BusinessMagazin

Tag: plati

  • Amazon plăteşte dublu orele suplimentare pentru angajaţii din depozite, întrucât aceştia muncesc mai mult în criza COVID-19

    Amazon a anunţat că plăteşte dublu orele suplimentare pentru angajaţii din depozitele din SUA, întrucât creşterea continuă să crească pe fondul pandemiei COVID-19.

    „Toţi angajaţii care lucrează în depozitele din reţeaua din SUA vor fi plătiţi dublu pentru fiecare oră suplimentară lucrată. Acecastă majorare temporară a plăţii a intrat în bigoare din 15 martie 2020 şi va fi valabilă până în data de 9 mai 2020”, a transmis Amazon pentru CNBC.

    Anunţul vine după unul similar lansat luni, când gigantul de comerţ online a majorat plata pe oră de la 15 dolari la 17 dolari – această majorare e valabilă până la finalul lunii aprilie.

    Gigantul a anunţat că vrea să angajeze 100.000 de oameni pentru depozite şi pentru livrări în SUA, pe fondul creşterii abrupte a comenzilor online, generată de restricţiile impuse prin măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19.

    Amazon a încurajat oamenii care şi-au pierdut locul de muncă ca urmare a închiderii de resturante şi magazine.

    „Vrem ca aceşti oameni să ştie că îi primim în echipele noastre până când lucrurile revin la normal şi până vor reuşi foştii lor angajatori să îi aducă înapoi”, a anunţat Amazon la începutul săptămânii.

    Amazon nu este singurul retailer american care angajează în această perioadă. Walmart, retailerul american cu cea mai mare prezenţă fizică a anunţat că va angaja 150.000 de oameni noi.

    Walmart a mai anunţat că le va acorda angajaţilor cu normă întreagă bonusuri de 300 de dolari, iar celor cu jumătate de normă bonusuri de 150 de dolari.

  • Companiile şi antreprenorii comentează măsurile guvernului de sprijinire a economiei în faţa căderii provocate de criza coronavirus: Bune, dar prea puţine!

    ♦ Ce acordă guvernul: IMM-urile primesc garanţii pentru credite cu dobândă subvenţionată ♦ Statul promite să-şi achite datoriile către companii (9 mld. lei, doar rambursări de TVA) ♦ Guvernul plăteşte din surse proprii şomajul tehnic pentru angajaţii ale căror companii s-au închis sau se vor închide.

     

    La trei zile de la intrarea în vigoare a stării de urgenţă pe teritoriul României, guvernul a anunţat joi măsurile legislative în domeniul fiscal pe care le-a ridicat, într-o primă eta­pă, în faţa valului care loveşte economia: IMM-urile pri­mesc garanţii pentru credite cu dobândă subvenţionată, statul promite să-şi achite datoriile către companii (9 mld. lei, doar rambursări de TVA) şi s-a angajat să plătească şomajul tehnic pentru angajaţii ale căror companii s-au închis sau se vor închide. În plus, unele obligaţii fiscale sunt amânate, la fel şi controalele la companii.

    În acest peisaj tulburat de veşti deloc bune, ce vin aproape de peste tot, mediul de afaceri a primit mai degrabă bine anunţul guvernului, dar nu şi-a ascuns scepticismul. Oricum, aşteptă­rile nu erau foar­te mari, iar senti­mentul do­mi­nant a fost sinte­ti­zat de Dragoş Anastasiu, preşedin­tele Ca­merei de Comerţ şi In­dus­trie Româno-Germa­ne (AHK): sunt măsuri foar­te bune, dar pentru di­men­siu­nea crizei pe care o tra­versăm ele sunt insuficiente.

    Cinci miliarde de lei este suma aprobată de gu­vern (cu po­si­bilitate ca ea să ajungă la 10 mld. lei şi apoi la 15 mld. lei) pentru a garanta cre­ditele cu dobânda subvenţionată de stat pe care ar urma să le contracteze companiile mici şi mijlocii.

    Acum fiecare priveşte din unghiul lui. Dragoş Petrescu, proprietarul restaurantelor City Grill şi preşedintele HORA (patronatul hote­lurilor şi res­tau­rantelor din România), spune despre suma oferită drept garanţii că este foarte mică şi, în plus, majoritatea proprie­tarilor din breaslă – 96% – deţin restaurante mici cu puţini angajaţi. Va fi greu pen­tru aceştia să acceseze aceste credite.

    Sectorul în care activează Petrescu a fost spulberat de criză, sunt mii şi mii de afaceri închise, mii şi mii de angajaţi sau foşti angajaţi pe drumuri. De aceea Petrescu apreciază decizia guvernului de a-şi asuma plata şomajului tehnic pentru aceşti lucrători.

