BusinessMagazin

Tag: poluare

  • România se află pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa – studiu

    România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa, conform unui nou raport mondial despre calitatea aerului citat de Greenpeace.

    Datele furnizate de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, publicate în Raportul mondial despre calitatea aerului în 2020, dezvăluie impactul carantinei COVID-19 şi modificările aduse nivelurilor globale de poluare cu particule fine (PM2.5).

    În 2020, 84% din ţările monitorizate au observat îmbunătăţiri ale calităţii aerului, în mare parte datorită măsurilor globale de încetinire a răspândirii COVID-19. Îmbunătăţirile privind calitatea aerului în 2020 comparativ cu 2019 au fost observate în oraşe precum Beijing (-11%), Chicago (-13%), Delhi (-15%), Londra (-16%), Paris (-17%) şi Seul (-16 %).

    Doar 24 din cele 106 ţări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru PM2.5 în 2020.

    Schimbările climatice continuă să afecteze calitatea aerului: anul 2020 este la egalitate cu 2016 ca fiind cel mai fierbinte an înregistrat. Incendiile şi furtunile de nisip alimentate de fenomene meteo extreme au dus la niveluri extrem de ridicate de poluare în California, America de Sud, Siberia şi Australia.

    Europa: în 2020, aproximativ jumătate dintre oraşele europene au depasit recomandarea OMS privind poluarea anuală cu PM2,5. Cele mai ridicate niveluri de poluare cu PM2,5 au fost înregistrate în Europa de Sud-Est, Bosnia Herţegovina, Macedonia de Nord şi Bulgaria fiind în frunte.

    România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate tari din Europa

    Concentraţiile de PM2.5 tind să fie mai mari în Europa de Sud şi de Est, decât în Europa de Nord şi de Vest. Această tendinţă este deosebit de pronunţată în timpul iernii, când ţările cu o dependenţă mai mare de energie pe bază de cărbune şi arderea biomasei pentru încălzire observă cele mai mari fluctuaţii sezoniere. Zonele urbane din Polonia, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Turcia experimentează în mod obişnuit două sau mai multe luni în care calitatea aerului este clasificată ca „nesănătoasă” (≥ 55,5 μg / m3), conform standardelor AQI ale SUA.

    Oraşele europene sunt poluate cronic, 18% experimentând 50 sau mai multe zile în care obiectivele zilnice ale OMS (≥ 25,5 μg / m3) sunt încălcate.

    Monitorizarea şi raportarea guvernamentală a calităţii aerului în Europa este relativă. În timp ce Europa de Nord şi de Vest au cele mai dense reţele de monitorizare a calităţii aerului cu 818 oraşe acoperite, în Europa de Est şi de Sud sunt doar 616 oraşe acoperite. Monitorizarea calităţii aerului este comună în marile oraşe şi zone urbane şi mai puţin frecventă în zonele rurale.

    “În România, autorităţile nu monitorizează corespunzător PM 2.5 în zonele urbane. În urma acestei lipse de date au apărut mai multe reţele independente de măsurare a acestui poluant care aduc date valoroase publicului. În Bucureşti, doar una din cele 6 staţii oficiale monitorizează praful fin, şi aceea e amplasată la periferia oraşului, pe malul lacului Morii, deci nu tocmai relevant.” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

    Raportul conţine şi un top al celor mai poluate capitale la nivel mondial, unde Bucureştiul ocupă locul 51. Cea mai poluata capitala este Delhi, India, iar la polul opus, aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Virgin Islands şi Noua Zeelanda, sau în capitalele ţărilor nordice Suedia şi Finlanda.

    “Multe părţi ale lumii au cunoscut îmbunătăţiri fără precedent, dar de scurtă durată, a calităţii aerului în 2020, deoarece restricţiile legate de pandemia COVID-19 au cauzat o scădere accentuată a consumului de combustibili fosili”, a spus Lauri Myllyvirta, analist principal la Centrul pentru Cercetări privind energia şi aerul curat (CREA). “Această calitate îmbunătăţită a aerului a însemnat zeci de mii de decese evitate din cauza poluării aerului. Prin tranziţia către energie curată şi transport curat putem realiza aceleaşi îmbunătăţiri într-un mod susţinut.”

