor, pe baza unei analize a căutărilor online de cuvinte cheie. Modelul său sugerează că valul de redeschidere este deja responsabil pentru zeci de milioane de infecţii zilnice, cu cel mai mare număr de cazuri în oraşele Shenzhen, Shanghai şi Chongqing. 

    Raportul şedinţei nu a consemnat discuţia despre numărul de persoane care au murit. Acesta l-a citat însă pe Ma Xiaowei, şeful NHC, reiterând noua definiţie, mult mai restrânsă, folosită pentru a număra victimele Covid. Deşi a recunoscut că, în mod inevitabil, vor apărea decese, deoarece virusul se răspândeşte rapid, el a subliniat că doar persoanele care mor din cauza pneumoniei induse de Covid ar trebui incluse în statisticile privind mortalitatea. 

    Oficialii au declarat că Beijingul, care a fost lovit primul, începe să înregistreze un vârf al cazurilor grave şi critice de Covid, chiar dacă rata globală de infectare este în scădere. Între timp, epidemia se răspândeşte din centrele urbane în zonele rurale din China, unde resursele medicale sunt adesea deficitare. Agenţia a avertizat fiecare regiune să se pregătească pentru viitoarea creştere a numărului de boli grave.

    Cele 37 de milioane de cazuri zilnice estimate pentru data de 20 decembrie reprezintă o deviere dramatică faţă de numărul oficial de doar 3.049 de infecţii raportate în China în acea zi. Este, de asemenea, de câteva ori mai mare decât recordul mondial anterior pentru pandemie. Cazurile la nivel mondial au atins un maxim istoric de 4 milioane de cazuri la 19 ianuarie 2022, pe fondul unui val iniţial de infecţii cu omicron după apariţia acestuia în Africa de Sud, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Amploarea infecţiei sugerată de estimările oficiale subliniază provocarea cu care se confruntă China după ce a trecut brusc de la regimul “zero Covid” care a ţinut în mare parte virusul la distanţă în ultimii trei ani. Spitalele din marile oraşe chinezeşti, inclusiv Beijing şi Shanghai, au fost copleşite de o creştere bruscă a numărului de pacienţi, în timp ce crematoriile se luptă să facă faţă avalanşei de decese.

     

  • De azi, lumea are 8 miliarde de locuitori. ONU estimează că populaţia va continua să crească până la 8,5 miliarde în 2030, 9,7 miliarde în 2050 şi va atinge un vârf de circa 10,4 miliarde de oameni în 2080

    Populaţia lumii va ajunge marţi la 8 miliarde de oameni, reprezentând o „piatră de hotar în dezvoltarea umană” înainte ca rata natalităţii să înceapă să scadă, potrivit unei proiecţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite. ONU afirmă că această cifră înseamnă că 1 miliard de oameni au fost adăugaţi la populaţia globală în doar 12 ani.

    „Această creştere fără precedent se datorează creşterii treptate a duratei de viaţă a oamenilor datorită îmbunătăţirii sănătăţii publice, nutriţiei, igienei personale şi medicinei. Este, de asemenea, rezultatul nivelurilor ridicate şi persistente de fertilitate din unele ţări”, scrie ONU, citată de CNN.

    Ţările cu venituri medii, mai ales cele din Asia, au reprezentat cea mai mare parte a creşterii din ultimul deceniu, crescând cu aproximativ 700 de milioane de oameni din 2011 şi până în prezent. India a crescut cu aproximativ 180 de milioane de oameni şi urmează să depăşească China ca cea mai populată naţiune din lume anul viitor.

    „Unii îşi exprimă îngrijorarea că lumea noastră este suprapopulată. Sunt aici pentru a spune clar că numărul mare de vieţi umane nu este un motiv de teamă”, a spus şefa Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Natalia Kanem, citată de France 24.

    ONU estimează că populaţia va continua să crească până la aproximativ 8,5 miliarde în 2030, 9,7 miliarde în 2050 şi va atinge un vârf de aproximativ 10,4 miliarde de oameni în 2080.

     

  • Populaţia României s-a redus în ultimul an cu circa 100.000 de persoane. În iulie 2022, erau 21,94 milioane locuitori, după domiciliu

    România avea la 1 iulie o populaţie de 21,94 milioane persoane, după domiciliu, cu circa 100.000 persoane mai puţin decât în perioada similară din 2021, o scădere de 0,5%, potrivit datelor INS.

    În vara anului trecut, populaţia se ridica la 22,047 milioane persoane.

    Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,2%, respectiv 51,2%).

    În ultimul an, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 672.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,86 milioane faţă de 3,18 milioane persoane).

    Potrivit datelor statistice, la 1 iulie 2022, în mediul urban trăiau 12,33 milioane persoane, în scădere faţă cu 0,6%, circa 86.000 persoane.

    Populaţia feminină a fost de 11,23 milioane persoane, în scădere cu peste 51.000 de persoane faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

    Cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţine grupa de vârstă 50-54 ani (9%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,2%, iar la cele de sex feminin de 8,8%.

    Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,8%) şi a celei de 10-14 ani (5,1%).