    Guvernul a adoptat măsurile mai sus descrise, dar multe alte aspecte nu au fost lămurite. Situaţia mallurilor sau a centrelor comerciale mari, încă nu a fost clarificată, arată Petrescu.

    Şi Cristian Pârvan, secretar general al AOAR, comentează în aceeaşi direcţie: măsurile guver­nului sunt bune, dar încă sunt lucruri lăsate de­opar­te: „Sunt domenii care mai trebuie examinate sectorial şi unde trebuie luate măsuri“.

    Pârvan are o înţelegere mai largă faţă de starea de fapt: „Este clar că, în măsura în care nu ai o economie proprie puternică, axată pe piaţa internă, şi depinzi foarte mult de exporturi, acum suferi mai mult decât alţii.“

  • Industria din România care are cel mai mult de suferit din cauza coronaviruslui: sute de angajaţi au fost trimişi acasă în concedii fără plată

    În Bucureşti, conform informaţiilor de la Registrul Comerţului citate de Dragoş Panait, fondatorul fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems, există aproximativ 3.200 de unităţi HoReCa, care generează împreună 1% din cifra de afaceri aferentă oraşului. „Vorbim despre businessuri de toate dimensiunile, atât independente, cât şi părţi ale unor grupuri mai mari, locale sau internaţionale. Din cercetările noastre şi din discuţiile cu proprietarii, multe dintre aceste afaceri au un nivel de profitabilitate şi un cashflow care nu le permit să se susţină pentru o perioada mai mare de 1-2 luni”, a spus Dragoş Panait.

    Solicitarea a fost trimisă anterior deciziei recente a autorităţilor de suspendare a activităţilor restaurantelor şi cafenelelor, iar răspunsurile lui Dragoş Panait au venit pe 17 martie, când câteva dintre restaurante şi cafenele funcţionau cu resurse minimale. Cei care îşi închiseseră deja restaurantele şi-au trimis angajaţii în concediu fără plată: „Situaţia în sine, împreună cu măsurile luate până în acest punct şi ordonanţa de urgenţă care interzice evenimentele mai mari de 50 de persoane au pus multe localuri în imposibilitatea de a-şi acoperi costurile fixe, necesare operării. Astfel, proprietarii au luat hotărârea de a închide pe termen nedeterminat, iar unul dintre primele efecte a fost că angajaţii lor au intrat în concediu fără plată.”

    De asemenea, Dragoş Panait a spus că printre costurile fixe cele mai mari ale unui restaurant este chiria, care reprezintă, conform studiilor lor, aproximativ 6-8% din cifra de afaceri. De aceea, mulţi operatori au deschis încă de la început discuţiile cu proprietarii spaţiilor şi au încercat diminuarea valorii sau negocierea unor condiţii mai avantajoase. 

    „În căutarea unor surse adiacente de venituri, restaurantele care dau dovadă de flexibilitate s-au axat pe livrări, atât în regim propriu, cât şi prin platformele dedicate, însă nici aici lucrurile nu sunt simple. Lipsa materiei prime începe să afecteze activitatea de zi cu zi, aşa că operatorii sunt nevoiţi să dedice timp valoros identificării de noi furnizori, care să le respecte specificaţiile, standardele de calitate şi să se încadreze în limitele lor de costuri”, a spus Panait.

     

     

  • Guvernul va extinde perioada pentru plata impozitelor la stat

    Guvernul Orban are, miercuri, prima şedinţă în sistem de videoconferinţă. Executivul va adopta mai multe măsuri pentru sprijinirea companiilor şi angajaţilor din sectoarele afectate din cauza epidemiei de coronavirus. Perioada pentru plata impozitelor la stat va fi prelungită.

    „Vom da un puternic semnal angajaţilor şi economiei. Guvernul va interveni pentru menţinerea locurilor de muncă şi continuarea activităţii în cât mai multe sectoare economice. Pe lângă deciziile pe care le vom lua în şedinţa de mâine (miercuri – n.r.), vom continua să luăm măsuri asupra cărora ne vom consulta cu reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor”, a subliniat Ludovic Orban.

    Guvernul asigură sprijinirea plăţii şomajului tehnic de către companii pentru angajaţii care îşi vor suspenda temporar activitatea.

    Premierul Orban a avut, marţi, consultări cu sindicatele şi patronatele din cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social şi a dat asigurări că Guvernul va lua măsurile economice şi sociale care se impun pentru reducerea efectelor provocate de coronavirus, potrivit unui comunicat tranmis d Executiv.