     

     

  • Poluare în Bucureşti, luni dimineaţa. Majoritatea senzorilor sunt la maximum. Arderi necontrolate la periferia oraşului

    Niveluri foarte ridicate se înregistrează în zonele Moşilor, Universitate, Piaţa Sudului, Băneasa Nord. Libertăţii, Expoziţiei, Luica, Bragadiru, Pallady, Prelungirea Ghencea, Fizicienilor, Camil Ressu, Piaţa Valea Ialomiţei, Piaţa Drumul Taberei, Bd. Timişoara, Basarabia, Parcul Păcii, Piaţa Veteranilor, Leu, Pasajul Lujerului, Pantelimon, Plevnei, Piaţa Crângaşi, Giuleşti, Doamna Ghica, Lacul Tei, bd. Constructorilor, Mihalache, Aerogării.

    „Aerul este foarte poluat aici! Evită plimbările şi exerciţiile fizice în aer liber! Cele mai afectate persoane sunt copiii, persoanele în vârstă şi cele care suferă de afecţiuni respiratorii!”, recomandă platforma.

    Garda Naţională de Mediu a postat pe Facebook imagini din teren, din judeţul Ilfov, unde Garda de Mediu Ilfov, Politia Romana, pompierii si jandarmii au intervenit duminică seara, după ce oamenii au aprins cauciucuri înainte de începerea postului Paştelui. „S-a risipit si ceata neagra si petrecăreţii, cu sutele, au întrat în case. Din păcate mirosul puternic inca persista cu toate ca focurile au fost stinse”, scrie Garda de Mediu

  • Unul dintre cele mai grave dezastre ecologice: Israelul închide plajele mediteraneene

    Activiştii de mediu au început să raporteze apariţia gudronului pe coasta Israelului săptămâna trecută, după o furtună puternică.

    Poluarea a făcut ravagii în fauna locală, iar Ministerul Agriculturii a stabilit duminică că o balenă găsită pe o plajă din sudul Israelului a murit din cauza ingerării lichidului negru vâscos, potrivit radioului public israelian.

    Autoritatea pentru Natură şi Parcuri din Israel a numit deversarea „unul dintre cele mai grave dezastre ecologice” din istoria ţării.

    Ministerele pentru protecţia mediului, sănătate şi interne au emis o declaraţie comună prin care avertizează publicul să nu viziteze ţărmul mediteraneean al ţării, avertizând că „expunerea la gudron poate fi dăunătoare sănătăţii publice”.

    Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul protecţiei mediului, Gila Gamliel, au vizitat duminică o plajă din oraşul portului sudic Ashdod.

    Ministerul pentru protecţia mediului şi activiştii estimează că cel puţin 1.000 de tone de gudron au ajuns pe uscat.

    Gamliel a declarat presei ebraice că estimează că eliminarea poluării va costa milioane de dolari.

  • Începutul erei „plăteşti pentru cât arunci” în România

    Principiul „plăteşti pentru cât arunci”, implementat în statele europene cu scopul de a încuraja reciclarea deşeurilor, a fost până acum un concept atractiv doar pe hârtie în România. Acum însă, atât companiile, cât şi autorităţile locale, fac paşi concreţi în această direcţie, stimulate de măsurile luate la nivelul UE.

    Responsabilitatea, dar şi pârghiile pentru implicarea cetăţeanului, toate acestea ţin în mare parte de autoritatea locală, de care depinde implementarea măsurilor în piaţă.Plăteşte cât arunci este doar o măsură care poate avea rezultate bune în acest sens. Activitatea tuturor actorilor din lanţul de reciclare a fost afectată în pandemie ca urmare a unor industrii care au avut de suferit: preţul petrolului a scăzut dramatic din lipsa consumului, sectoarele auto şi al textilelor au avut scăderi semnificative, de pildă. Tot acest context ne face să conştientizăm şi mai bine faptul că fără reglementări special implementate de către Uniunea Europeană, mare parte din industria reciclării riscă să dispară.

    Reciclarea nu înseamnă doar operaţiunea de transformare a unui deşeu în materie primă sau într-un alt produs, ci necesită costuri destul de mari pentru operaţiunile de colectare, sortare şi procesare”, spune Adela Lazăr, preşedinte al GreenPoint Management, companie care deţine cea mai mare cotă de piaţă la nivel naţional în domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje. Compania cu un număr mediu de 19 salariaţi a înregistrat în 2019, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 140,7 milioane de lei.