     

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2021, prin creşterea (cu 0,2 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) şi prin scăderea uşoară (cu 0,1 puncte procentuale) a  ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).

    Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 119,3 (la 1 iulie 2021) la 121,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2022).

    Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,1 ani, cu 0,1 ani mai mare decât la 1 iulie 2021. Vârsta mediană a fost de 42,6 ani, în creştere cu 0,2 ani faţă de 1 iulie 2021.

     

     

  • Din cauza inflaţiei, românii îşi mănâncă din economiile bancare

    Depozitele populaţiei, principala resursă pe care băncile s-au bazat în ultimii ani, au intrat în declin, în condiţiile în care preţurile tot cresc, inflaţia trecând de 15%, în timp ce dobânzile la economiile bancare în lei sunt de-abia la jumătate, cu toate creşterile din ultima perioadă. Astfel, din cauza inflaţiei mari, românii au ajuns să îşi mănânce din economiile bancare.

    Depozitele în lei ale populaţiei au scăzut în august cu 0,04% faţă de iulie, până la 159 mld. lei şi au crescut cu doar 0,4% faţă de august 2021, în termeni reali fiind de fapt tot un declin, de -12,9%, faţă de august 2021.

    Cu inflaţie de peste 15% şi dobânzi la depozite la jumătate, economiile bancare ale românilor în lei sunt în declin.  Dobânzile real negative aduc pierderi românilor care au depozite bancare în lei.

    Şi depozitele populaţiei în valută au scăzut faţă de iulie. Depozitele în valută ale populaţiei, exprimate în lei, s-au diminuat cu 1,6% faţă de iulie 2022, la 124,4 mld. lei (exprimate în euro, ele au scăzut cu 0,1%, la 25,6 mld. euro). Faţă de august 2021, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 10% (11,7% în cazul exprimării în euro).

     

  • Cu 10.000 de aplicări/lună pentru joburi în străinătate, România ajunge în situaţia Irlandei, a cărei populaţie s-a înjumătăţit acum un secol din cauza emigrărilor

    ♦ Autorităţile române nu au date exacte despre numărul de români care ar locui în prezent în străinătate ♦ Estimările lor variază de la 5,7 mil. persoane la 8 mil. l 6 milioane de oameni au plecat din Irlanda între 1841 şi 1900, iar până în 1901, populaţia Irlandei fusese redusă la jumătate, la doar 4,4 milioane de persoane ♦ Irlanda este acum o ţară prosperă, iar nepoţii imigranţilor se întorc, dar populaţia ţării, deşi în creştere de la începutul anilor 1960, este încă sub 5,5 milioane de persoane.

    Numărul românilor care căută un trai mai bun în străină­tate rămâne unul în creştere în această perioadă. O analiză publicată zilele trecute de platforma de recrutare online eJobs arăta că de la începutul lunii septembrie şi până în prezent au fost 10.000 de aplicări pentru ofertele de locuri de muncă în străinătate prezente pe platformă.

    Creşterile de preţuri la alimente, energie, combustibil şi incertitudinea care planează asupra economiei locale par a fi factorii recenţi care îi fac pe români să se uite cu mai mare atenţie către locurile de muncă din afara ţării. Salariile de trei – patru ori mai mari decât cele pe care le câştigă în prezent ajută şi ele în luarea unei decizii. 

    „Salariul şi condiţiile de viaţă mai bune sunt principalele argumente pe care le au cei care vor să emigreze, fie şi pentru o perioadă limitată de timp. Cei care pleacă ajung să câştige şi de 3-4 ori mai mult decât în România, pe joburi şi în domenii similare”, spune Bogdan Badea, CEO-ul eJobs. Cei mai mulţi dintre românii care aplică pentru locuri de muncă în străinătate vor să meargă în ţări precum Germania, Olanda şi Franţa.

    În aceste condiţii, România începe să se­mene cu Irlanda de acum mai bine de 100 de ani, când irlandezii plecau în SUA în că­u­tarea unui trai mai bun, dar şi din cauza persecuţiilor politice. Peste 6 milioane de oameni au plecat din Irlanda între 1841 şi 1900. Până în 1901, populaţia Irlandei fusese redusă la jumătate, la doar 4,4 milioane de persoane. Populaţia ţării, deşi în creştere de la începutul anilor 1960, este încă sub

    5,5 milioane de persoane. Acest lucru face din Irlanda una dintre puţinele ţări din lume care au suferit o scădere a populaţiei în ultimii 170 de ani, când populaţia lumii a crescut de peste şase ori.

    Abia în ultimele zeci de ani irlandezii încep să se întoarcă în Irlanda, având în vedere că nivelul de trai din ţară a ajuns să fie printre cele mai bune din lume. În 2021, cel mai ridicat nivel de trai la nivelul Uniunii Europene a fost înregistrat în ţări precum Luxemburg – 177% peste media europeană şi Irlanda – 121% peste media UE, după cum arată datele de la Eurostat.

    În ciuda faptului că salariile cresc, iar condiţiile de viaţă din România s-au îmbunătăţit considerabil în ultimii 30 de ani, oamenii continuă să plece în căutarea unui trai încă şi mai bun.