    „Ludovic Orban a subliniat că sunt achiziţionate şi vor fi asigurate materiale de protecţie a angajaţilor din sectoarele din prima linie a combaterii răspândirii COVID-19, precizare făcută în contextul în care reprezentanţii sindicatelor şi-au manifestat preocuparea cu privire la măsurile de protecţie a lucrătorilor”, arată Guvernul, într-un comunicat de presă.

    Pe 13 martie, Ministerul Finanţelor anunţa că prorogă primul termen de platã a impozitului pe clãdiri, a impozitului pe teren, respectiv a impozitului pe mijloacele de transport, aferente acestui an, de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020.

  • Criza coronavirus: ING Bank le permite clienţilor persoane fizice să amâne plata ratelor pentru 2 luni, la cerere; Reînnoirea pe 3 luni a facilităţilor de finanţare a capitalului pentru IMM-uri

    ING Bank, sucursala din România a grupului olandez cu acelaşi nume, a anunţat că le va permite clienţilor persoane fizice cu credite de nevoi personale şi imobiliare să îşi amâne plata ratelor pentru două luni, la cerere, întrucât a prezentat o serie de măsuri pe care le ia banca în contextul crizei coronavirus.                       

    „Pentru clienţii persoane fizice cu credite de nevoi personale şi imobiliare care sunt afectaţi în mod tranzitoriu de pandemia de COVID-19 şi care solicită în mod direct măsuri de sprijin, putem aplica amânarea plăţii ratelor până la 2 luni. Durata creditului va fi extinsă în concordanţă, pentru a păstra acelaşi nivel pentru ratele lunare. Clienţii care au nevoie să apeleze la această opţiune sunt rugaţi să contacteze banca”, au transmis reprezentanţii ING Bank.

    ING Bank este a doua bancă care oferă posibilitatea de amânare a plăţii ratelor cu extinderea duratei contractului de credit, după Banca Transilvania. Până acum băncile care au anunţat măsuri asemănătoare sunt Banca Românească şi CEC Bank, ambele controlate acum de statul român.

    Diferenţa este că ING şi BT au anunţat că vor extinde durata creditului prin aceaste amânări. În cazul Băncii Româneşti nu este clar cum se va proceda, dar în cazul CEC Bank amânarea înseamnă că luna viitoare clienţii vor plăti două rate.

    În ceea ce priveşte clienţii pentru care generează un impact pe termen mai îndelungat, ING spune că va discuta de la caz la caz.

    „Pentru clienţii persoane fizice care resimt un impact direct şi de durată prin circumstanţe ca pierderea locului de muncă sau probleme grave de sănătate, vom proceda ca întotdeauna în astfel de situaţii, cu grijă şi responsabilitate, încercând să găsim pentru fiecare caz în parte soluţia potrivita reeşalonării creditului”, a explicat banca.

    În ceea ce priveşte IMM-urile şi companiile mici care se confruntă cu probleme de capital de lucru în această perioadă, banca spune că va aproba reînnoirea pe 3 luni a facilităţilor de finanţare a capitalului circulant.

    „Pentru IMM-uri şi micro-companii, care se preocupa de două ori mai mult în aceste zile – şi pentru familia lor şi pentru afacerea lor – vom înlesni aprobarea reînnoirii pe 3 luni a facilităţilor de finanţare a capitalului circulant, fără a fi nevoie ca ei să se prezinte la bancă. Măsura se aplică clienţilor cu scadenţă la facilităţile de credit în următoarele 3 luni şi care nu se află deja într-un proces de remediere sau de restructurare a creditelor existente. În cazul unei afectări semnificative a businessului în contextul pandemiei COVID-19, în care măsura de mai sus nu este suficient de acoperitoare, rugăm clienţii aflaţi într-o astfel de situaţie să ne contacteze, pentru a identifica cele mai potrivite soluţii”, a transmis ING.

    În data de 11 martie, ING a trimis o notificare către IMM-uri în care le notifica cu privire la modificarea comisioanelor percepute comercianţilor pentru încasările la POS de la 1 aprilie 2020, dar acum a spus că a decis amânarea cu 3 luni a implementării acsestei măsuri în contextul de faţă.

     

     

     

  • Care este anunţul oficial al CEC Bank referitor la amânarea plăţii ratelor in următoarea perioadă

    Pe fondul crizei epidemiologice cu COVID-19, CEC Bank anunţă că este pregătită să susţină amânarea pentru 30 de zile a plăţii ratelor la creditele acordate persoanelor fizice.

    Potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei, măsura se aplică automat tuturor clienţilor care nu dispun în conturile deschise la Bancă, la data scadenţei, de sumele aferente plăţii ratelor la credite şi limite de credit prin carduri, fără a fi necesare demersuri suplimentare şi este valabilă pentru toate creditele: pentru locuinţe, pentru consum sau pentru limite de credit prin carduri. În acelaşi timp, Banca sfătuieşte clienţii care au acces la soluţii de plăţi la distanţă (internet banking sau/şi mobile banking), să îşi ramburseze ratele chiar şi în această perioadă, având în vedere că la următoarea scadenţă vor avea o presiune mai mare asupra bugetului, având de rambursat şi rata amânată, şi rata scadenţă din luna respectivă.

    ”În această perioadă, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate şi solidaritate şi fiecare dintre noi poate contribui cu soluţii în mod voluntar. Având în vedere contextul actual, am decis să acţionăm proactiv pentru a veni în ajutorul clienţilor CEC Bank care trec printr-o situaţie dificilă în această perioadă. Astfel, CEC Bank a amânat pentru 30 de zile plata ratelor datorate de clienţii persoane fizice, sperând ca astfel să contribuim, prin măsuri de distanţare socială, la reducerea răspândirii virusului. În funcţie de cum evoluează situaţia, vom ajusta măsurile astfel încât să venim în ajutorul clienţilor noştri”, a declarat Bogdan Neacşu, preşedinte – director general al CEC Bank.

    Astfel, clienţii persoane fizice vor putea să-şi plătească ratele oricând, în termen de maximum 30 de zile de la scadenţă. Pentru perioada de amânare de 30 de zile, nu se vor aplica penalităţi, iar clienţii nu vor fi raportaţi la Biroul de Credit. Durata contractului va rămâne neschimbată, deci nu va fi necesară semnarea unor acte adiţionale.

    CEC Bank recomandă tuturor clienţilor ca în această perioadă să utilizeze canalele alternative, precum Mobile Banking şi Internet Banking. Aceste platforme oferă acces la operaţiunile bancare curente, precum transferuri către terţi, plata facturilor, constituirea de depozite şi plata ratelor la credite. Recent, banca a anunţat posibilitatea deschiderii conturilor la distanţă, 100% online, inclusiv pentru clienţii noi prin intermediul serviciului CEC IN.

    În ceea ce priveşte clienţii persoane juridice, CEC Bank este pregătită să vină în sprijinul celor care se confruntă cu dificultăţi economice, cum ar fi suspendarea activităţii sau reducerea acesteia, în contextul actual. Comunicarea este esenţială în această perioadă şi de aceea, Banca recomandă clienţilor persoane juridice să contacteze Client Manager-ul lor dacă se confruntă cu probleme. Banca va căuta soluţii personalizate pentru business-urile afectate şi va trata cu celeritate fiecare caz şi situaţie în parte.

    Fondată în 1864, instituţia financiară românească CEC Bank are în prezent peste 2 milioane de clienţi, cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi active de 29,3 miliarde lei, la sfârşitul anului 2018.

  • CONAF: Cerem Guvernului acces gratuit la apă, energie electrică şi gaze pentru şi băncilor încetarea plăţii ratelor pentru minim 90 de zile

    Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care reprezintă 2 federaţii patronale, 6 patronate şi 4 asociaţii naţionale, a lansat o serie de propuneri către Guvern, bănci, ANAF, instituţiile statului şi Casa Naţională de Sănătate, care ar putea acorda populaţiei şi mediului de afaceri un ajutor în faţa crizei coronavirusului.

    Printre măsurile propuse Guvernului, CONAF notează „susţinerea furnizării de apă, energie electrică, gaze şi combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod gratuit, pentru a stimula revenirea imediată a populaţiei şi agenţilor economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică”.

    Mai jos, propunerile formulate redate integral:

    COLABORAREA CU GUVERNUL:

    1. Susţinerea furnizării de apă, energie electrică, gaze şi combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod GRATUIT, pentru a stimula revenirea imediată a populaţei şi agenţilor economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică.
    2. CONAF propune scutirea de la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor agenţilor economici care plătesc, conform legii 75% din salariul angajatului pe toată perioada cât acesta din urmă nu îşi desfăşoară activitatea.
    3. Acordarea de linii de credit de la stat pe termen de 1 an cu dobandă “0 “ sau cel mult 50 % din ROBOR, pentru IMM-uri şi pentru celelalte entităţi ce au până la 50 de angajaţi (PFA, IF, II, AF, asociaţii, fundaţii) pentru a stimula revenirea rapidă a activitaţii.
    4. Accesarea de rezervă pentru alimente de bază şi asigurarea publică de către Preşedintele României că toţi locuitorii ţării vor avea acces la ele.