    Preşedintele GreenPoint Management adaugă că toate etapele procesului de reciclare implică anumite costuri, iar valoarea materialului nu e niciodată suficient de mare pentru a le acoperi. Din acest motiv, Comisia Europeană a propus o schemă de răspundere extinsă a producătorului (REP), prin care importatorii şi producătorii care pun pe piaţă produsele ambalate sunt responsabili pentru acestea şi, astfel, trebuie să susţină financiar întregul lanţ de colectare/reciclare. Prin această finanţare, colectorii ajung şi ei la acel „breakeven point” care le permite continuarea activităţii.

    „Prin aplicarea «taxei la groapă» de pildă, fluxurile de deşeuri ar putea fi redirecţionate spre reciclare, descurajându-se astfel acumularea de cantităţi mari de gunoi şi stimulându-se în schimb procesele de colectare şi valorificare, în concordanţă cu principiul «poluatorul plăteşte»”, spune Adela Lazăr.  

    Taxa de plastic în cuantum de 80 de cenţi/kg a intrat în vigoare în prima zi a anului, urmând să influenţeze felul în care statele UE vor gestiona procesele de colectare selectivă. Astfel, producătorii vor trebui să plătească 0,8 euro pentru fiecare kilogram de deşeuri de ambalaje de plastic nereciclate. Noile măsuri vor afecta un număr tot mai mare de companii, precum cele din sectorul comerţului cu amănuntul şi al bunurilor de larg consum, al producătorilor de ambalaje din plastic, dar şi alte industrii care utilizează ambalaje de plastic.

    Adela Lazăr este de părere că, deşi această măsură ar trebui să reprezinte o motivaţie pentru statele membre de a îmbunătăţi capacităţile de reciclare, trebuie urmărit modul în care va fi afectat nivelul de concurenţă la nivelul continentului.

    „Ne putem aştepta ca fondurile financiare alocate sectorului din care facem parte să vină în sprijinul industriei, iar piaţa să atingă noi dimensiuni în mod sustenabil. În acest caz, procentul din buget alocat de statul român este un indicator cert al interesului pentru domeniul reciclării ambalajelor din România şi al angajamentului statului. Indiscutabil, obiectivele din domeniul reciclării trebuie să fie prioritare pentru decidenţii politici în următorii ani”, crede preşedintele GreenPoint.

    Luând în calcul zona de consum şi fluctuaţiile din viitorul apropiat, schimbările efectuate la nivelul pieţei vor deveni inevitabile. Obiectivele legale pe care trebuie să le atingă companiile vor avea un impact clar asupra evoluţiei pieţei, cantităţilor şi tipurilor de materiale reciclate, atât din punctul de vedere al cantităţii, cât şi al calităţii.

    Dincolo de măsurile impuse de Uniunea Europeană, direcţia pieţei va depinde în cea mai mare măsură de responsabilitatea şi transparenţa companiilor, iar Adela Lazăr se referă în acest caz la Organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), dar şi la restul actorilor de pe lanţul de reciclare. În consecinţă, piaţa va fi obligată să se adapteze unei noi realităţi, în care se va pune din ce în ce mai multă presiune asupra materialelor de ambalat.

    Din punct de vedere logistic, gestionarea deşeurilor pe două fluxuri – municipal şi comerţ-industrie – iar când vine vorba despre gospodării, deoarece procentul de deşeu reciclat depinde în cea mai mare parte de calitatea deşeului colectat, este necesară implicarea cetăţeanului în colectarea separată din gospodării, crescând astfel şansele ca resturile să fie reciclate şi să devină resursă valorificată.

