BusinessMagazin

Tag: politica monetara

  • Strategii pentru apărarea monedelor: Danemarca experimentează, Ungaria improvizează, iar Turcia disperă

    Banca centrală a Danemarcei va trece la operarea a trei dobânzi ne­gative, alăturându-se altor bănci centrale care au operat modificări în ultimii ani pentru a-şi întări controlul asupra politicii monetare, scrie Bloomberg.

    Nationalbank, a cărei politică monetară subzero este cel mai de durată experiment cu astfel de dobânzi, fiind lansată în 2021, a decis să implementeze modificări anunţate recent. Acestea sunt menite să ajute banca să-şi realizeze mandatul de protejare a pegului coroanei daneze la euro.

    Banca centrală ungară şi-a modificat în mod activ regimul pieţei monetare în ultimii ani şi este singura autoritate monetară din Uniunea Europeană care a majorat dobânzile de la începutul pandemiei.

    Sub presiunea creşterii yieldurilor americane şi temerilor privind pandemia, forintul maghiar este pe un trend de depreciere. Analiştii anticipează că atâta vreme cât forintul va slăbi în tandem cu alte monede din regiune pe fondul tendinţelor internaţionale, banca centrală nu va lua în seamă această depreciere.

    Un sondaj Reuters recent arată că banca centrală maghiară îşi va menţine dobânzile neschimbate probabil săptămâna viitoare, însă pe măsură ce forintul se apropie de minime record, iar inflaţia creşte, aceasta va fi nevoită să-şi majoreze dobânzile pe termen scurt în lunile următoare.

    În cazul Turciei, banca centrală a recurs din 2013 în mod repetat la un cadrul de dobânzi multiple pentru a putea înăspri politica monetară fără a stârni mânia politicienilor în frunte cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, notează Bloomberg.

    Actualul guvernator Naci Agbal a simplificat cadrul respectiv după preluarea frâielor instituţiei în noiembrie, oferind investitorilor unele dintre cele mai ridicate dobânzi reale din regiune.

    Turcia încearcă cu disperare să stăvilească deprecierea lirei, care ameninţă să alimenteze creşterea inflaţiei, ce a depăşit deja ţinta băncii centrale, potrivit Financial Times.

    Banca centrală şi-a majorat puternic principala rată de dobândă în această săptămână.

    După ce a evitat un dezastru în ultimii ani, lira turcească a devenit în februarie cea mai performantă monedă din lume în 2021. Totuşi, moneda resimte din nou presiuni în condiţiile în care o creştere puternică a dobânzilor de pe pieţele dezvoltate declanşată de vânzări masive de titluri guvernamentale americane a generat retrageri de pe pieţele emergente.

  • Ce se întâmplă pe piaţa interbancară? O nouă zi de creştere pentru indicele ROBOR la 3 luni, care a încheiat săptămâna la 1,70% şi a înregistrat o creştere de 7% faţă de sfârşitul săptămânii trecute

     

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut vineri la 1,70% faţă de nivelul de 1,69%, afişat joi şi la acelaşi nivelul cu ziua de miercuri.

    La sfârşitul săptămânii trecute indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat o creştere de aproximativ 7% până la sfârşitul acestei săptămâni.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a continuat creşterea accelerată în primele trei zile din această săptămână, fiind cotat la 1,61% luni, 1,68% marţi şi 1,70% miercuri.

    Joi indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o scădere uşoară faţă de ziua anterioară de la 1,70% la 1.69%.

    ROBOR a început 2021 pe un trend descendent, influenţat de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia. De săptămâna trecută însă, indicele a început să crească. 

    BNR a decis pe 15 ianuarie să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    De la începutul pandemiei, în martie 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%. 

  • Românii cu credite primesc azi o veste dezastruoasă. Anunţul făcut de Parlament pe care mulţi sperau să nu-l audă

    Proiectul de lege care prevedea limitarea dobânzilor percepute pentru creditele ipotecare şi de consum a fost respins, în această săptămână, de către Camera Deputaţilor.

    Mai exact, este vorba despre Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar care a fost adoptat de Senat în luna februarie a anului 2018

    În martie 2019, Curtea Constituţională a României constata că o lege ce urmărea limitarea dobânzilor în sectorul financiar este neconstituţională, în principal datorită faptului că nu a fost realizată motivarea şi fundamentarea economică, socială şi juridică a soluţiilor adoptate, legea însăşi fiind considerată neclară.

    În aprilie 2019, legea a intrat la reexaminare la Senat ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale, urmând să fie respinsă de senat în luna iulie a aceluiaşi an.

    În luna noiembrie 2019, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Depuţatilor.

    În această săptămână, mai exact în data de 3 martie 2021, legea este respinsă de către Camera Depuţatilor cu 300 de voturi pentru, zero voturi contra şi zero abţineri, ca urmare a acestei decizii a avut loc şi încetarea procedurii legislative prin respingere definitivă de către Camera Deputaţilor.

     

  • Românii cu credite primesc azi o veste dezastruoasă. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi sperau să nu-l audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut vineri la 1,59% faţă de nivelul de 1,55%, afişat constant în ultimele şase zile.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%. 