    COLABORAREA MEDIULUI DE AFACERI CU MEDIUL BANCAR

    1. Propunem încetarea plăţii ratelor la creditele acordate persoanelor fizice şi juridice pe o perioadă de minim 90 zile şi reeşalonarea acestora pe o perioadă de 6-12 luni, cu menţinerea sau reducerea dobânzilor actuale.
    2. Perioada de graţie de minim 90 luni pentru rambursarea creditelor de investiţii, cu menţinerea sau reducerea dobânzilor actuale. 
    3. Acordarea de garanţii guvernamentale companiilor pentru a contracta finanţări bancare pentru susţinerea activităţii curente. 
    4. CEC şi EXIMBANK să aibă programe de finanţare pentru agenţii economici.

    COLABORAREA CU INSTITUŢIILE STATULUI:

    Inspectoratul Teritorial de Muncă a anunţat închiderea activităţii, iar înregistrarea firmelor se poate face doar la ghişeu întrucât parola de obţinere a depunerii on-line se ia tot de la ghişeu, ca urmare trebuie să se aibă în vedere următoarele măsuri imediate:

    1. Prelungirea termenelor de înregistrare a contractelor de muncă încheiate în această perioadă 11.03-31.03.2020, cu posibilitatea luării în calcul a extinderii perioadei până la 31.05.2020 sau la o dată ulterioară.
    2. Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele necesare înregistrării contractelor, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către ITM, cu confirmarea primirii acestora şi transmiterea parolei REVISAL tot pe e-mail.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-ANAF:

    Depunerea unor declaraţii, adrese pentru soluţionarea diverselor probleme la ghişeu.

    1. Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către fiecare Agenţie Judeţeană de Administrare Fiscală, cu confirmarea primirii acestora.
    2. Eşalonarea datoriilor fiscale pe o perioadă de 120 de zile de la termenul de plată (25.03.2020), fără a fi calculate doânzi şi penalităţi pentru această perioadă (de luat în considerare posibilitatea de prelungire dacă situaţia economică se agravează).
    3. Prelungirea perioadei de emitere a executărilor silite (popriri pe conturi)- 60 zile.
    4. Rambursarea datoriilor către agenţii economici: rambursări de TVA, recuperări de impozite.
    5. Compensarea între sumele de rambursat de la bugetul de stat şi obligaţiile fiscale scadente ale contribuabililor, fără calcularea de penalităţi în sarcina acestora dacă compensarea nu s-a realizat la timp de către stat.

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate:

    1. Prelungirea termenelor de înregistrare a cererilor de recuperare a concediilor medicale ale angajaţilor societăţilor comerciale.
    2. Rambursarea de urgenţă a concediilor medicale plătite de către agenţii economici.

    „Este momentul ca toţi actorii economici să îşi dea mâna şi împreună cu autorităţile să contribuie la lupta împotriva coronavirusului şi la relansarea economică viitoare. Spitalele private, clinicile trebuie să fie în alertă maximă şi împreună cu spitalele de stat şi cu autorităţile în domeniu să lucreze conjugat pentru salvarea de vieţi omeneşti”, a notat CONAF. 
     

     

  • BNR va asigura stabilitatea cursului valutar, dobânzile la lei nu vor creşte, va da lichiditate cât este nevoie, dar băncile trebuie să amâne, să reeşaloneze creditele, astfel încât să scadă ratele de plată pentru firme şi persoane fizice nu pe 2-3 luni, ci pe 5-10 ani, să-şi susţină clienţii, pentru că altfel vor pierde cu toţii

    Din cauza coronavirusului, toată lumea este în criză – atenţie!, mult mai puternică decât acum 10 ani.

    Statele puternice – SUA, China, Germania, Japonia, Franţa, Elveţia, Italia, Austria etc. au anunţat că pun la bătaie zeci, sute şi se va ajunge la mii de miliarde de dolari sau euro pentru susţinerea propriilor economii, a companiilor, dar şi a băncilor.

    În joc nu sunt numai companiile aviatice, hoteliere, de turism, restaurantele sau cafenelele, mallurile, cinematografele, ci toată lumea.

    De luni, 16 martie, România intră în Situaţie de Urgenţă, un eveniment fără precedent în timp de pace.

    Guvernul Orban, acum cu drepturi depline, poate lua orice măsură economică, fiscală sau bugetară. BNR este la masa discuţiilor, la fel ca şi băncile şi marile companii.