    „Atât corporaţiile cât şi mass-media acceptă faptul că, în relaţiile dintre companii şi comunităţi, responsabilitatea socială este reciproc avantajoasă. Pe de o parte, această generează profit pentru firme. Pe de altă parte, CSR implică sprijinul comunităţilor ori grupurilor sociale defavorizate, companiile se implică în dezvoltarea locală. Există un oarecare consens în mediul de afaceri care subliniază faptul că strategia de responsabilitate socială corporatistă trebuie aliniată obiectivelor de management şi că investiţiile sociale trebuie măsurate în termeni economici. Vorbim de un proces care a început deja, de 10-15 ani. Având în vedere faptul că schimbarea se observă în ultimii 5 ani, putem afirma cert că şi la nivelul populaţiei, o asemenea schimbare de comportament are nevoie de timp şi consecvenţă” a mai punctat Adela Lazăr.

  • Capitala europeană cu cel mai periculos aer, unde poluarea este responsabilă anual de 7% din totalul deceselor

    Madridul a înregistrat cele mai multe decese premature cauzate de poluarea cu dioxid de nitrogen din Europa, în timp ce oraşul italian Brescia s-a clasat pe primul loc în topul morţilor provocate de particulele fine din aer, potrivit unui studiu citat de Bloomberg.

    Circa 84% dintre cetăţenii europeni sunt expuşi unui nivel de poluare care se încadrează peste recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Încadrarea în indicaţiile lansate de OMS ar putea salva anual 52.000 de vieţi, conform unui studiu al publicaţiei Lancet Planetary Health.

    În capitala Spaniei, nivelul ridicat de NO2 este responsabil de 7% din totalul deceselor raportate anual.

    Rata de mortalitate, provocată de poluarea cu dioxid de nitrogen, este mult mai severă în zonele din sudul şi vestul Europei, conform unui grup de cercetători ai Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona. Dioxidul de nitrogen este asociat în mare parte cu emisiile produse de automobile, în special cu modelele diesel.

    Particulele fine din aer, cunoscute drept PM 2,5, sunt generate, printre altele, de trafic şi activităţile industriale.

    Arderea biomasei şi combustibililor fosili în transportul aerian, terestru şi maritim creează o mulţime de particule microscopice care ajung în aproape fiecare organ al corpului.

    Mai multe studii arată că poluarea aerului creşte riscul bolilor de inimă, infarcturilor, astmului, pneumoniei şi cancerului pulmonar. Totodată, oamenii de ştiinţă au corelat ratele ridicate de decese cauzate de coronavirus cu expunerea la particulele fine din aer.

    Agenţia Europeană pentru Mediu (AEM) a declarat toamna trecută că poluarea este responsabilă pentru 480.000 de decese premature de-a lungul continentului.

     

  • O nouă depăşire a limitelor de poluare în Bucureşti. Aer irespirabil, marţi seară


    Marţi seara, Platforma pentru măsurarea calităţii aerului din Bucureşti airlive.ro a înregistrat un nivel „foarte ridicat” al poluării în Capitală, în special în ariile Piaţa Sudului, Libertăţii şi Băneasa Nord.

    Gradul de poluare a fost marţi seara de peste 100 ICA, Indicele de calitate a aerului care arată concentraţii ridicate pentru PM2,5 (praf) şi PM10.

    Cel mai ridicat grad de poluare a fost în cele trei zone menţionate Piaţa Sudului, Libertăţii şi Băneasa Nord, însă întreaga zonă centrală a Capitalei se apropia de valorile maxime: Universitate, Moşilor, Timpuri Noi, Camil Ressu.

    PM reprezintă materii sub formă de particule (numite şi poluarea cu particule), un termen folosit pentru un amestec de particule solide şi picături lichide găsite în aer. Unele particule, cum ar fi praful, murdăria, funinginea sau fumul, sunt suficient de mari sau întunecate pentru a fi văzute cu ochiul liber. Altele sunt atât de mici încât pot fi detectate doar cu ajutorul unui microscop electronic.

    Expunerea pe termen lung la o concentraţie ridicată de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură, spun specialiştii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anul în care Pământul a respirat: Cum au influenţat restricţiile de circulaţie nivelul de poluare la nivel mondial?

    Transformarea radicală a calităţii aerului este unul dintre puţinele aspecte pozitive ale pandemiei de coronavirus. Sateliţii şi celelalte tehnologii de monitorizare arată că oxizii de azot pe care îi generează automobilele au scăzut aproape în toată lumea după ce au fost implementate măsurile de carantină din primăvară, în unele zone înregistrându-se un minus de până la 50%, scrie Bloomberg.