     

     

     

  • Românii cu credite primesc azi o veste dezastruoasă. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi sperau să nu-l audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a urcat azi la 1,55%, după ce în ultime şase zile a fost cotat la 1,54%, potrivit datelor agregate de la BNR.

    Scăderea înregistrată de ROBOR în acest an a fost influenţată de deciziile BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia. Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, care a înlocuit ROBOR. 

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%.

     

  • Veşti proaste pentru românii cu credite: ROBOR la 3 luni a crescut până la 2,15% după 13 zile de stagnare. Cursul leu/euro este în scădere, dar tot peste pragul de 4,87

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut marţi, 20 octombrie 2020, la 2,14% după ce luni a fost cotat la 2,10%, rămânând constant în ultimele 13 zile la această valoare.

    Începând cu data de 1 octombrie 2020 şi până astăzi, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2,10%, după ce a scăzut de la 2,11%, cât era cotat în data de 30 septembrie.

    Cursul de schimb a fost cotat astăzi, 20 octombrie 2020, la 4.8738 lei/euro la un nivel comparabil cu cel de luni, peste pragul de 4,87 lei/euro.

    La începutul acestei luni, în datele de 1 şi 2 octombrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2,10%.

    La începutul lunii trecute, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

     

     

  • Alegerile locale au dat peste cap piaţa bancară. Anunţul făcut de BNR făcut în această dimineaţă pentru românii cu credite

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut luni, 28 septembrie 2020, la 2,07%, după ce vineri a fost cotat la 2,04%, joi a fost cotat la 2,02%, miercuri a fost cotat la 2,00% şi marţi a fost cotat la 1,98%, prima creştere după 4 zile de stagnare în care a fost cotat la 1,96%.

    Astfel, indicele ROBOR la 3 luni a crescut constant în ultimele patru zile cu 0,02% zilnic ajungând de la 1,96% la 2,04%, vineri – 25 septembrie, şi a înregistrat o creştere de 0,3% astăzi – 28 septembrie.

    La începutul acestei luni, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

     

     

  • Românii cu credite în lei pot avea dobânzi mai mici: Anunţul făcut de BNR la care mulţi sperau

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 15 septembrie 2020, la 1,97% după ce luni a fost cotat la 1,98%, prima scădere după 7 zile de stagnare în care a fost cotat la 1,99%.

    Din data de 3 septembrie până la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 11 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a rămas constant la 1,99%.

    Luni, 14 septembrie 2020, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,98%.

    La începutul acestei luni, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2%

    Indicele ROBOR a mai atins acest nivel în luna februarie a anului 2018, când se situa puţin sub 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

     

     

  • O veste bună pentru românii cu credite: După 4 zile de stagnare, ROBOR la 3 luni revine pe scădere

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut joi, 20 august 2020, la 1,98% după patru zile de stagnare în care a fost cotat la 1,99%

    Această continuă scădere vine ca urmare a deziciei CA al BNR, care a decis la începutul acestei luni reducerea ratei de dobândă de referinţă de la 1,75% la 1,50%, minim istoric.

    Indicele ROBOR a mai atins acest nivel în luna februarie a anului 2018, când se situa puţin sub 2%.

    Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.

    ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.

    IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.

    BNR a publicat noua valoare IRCC pentru T1 2020, la 2,41%, sub valoarea precedentă, care a fost 2,44%.

     

     

  • BNR reduce rata dobânzii de politică monetară de la 2% pe an la 1,75% pe an, începând cu 2 iunie

    BNR a decis în şedinţa de politică monetară de astăzi, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie.

    De asemenea, banca centrală a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,5% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% pe an, de la 2,5% pe an.

    Totodată, consiliul de administraţie al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit şi continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

    “În condiţiile unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, cu păstrarea stabilităţii pe piaţa financiară. Concomitent, se va urmări menţinerea rezervelor internaţionale, inclusiv a celor valutare, la un nivel optim”, transmit reprezentanţii BNR.

    Economia globală şi perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major şi de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorităţi în scopul limitării extinderii ei.  În vederea amortizării lor, numeroase bănci centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune, au luat măsuri de relaxare a conduitei politicii monetare şi de ameliorare a condiţiilor financiare, ce au inclus reduceri ale ratelor dobânzilor de politică monetară, cumpărări de active financiare şi furnizare de lichiditate prin operaţiuni reversibile, chiar şi pe termen lung.

    La rândul său, Banca Naţională a României a reacţionat prompt în acest context, Consiliul de administraţie al BNR adoptând în şedinţa de urgenţă convocată în data de 20 martie un pachet de măsuri menit să atenueze impactul economic al pandemiei, dar şi să consolideze lichiditatea din sistemul bancar, în vederea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, precum şi a finanţării în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului bugetar, se arată în comunicatul transmis vineri de BNR.

    Pachetul a inclus reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2% şi îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităţilor permanente la ±0,5 puncte procentuale, de la ±1 punct procentual, implicând menţinerea neschimbată a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,50%, şi scăderea cu 1 punct procentual a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare, la 2,5%. Totodată, s-a decis efectuarea de operaţiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.