    În joc este situaţia întregii economii, 600.000 de companii, 5 milioane de angajaţi, 5 milioane de pensionari şi în final 19 milioane de români (şi cei 5 milioane de români care lucrează în afară au familii, case şi chiar businessuri în România).

    Dacă firmele nu produc, dacă oamenii nu au ce şi unde să lucreze, statul nu va avea din ce să trăiască, de unde să ia taxe şi impozite,şi să-i plătească pe cei pe care îi are pe lista de plată.

    Nici nu se va mai pune problema a 3% din PIB sau orice alt procent de deficit bugetar, ci problema va fi a asigurării finanţării bugetului şi a lichidităţii în economie, în sistemul bancar şi apoi la nivelul companiilor, pentru ca în final să poată să fie plătite pensii şi salarii, nu numai la cei de la stat.

    Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, spune că are nevoie de încă 1% din PIB, adică peste 2 miliarde de euro.  Mă tem că România va avea nevoie de cel puţin 10% din PIB, adică peste 20 de miliarde de euro pentru a traversa această criză.

    Cât mai repede, Guvernul trebuie să discute cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială, pentru a putea primi sprijin, inclusiv financiar, şi a nu ajunge în situaţia în care să depindă de pieţe pentru a se împrumuta, având în vedere că necesarul de finanţare al statului va creşte exponenţial.  

    BNR va asigura o stabilitate a cursului leu/euro, un ban în plus sau în minus nu se pune, pentru că are o poziţie valutară mult mai stabilă decât acum zece ani (rezerva valutară este mult mai mare, plus 10 miliarde de euro), băncile sunt mult mai bine capitalizate, nu mai sunt expuse pe valută (aproape 70% din credite sunt în lei şi numai 30% în euro – acum 10 ani era invers) şi nu mai depind de resursele externe (economiile interne atrase de la populaţie şi companii sunt mai mari decât creditele acordate cu 30%).

    Având în vedere că două treimi din împrumuturi sunt în lei, iar BNR controlează politica monetară, dobânzile la lei nu vor creşte. Mai ales că inflaţia va scădea.

    BNR va asigura lichiditate băncilor cât vor cere şi cât este nevoie, pentru a nu exista probleme în sistemul de plăţi sau situaţii de criză ca acum 10 ani, când nu mai erau lei în piaţă.

    Guvernul va acorda garanţii pentru companii, mai ales că la la nivelul Uniunii Europene vor intra fonduri de stabilitate.

    Până Guvernul, Uniunea Europeană se vor înţelege la nivelul măsurilor de urgenţă, băncile din România trebuie să acţioneze primele şi rapid pentru a stopa orice fel de criză şi a pune o presiune în plus pe umerii clienţilor, care şi aşa nu înţeleg ce se întâmplă şi cum se poate schimba totul într-o săptămână.

    Băncile trebuie să amâne plata creditelor cât va ţine starea de urgenţă, mai ales că oamenilor le va fi frică să se deplaseze la bancă (spre exemplu, 90% din clienţii CEC, care are cea mai extinsă reţea de retail, interacţionează direct cu banca).

    Băncile trebuie să reeşaloneze imediat toate creditele pentru companii şi persoane fizice pe o perioadă 5-10 ani, dacă nu chiar mai mult, în funcţie de evoluţia economiei şi a afacerilor.

    Prin reeşalonare, ratele lunare trebuie să scadă, cel puţin în primul an, cu mai mult de 50%, dacă nu chiar mai mult.

    Sute de mii de angajaţi sunt trimişi acasă, magazinele se închid, iar salariile scad cu cel puţin 25% din această săptămână.

    Spre exemplu, grupul Mobexpert a anunţat închiderea tuturor magazinelor pe o perioadă nedeterminată, angajaţii urmând să fie plătiţi cu 75% din salariul brut.

    La un calcul sumar, 25% reprezenta o rată bancară.

    Pentru cei care vor fi daţi afară (în criza de acum 10 ani, 600.000 de angajaţi au plecat peste noapte) băncile trebuie să găsească soluţii, cu o plată la minim şi reeşalonare a împrumuturilor pe o perioadă mult mai lungă de timp.

    Băncile trebuie să-şi susţină clienţii, companiile, în toată această perioadă de “carantină”, pentru că dacă nu-i susţin, vor cădea împreună.

    Cu experienţa crizei precedente, patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri îşi vor declara imediat insolvenţa şi chiar falimentul şi apoi se vor lupta ani de zile cu băncile prin tribunale pentru active.