    Per total, emisiile globale de carbon au raportat o scădere de 7% faţă de 2019, diferenţa datorându-se în mare parte declinului traficului terestru şi aerian, ceea ce nu poate oferi decât veşti bune în ceea ce priveşte reducerea amprentei de carbon. Între martie şi octomrbie, media de poluare a aerului a scăzut cu 38% în oraşele spaniole, un nivel nemaiîntâlnit în ultimul deceniu, potrivit cotidianului El Pais. 

    „Însă nu ar trebui să fim naivi şi să tratăm perioada COVID drept o frântură de economie urbană cu mai puţine maşini pe şosele. Ar trebui să învăţăm că dacă nu facem nimic în privinţa compuşilor organici volatili (VOC), ne vom întoarce imediat la situaţia de dinainte de criză”, a declarat Jessica Gilman, chimist în cadrul National Oceanic and Athmospheric Administration (NOAA).

    Efectele au variat de la o zonă la alta. Cercetătorii din Wuhan, primul epicentru al pandemiei, spun că poluarea cu ozon a crescut cu 100% după ce au fost implementate restricţiile în luna ianuarie. Astfel, oraşe precum Roma, Londra New York şi Los Angeles au înregistrat cantităţi neaşteptat de ridicate de ozon în mijlocul perioadelor de carantină.

    „Asta îmi spune că trebuie să continuăm lupta. Părerea mea este că trebuie să scăpăm de o cantitate cât mai mare de oxizi de azot pentru a atinge un standard ridicat de sănătate”, spune Paul Miller, director executiv pentru ONG-ul Northeast States for Coordinated Air Use Management.

     

  • Cum ar putea ajunge miliardarii să plătească taxe mai mari: Cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie poluează de 11 ori mai mult decât jumătatea săracă a ţării

    Estimările au fost lansate înaintea unui important eveniment internaţional pe teme climatice găzduit de Boris Johnson, iar cifrele arată că cei care au un venit de cel puţin 92.000 de lire sterline (peste 100.000 de euro) sunt reponsabili pentru circa 7% din poluarea generată într-un interval de 25 de ani.

    Cei aflaţi în procentul cu cele mai mari averi – reprezentând circa 657.000 de oameni – au fost surprinşi ca fiind singurul grup studiat ale cărui emisii nu a scăzut în ultimii 25 de ani. Din contră, amprenta de carbon a acestui segment de populaţie este de şase ori peste media naţională.

    Toate celelalte segmente de populaţie şi-au redus amprenta de carbon în aceste două decenii, în timp ce per total emisiile generate de populaţie au scăzut cu 12%.

    Confederaţia de ONG-uri Oxfam le cere guvernelor să reducă emisiile de carbon ale celor cu venituri ridicate prin taxe mai mari pentru avioanele private şi pentru SUV-uri, după ce un studiu publicat recent în Marea Britanie a dovedit că zborurile şi transportul rutier sunt responsabile pentru jumătate din volumul de emisii generat de cei mai bogaţi 10% dintre britanici.

  • Studiu: Trei oraşe din România sunt în top 5 al poluării cu emisii de la maşinile vechi şi diesel

    România ocupă trei poziţii din primele cinci la nivel european în topul poluării cu NO2, emisii produse în special de maşinile vechi şi de cele diesel. Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov sunt printre cele mai poluate oraşe europene cu substanţa clasificată drept cancerigen de mare risc.

    Studiul a fost realizat de compania europeană de cercetare CE Delft şi a vizat 432 de oraşe europene, 21 dintre acestea fiind din România. Conform organizaţiei Observatorul Român de Sănătate, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov sunt printre cele mai poluate oraşe europene cu NO2.

    De asemenea, studiul a arătat că românii sunt europenii cei mai afectaţi negativ de costurile cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătăţii. Bucureştiul este la rândul său oraşul european al cărui locuitori au cele mai mari pierderi anuale din cauza impactului poluării aerului, 3.004 euro pe cap de locuitor.

    În termeni absoluţi, în Europa doar Londra depăşeşte Bucureştiul în privinţa costurilor sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureştiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătăţii locuitorilor. În România, următoarele cele mai afectate oraşe sunt Timişoara, Braşov, Cluj şi Iaşi. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum şi cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranţei de viaţă.