    Florin Cârciu, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, spunea în luna mai a acestui an că 8 milioane de români ar locui în prezent în străinătate. Astfel, dacă dintre cei 22 de milioane de români cu domiciliul în România ar fi plecat 8 milioane, în ţară ar fi rămas 14 milioane, ceea ce ar însemna o scădere cu 36% a populaţiei faţă de recensământul din 2011.

    Potrivit datelor furnizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru ZF, dimensiunea comunităţii cetăţenilor români stabiliţi în străinătate, cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa (peste 12 luni) în afara graniţelor ţării, este de aproximativ 5,7 milioane de persoane. Diferenţa de până la 8 milioane vine din estimări orientative, cum ar fi români care au mers temporar la muncă, persoane care au dublă cetăţenie, dar pe care autorităţile din statele în care se află îi înregistrează doar cu cetăţenia ţării respective.

    Principalele ţări de destinaţie pentru cetăţenii români care s-au stabilit temporar sau permanent în străinătate sunt Italia (1,1 milioane de români), Spania (1 milion de români), Marea Britanie (cca 950.000 de români), Germania (826.000 de români) şi Statele Unite ale Americii (circa 465.000 de români).

  • Al doilea oraş din România care ajunge la 1 milion de locuitori. ”Nu vom mai avea totul concentrat în Bucureşti”

    Construcţia metroului din Cluj va transforma radical centrul regional şi va permite creşterea de aproape trei ori a populaţiei oraşului în condiţiile în care oamenii se vor deplasa mai uşor şi mai rapid dintr-un capăt în celălălt.

    „PNRR include şi investiţii în metrou, o componentă importantă pentru cel din Bucureşti dar şi pentru Cluj. Clujul va fi primul oraş din România care are sarcina dificilă de a implementa proiectul de metrou, care va face din Cluj o localitate cu un potenţial de peste 1 milion de locuitori, astfel încât să nu mai avem totul concentrat la Bucureşti“, a spus Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene, în cadrul evenimentului Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde, eveniment realizat de Confederaţia Patronală Concordia.

    Zona metropolitană a Clujului are circa 410.000 de lo­cuitori, însă din cauza reliefului oraşul are o zonă li­mi­tată unde se poate extinde, iar creşterea populaţiei pune o presiune tot mai mare pe transportul în comun şi pe infrastructura rutieră. Concordia a lansat studiul Viito­rul Transportului, realizat de la Deloitte, ce repre­zintă prima foaie de parcurs pentru atingerea obiecti­velor pentru a respecta cerinţele planului Fit for 55 şi reducerea la zero a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

    Primăria Cluj a decis suspendarea temporară a proiectului metroului pentru a actualiza indicatorii licitaţiei, în condiţiile în care costurile materialelor de construcţii au crescut foarte mult în 2022 din cauza inflaţiei şi conflictului din Ucraina.

  • România a mai pierdut 160.000 de locuitori în ultimul an. De ce, dacă scade populaţia şi numărul de elevi, nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    Populaţia României a scăzut la 19 milioane de lo­cui­tori în ianuarie 2022, în scădere cu 163.600 în comparaţie cu perioada similară din 2021, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică.

    Sporul natural negativ (diferenţa dintre numărul de nou-născuţi şi numărul de decedaţi) şi migraţia externă a populaţiei au fost principalii factori pentru care populaţia a scăzut cu un ritm accelerat şi în ultimul an.

    În condiţiile în care numărul de locuitori a scăzut, iar numărul de angajaţi de la stat a rămas relativ la fel, în timp ce finan­ţa­rea pentru serviciile publice a crescut, de ce nu se îmbunătăţesc serviciile publice de educaţie şi de sănătate?

    „Sistemul românesc public de educaţie este orientat către îndoctrinarea elevului şi a studentului, nu către pregătirea lor pentru viaţa profesională activă. De aceea elevii şi studenţii mediocri şi slabi se duc la stat, iar cei buni emigrează“, a spus Alin Teodorescu, IMAS Marketing&Sondaje.

  • Virusul care face ravagii în Grecia a apărut şi în România. Medic: “Atragem atenţia populaţiei”

    Un bărbat în vârstă de 79 de ani a fost infectat cu virusul West Nile. Acesta a fost internat la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi.

    Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, medicul Florin Roşu, a declarat, joi, că pacientul s-a prezentat la spital cu febră de 39 de grade, cefalee şi simptome clinice de meningită.

    Bărbatul provine din zona rurală şi le-a precizat medicilor că nu a călătorit în străinătate.

    Potrivit medicului Florin Roşu, în urma examenelor medicale au fost depistaţi anticorpii specifici infestării cu virusul West Nile.

    “Cazul pacientului a fost unul complex. Vârsta înaintată, comorbiditatea dată de neoplasm de colon operat, simptomele pe care le prezenta, toate reprezentau riscuri importante. Bărbatul a fost supus tratamentului specific şi monitorizat 24 din 24 de ore de echipa medicală. După zece zile de spitalizare analizele arată că a trecut prin boală şi este în afara oricărui pericol. Putem spune că a fost norocos”, a afirmat medicul Florin Roşu, scrie stirileprotv.ro