    Ce să facă hotelurile, dezvoltatorii imobiliari, lanţurile de restaurante, proprietarii de malluri dacă se închide tot, dacă vor intra în vigoare restricţii de circulaţie?

    Ce să facă transportatorii dacă nu mai pot lua comenzi ?

    Ce să facă hotelierii dacă turismul a dispărut peste noapte?

    Nu toată lumea lucrează în supermarketuri sau au business de livrare de produse în magazine, unde vânzile duduie ca de Crăciun.

    În restaurante, cafenele, malluri, în magazine traficul s-a prăbuşit, iar vânzările au căzut cu 90%.

    Băncile trebuie să aibă grijă cum gestionează piaţa imobiliară şi reeşalonarea creditelor ipotecare prin reducerea substanţială a ratelor pentru că altfel se vor trezi ca în criza precedentă, cu prăbuşirea preţului apartamentelor cu 50% sau a terenurilor cu 90%, şi în final vor fi nevoite să facă provozioane, care vor fi mult mai mari decât dacă ar acorda acum extinderea scadenţelor şi reducerea ratelor.

    Bancherii pot spune că, dacă dau aceste reeşalonări, li se va schimba poziţia de lichiditate, având în vedere că resursele atrase prin depozite sunt pe termen scurt, iar creditele acordate sunt pe termen lung.

    Această situaţie va fi rezolvată de Banca Naţională prin asigurarea de lichiditate, atât cât va fi nevoie.

    Băncile sunt pline de titluri de stat, 20% din bilanţul lor se bazează pe aceste instrumente, care pot fi puse imediat garanţie la BNR pentru lichiditate.

    Dacă nu vor face aceste lucruri acum şi se vor împotmoli în chestiuni birocratice, băncile se vor trezi că nu vor putea să gestioneze crizele de lichiditate şi financiare care vor apărea la nivelul companiilor şi a persoanelor fizice.

    Nu toţi salariaţii vor beneficia de o plată de 75% din salariul de bază dacă stau acasă, nu toate companiile au puterea financiară a Mobexpertului.

    Gândiţi-vă că primele 1.000 de companii din România controlează 47% din business, iar restul de 599.000 se bat pentru restul de venituri.

    Bineînţeles că nu numai băncile trebuie să reeşaloneze creditele, ci şi furnizorii (din păcate volumul creditelor furnizor este de trei ori mai mare decât volumul creditelor bancare, ceea ce reprezintă principala problemă a economiei în acest moment), pentru că nu au altă soluţie. Închiderea liniilor comerciale şi de finanţare afectează pe toată lumea.

    România nu are economia Germaniei, unde guvernul a anunţat un plan de susţinere de 500 de miliarde de euro, şi ăsta-i doar începutul.

    Guvernul, BNR, băncile şi marile companii, adică cei care au lichidităţi şi resurse financiare trebuie să susţină pe toată lumea, pentru că România nu are o altă economie.

    În criza precedentă au fost peste 100.000 de insolvenţe, sute de mii de locuri de muncă au dispărut, antreprenorii au albit şi acum nu mai au niciun fel de energie să se lupte cu o nouă criză, băncile s-au trezit cu clienţi furioşi, iar bugetul public s-a umplut de datorii.

    Lumea, inclusiv România, se va confrunta cu o criză mult mai mare şi cu efecte mult mai rapide.

  • Cine plăteşte factura pentru coronavirus în China: Oamenii săraci

    Publicaţia americană Financial Times reuşeşte să contureze într-un tablou dureros imaginea matematicii crizei generate de coronavirus în societatea săracă a Chinei.

    Zilele au devenit dificile pentru un şofer de taxi care lucrează „la negru”, în căutare de clienţi într-o staţie de autobuz din Picun – un sătuc înţesat de muncitori imigranţi la periferiile Beijingului.

    „Obişnuiam să câştig între 600 şi 800 de yuani (între 86 şi 115 dolari) pe zi, dar acum sunt pe pierdere cu 80 – 100 de yuani pe zi (11-15 dolari)”, a povestit el pentru FT, înainte de a fi gonit din staţie – fără pasageri – de autorităţile rutiere.

    Datele arată că epidemia de coronavirus, care a infectat peste 80.000 de persoane în China, a început să fie ţinută sub control. Cu toate acestea, luni întregi de restricţii de călătorie, muncă şi restricţii sociale generale pun presiune pe familiile sărace din China.

    O cincime din gospodăriile din China pot supravieţui doar puţin peste 2 luni fără venituri noi, în timp ce 40% dintre acestea nu pot supravieţui mai mult de 3 luni, arată un sondaj realizat, săptămâna trecută, pe un eşantion de 120.000 de respondenţi, realizat de China Househould Finance Survey şi Research Centre, o firmă independentă de consultanţă din Chengdu.