    În principalele oraşe româneşti afectate (Bucureşti, Timişoara şi Braşov) particulele fine PM2.5 şi PM10 au cel mai important impact negativ asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot NO2, emisii cauzate în special de maşinile vechi şi cele diesel.

    Studiul european concluzionează că reducerea poluării aerului ar trebui să devină o prioritate de sănătate publică în oraşele Europei. Rezultatele sunt relevante şi în contextul pandemiei COVID-19, cercetările arătând că o calitate inferioară a aerului poate creşte mortalitatea în cazurile de COVID-19.

    Introducerea unor politici de transport la nivelul oraşelor afectate poate îmbunătăţi considerabil şi rapid calitatea aerului, se mai arată în studiu. Astfel, o creştere de doar 1% a numărului de maşini într-un oraş duce la creşterea costurilor sociale cauzate de poluarea aerului cu 0,5%.

    O altă recomandare a studiului CE Delft este construirea unei reţele de monitorizare a calităţii aerului, în prezent existând prea puţine astfel de staţii. Observatorul Român de Sănătate este partener în cadrul reţelei Aerlive de monitorizare a calităţii aerului în Bucureşti şi a lansat campania Ce Aer Respir pentru a construi o reţea similară în Cluj-Napoca.

  • (Ghi)donează aer curat!

    RECICLAD`OR

    Motivaţie:
    Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) recomandă, în fiecare an, tema Zilei Mondiale a Mediului, iar tema pentru anul 2019 a invitat la analizarea modului în care putem face schimbări în viaţa noastră de zi cu zi pentru a reduce poluarea aerului pe care o producem şi pentru a contracara încălzirea globală şi efectele acesteia asupra propriei noastre sănătăţi.

    Descrierea proiectului:
    Pe 5 iunie 2019, de Ziua Mondială a Mediului, Reciclad`OR in parteneriat cu Ministerul Mediului şi Garda Naţională de Mediu a lansat acţiunea „GhiDonează aer curat!”, prin care, spun reprezentanţii companiei, au „dat verde reducerii amprentei de carbon, pentru a atrage atenţia asupra problemei mondiale a poluării aerului”.
    În cadrul acţiunii, sute de elevi (clasele 0 – IV) din mai multe şcoli din Capitală au concurat pe trotinete, skateboard-uri şi role într-o competiţie ce a cuprins probe de viteză şi îndemânare, dar şi activităţi interactive pe teme ecologice.
    Acţiunea s-a desfăşurat pe Esplanada Arenei Naţionale şi s-a înscris în seria evenimentelor organizate în cadrul proiectului „Comisar în devenire”, iniţiat de Garda Naţională de Mediu şi Reciclad`OR în scopul formării unei atitudini responsabile a tinerei generaţii faţă de mediului înconjurător.

    Efecte:
    Prin intermediul proiectului, Reciclad`OR, împreună cu Ministerul Mediului şi Garda Naţională de Mediu, şi-au propus să combine atât conştientizarea şi informarea copiilor cu privire la această strigentă problemă de mediu, prin: dezvoltarea motivaţiei şi responsabilităţii în rândul elevilor, părinţilor şi a întregii comunităţi şcolare, pentru sănătatea şi ocrotirea mediului înconjurător, implicarea activă a elevilor în acţiuni de colectare separată a deşeurilor de ambalaje, proiecte de reciclare creativă si reciclarea deşeurilor, dezvoltarea unui comportament etic, civic şi a unor deprinderi de ocrotire a biodiversităţii, conştientizarea impactului negativ al poluării aerului asupra calităţii mediului înconjurător, formarea unor deprinderi de conservare a naturii, formarea premiselor pentru înţelegerea relaţiilor om-mediu înconjurător şi interdependenţei dintre calitatea vieţii şi a mediului,recunoaşterea impactului negativ al neglijenţei umane asupra naturii. „(Ghi)donează aer curat!” a mobilizat sute de elevi prin concursuri eco – interactive, fiind premiaţi de către organizatori pentru implicare şi încurajaţi spre reducerea amprentei de carbon şi reducerea poluării aerului. Proiectul s-a desfăşurat cu sprijinul Asociaţiei Alucro şi Aqua Sport.