Premierul britanic Gordon Brown a anuntat saptamana trecuta ca trupele din Irak se vor injumatati, intr-o prima faza urmand sa aiba loc "o retragere supravegheata", pana la 2.500 de militari britanici pana in primavara lui 2008, dupa care ar veni retragerea restului trupelor, spre 2009. Presa a comentat ca promisiunea lui Brown, atat de atractiva pentru cei ce au criticat implicarea tarii in razboiul din Irak, nu e decat un mod de a vinde opiniei publice mai usor ideea ca e nevoie mai mare de contributia Londrei la razboiul din Afganistan, unde campaniile impotriva unor talibani aflati in regrupare vor necesita in perioada urmatoare concentrari noi de trupe. Tot saptamana trecuta, surse militare de la Washington au declarat pentru CNN ca seful Corpului de Marina al Armatei SUA, James Conway, a propus ca militarii lui sa devina forta de lupta principala in Afganistan, in timp ce armata de uscat se va concentra in Irak. Ideea ar fi prima manifestare a planului SUA de a redesfasura fortele armate din teatrele externe, plan care s-a numit de retragere a trupelor din Irak, dar care, daca rocada preconizata de Conway s-ar confirma, ar insemna si ca militarii americani vor mai ramane inca multa vreme in Irak. La ora actuala, in Afganistan nu exista nici o unitate importanta a Corpului Marinei, dintr-un total de 26.000 de militari americani, in timp ce in Irak sunt 25.000 de oameni ai Marinei, dintr-un total de 160.000 de militari americani.
Tag: politica externa
-
Criza turceasca
Decizia Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentantilor din Congresul SUA de a adopta un proiect de lege care califica drept genocid masacrul armenilor de catre turci in 1915 a iritat profund autoritatile de la Ankara, care si-au rechemat saptamana trecuta ambasadorul de la Washington si au amenintat cu repercusiuni serioase SUA. O prima reactie a fost recunoasterea publica de catre premierul Recep Tayyip Erdogan a faptului ca Ankara pregateste o incursiune militara in nordul Irakului, spre a lovi bazele rebelilor kurzi de acolo, pe motiv ca acestia submineaza eforturile Turciei de a-i combate pe rebelii din propriul ei teritoriu, organizati in Partidul Muncitorilor din Kurdistan. A doua, cu bataie mult mai lunga, este amenintarea ca Ankara ar putea inchide baza militara americana de la Incirlik, din sudul Turciei, un nod logistic major pentru fortele armate ale coalitiei angajate in Irak si Afganistan. Proiectul de lege aprobat in Camera, initiat de democrati in virtutea necesitatii de a "spori autoritatea morala a Americii in lume", a fost adoptat in pofida protestelor administratiei Bush, care se teme sa nu piarda astfel un aliat de importanta vitala in razboiul din Irak, ca si de o complicare nedorita a situatiei de acolo.
-
Draga Vladimir
Dosarul iranian s-a aflat saptamana trecuta in centrul discutiilor dintre marile puteri, atat cu ocazia intalnirii dintre presedintele francez Nicolas Sarkozy si cel rus Vladimir Putin, cat si la intalnirea dintre acesta din urma si secretarul de stat american Condoleezza Rice. S-ar zice, la prima vedere, ca Sarkozy a jucat rolul unui fel de emisar al SUA, cunoscuta fiind politica pro-americana a liderului francez, dar si dorinta acestuia de a avea relatii cat se poate de bune cu Rusia. Din acest punct de vedere, Sarkozy a facut la Moscova toate gesturile de amabilitate posibile, de la adresarea cu "draga Vladimir" (desi Putin a pastrat adresarea formala fata de el) pana la a declara ca nu vrea sa dea nimanui lectii atunci cand vine vorba de drepturile omului in Rusia (chestiune spinoasa pentru toti amicii occidentali ai lui Vladimir Putin). N-a obtinut insa nici un rezultat in privinta unei eventuale adeziuni a Moscovei fata de ideea impunerii unor sanctiuni internationale regimului de la Teheran. Mai mult, Putin a declarat ca nu exista nici un fel de dovezi ca Iranul ar vrea sa produca arme nucleare si ca face pasi importanti in negocierile cu marile puteri. Si mai putina intelegere a obtinut de la Kremlin Condoleezza Rice, fata de care ideea SUA de a amplasa elemente ale scutului antiracheta in Europa, pe motivul unor eventuale amenintari din partea vecinilor Rusiei (recte Iranul) a intampinat o opozitie dura din partea lui Putin. Oficialii de la Moscova au avertizat chiar ca Rusia va lua "masuri pentru neutralizarea amenintarii" pe care o percep prin instalarea sistemelor antiracheta, iar Putin a ironizat teoria SUA privind un eventual atac din partea Iranului, vorbind de posibilitatea instalarii unui scut antibalistic "undeva pe luna" daca apar temeri ca de-acolo ar veni cumva vreun pericol.