    „Nu putem estima dacă impactul epidemiei asupra pieţei muncii se va resimţi timp de jumătate de an, un an, sau mai mult, dar suntem siguri că va dura destul de mult încât anumite segmente din societate nu pot supravieţui pe cont propriu”, a spus Gan Li, director al firmei de consultanţă şi profesor universitar.

    China cheltuie mai mult decât orice ţară dezvoltată pentru investiţii în drumuri, cale ferată şi alte infrastructuri, însă alocă mult mai puţini bani pentru măsuri sociale, precum accesul la o locuinţă.

    Spre comparaţie, cheltuie circa 3% din PIB pentru măsuri sociale, faţă de 12% cât cheltuie în medie naţiunile dezvoltate, conform lui Gan.

    China are o populaţie de peste 1,43 miliarde persoane, potrivit platformei Worldometers. PIB-ul Chinei a fost de peste 13.000 miliarde dolari în 2018.

    Lipsa de susţinere socială este cu atât mai îngrijorătoare în cazul muncitorilor cu contracte informare precum doamna Wu, o imigrantă ce 50 de ani din Hebei, angajată ca femeie de serviciu la o sucursala a China Construction Bank.

    Ea nu a vrut să îşi dea tot numele publicaţiei americane, dar a declarat că nu a mai fost plătită din luna decembrie. Pentru a-şi plăti chiria, ea a fost nevoită să renunţe la toate celelalte cheltuieli.

    „Nimeni nu este plătit la timp. Noi nu suntem excepţia”, a declarat doamna Wu pentru FT.

    Nici clasa de mijloc nu scapă

    Presiunea financiară pusă de criza coronavirusului pe gospodării ameninţă obiceiurile de consum ale clasei de mijloc, în special în cazul părţinţilor tineri care au tendinţa de a economisi mult mai puţin decât generaţiile anterioare.

    Hao Xiaogang, 35 ani, este maseuză în Beijing şi spune că de când a început criza a renunţat la ideea de achiziţiona o casă pentru a nu fi nevoită să plătească rata de 3.000 yuani pe lună (450 dolari).

    „Deja mă aflam sub o presiune financiară de anul trecut când am fost de acord să fac achiziţia, însă acum am fost nevoită să renunţ cu totul. Nu plănuiesc nicio altă achiziţie majoră în următoarea perioadă. Să ai cash este important”, a spus Hao Xiaogang.

    Tensiunea generată în societate din cauza pierderilor de venituri şi a incertitudinii atunci când vine vorba de locul de muncă atinge cote periculoase.

    Micii proprietari de magazine au pornit proteste în şase oraşe săptămâna trecută în mai multe locuri din ţară.

    Imagini care circulă online îi arată pe protestatarii din Shenzhen cum cântă în cor „tăiaţi chiriile”, chiar dacă poliţia a îndemnat mulţimea să se spargă din cauza riscului epidemiologic.

    Sectorul afacerilor mici este responsabil pentru o treime din consumul cotidian de bunuri al Chinei, arată o cercetare realizată de braţul de cercetare al Ant Financial, compania-soră a Alibaba.

    Cu toate acestea, afacerile mici au înregistat un volum de tranzacţii mai mic cu 50% în primele luni ale anului 2020, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Numărul de tranzacţii înregistrate în provincia Hubei, spre exemplu, au scăzut cu 70% de la an la an.

    Guvernul Chinei a lansat o serie de măsuri pentru a ajuta businessurile, precum amânarea la plată a unor taxe şi extinderea unor împrumuturi, dar aceste măsuri nu ajută prea mult gospodăriile cu venituri mici.

     

     

  • CEC Bank amână plata ratelor pentru creditele luate de persoanele fizice, pentru o perioadă de 30 de zile

    CEC Bak urmează să anunţe săptămâna viitoare amânarea plăţilor ratelor pentru creditele luate de persoanele fizice pentru o perioadă de 30 de zile, având în vedere criza coronavirus şi imposibilitatea clienţilor de a ajunge la bancă, conform unor surse de pe piaţa bancară.

    Apelul autorităţilor către populaţie de a rămâne acasă şi de a interacţiona cârt mai puţin, îi poate pune pe oameni în postura de a nu mai ajunge la bancă să-şi plătească ratele.

    Conform surselor citate, amânarea se va face fără nici un fel de penalitate.

    CEC Bank este una dintre cele mai mari bănci de retail şi poate insitutţia bancară cu cea mai mare interacţiune umană.