BusinessMagazin

Tag: plastic

  • Când dispar din magazine articolele de plastic de unică folosinţă?

    Parlamentul European a adoptat acum doi ani o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosinţă, bunuri care au un impact puter­nic negativ asupra mediului.

    „Restricţiile de piaţă şi marcarea re­gu­lilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerinţele de pro­iec­tare a produselor pe­ntru sticle se aplică înce­pând cu 3 iulie 2024, iar măsurile de res­­pon­sa­bilitate extinsă a pro­du­cătorului se aplică de la 31 decembrie 2024“, spun re­pre­zentanţii companiei de audit şi con­sul­tanţă PwC într-un articol pe site-ul propriu.

    Mai exact, de la începutul lui iulie se interzice comercializarea de produse speci­fice din plastic, respectiv tacâmurile şi farfuriile de unică folosinţă, beţişoarele de urechi, paiele/beţele pentru agitat băuturi, beţele care se ataşează baloanelor, pro­du­sele realizate din materiale plastice degra­dabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

    În acest sens, statele membre trebuie să adopte legislaţia privind măsurile impuse pentru interzicerea sau restricţionarea comercializării produselor din plastic. Între timp însă, agenţii economici au început deja să-şi adapteze stra­te­gia de afaceri în funcţie de prevederile Directivei de plas­tic, spun reprezentanţii PwC.

    Spre exemplu, în mai 2021 Auchan România va sista vânzarea veselei din plas­­tic de unică folosinţă şi va elimina am­ba­la­je­le din plastic pentru toate pre­pa­ra­tele co­man­date la pachet. În acelaşi timp, com­­pa­nia a început să dezvolte o ga­mă pro­prie de alternative reu­ti­li­za­bile. 

    Potrivit studiilor com­paniei, la nivel mondial, industria alimentară con­­sumă cea mai mare can­titate de plastic în fabricarea am­ba­lajelor, 72% dintre aces­­tea nefiind recu­perate vreodată şi ajun­gând în natură.

    Iniţiative similare au anunţat şi alţi retaileri, unii chiar înainte ca UE să adopte această directivă. Un exemplu este REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, compania ce deţine re­ţelele Kaufland şi Lidl. Câteva dintre acţiunile ce fac parte din această strategie sunt scoaterea de la vânzare a articolelor de plastic de unică folosinţă precum ta­câ­muri, farfurii şi pahare, în 2019, şi a sa­coşelor de unică folosinţă din plastic con­venţional, în 2018, prin care compania esti­mează că sunt economisite anual apro­ximativ 598 de tone de plastic.

    În plus, în anul 2019, Lidl România a înlocuit pungile din plastic subţire pentru cântărirea fructelor şi legumelor cu o alternativă din material compostabil şi biodegrabdabil, iar la începutul lui 2020 a introdus şi săculeţi reutilizabili pentru fructe şi legume, încurajând astfel clienţii să adopte un comportament responsabil faţă de mediu. Astfel de săculeţi au fost introduşi în ofertă şi de alţi retaileri precum Mega Image sau Kaufland.

    Mai mult, de la începutul anului 2021 Lidl taxează fiecare pungă de plastic de la raionul de fructe şi legume cu 0,09 lei (nouă bani), parte a aceeaşi strategie de a reduce consumul de plastic. Kaufland a luat o măsură similară în 2019.

    „Fiind oferite în mod gratuit atâta timp, ne-am consolidat obiceiul de a considera pungile de unică folosinţă fără valoare şi de aceea să le folosim excesiv, să le irosim, fără să ne gândim că ele au un impact de mediu. Generăm foarte multe deşeuri şi este timpul să ne schimbăm obiceiurile la cumpărături. Am listat pungi biodegradabile, însă nu le vom oferi gratuit, din dorinţa de a limita irosirea lor şi a transmite clienţilor un mesaj de responsabilitate“, declara în 2019 Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs Kaufland România.

    Astfel, retailerii mari au început deja de mai multă vreme să elimine produsele din pastic de unică folosinţă din magazine. Deadline-ul oficial e foarte aproape însă pentru toată lumea, 3 iulie.

     

  • Kaufland România: Broscuţa – prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Deoarece poluarea cu plastic este una dintre cele mai grave probleme de mediu, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, care vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Anul acesta, în luna iulie, Kaufland a introdus în unităţile companiei, pe termen nelimitat, spaţii special amenajate sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, în care clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, printr-un proces ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Persoanele implicatete în proiect sunt: personalul din magazine, reprezentanţii firmei de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare al companiei. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc 3 ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG, în fiecare lună fiind activă o altă categorie de produse la reducere.

     

    Elementul de noutate:

    Broscuţa este primul program de acest tip dedicat reciclării plasticului de recipiente. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei.  

     

    Efectele inovaţiei:

    Până în prezent, au fost colectate peste 10.000 de recipiente goale. De asemenea, prin intermediul proiectului se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri, iar oamenii sunt educaţi să fie mai responsabili şi oferindu-le stimulente financiare în acest sens.

  • Trenduri în producţia de încălţăminte: Adidas dezvoltă un material pe bază de plante

    Compania Adidas a anunţat luni că lucrează la dezvoltarea unui nou material, un tip de piele organică care are la bază o ciupercă, în cadrul iniţiativelor companiei pentru producţie sustenabilă, potrivit Business Insider.

    Adidas a anunţat că lucrează cu parteneri pentru acest proiect, însă nu a menţionat când vor ajunge la vânzare primele perechi de încălţări fabricate în baza acestui material.

    Compnia a început să ofere în 2020 o versiune vegană a produsului Stan Smith, unul dintre cele mai populare ale companiei, iar pe termen mediu şi-a luat angajamentul de a elimina blana din gama de produse.

    Noul material reprezintă una dintre iniţiativele de sustenabilitate derulate de Adidas. Compania a anunţat că în 2020 a produs 15 milioane de perechi de încălţări produse din plastic reciclat şi îşi propune să ajungă la 17 milioane de perechi în 2021.

    Plasticul utilizat a fost colectat de pe plaje şi din regiuni de coastă, conform reprezentanţilor companiei.

  • SITUAŢIE ÎNGROZITOARE: cât plastic mâncăm şi bem zilnic fără măcar să realizăm. Cea mai mare cantitate de plastic se afla chiar in cea mai importantă resursă de pe planetă

    O bucată de PVC bine rumenită, burgeri cu garnitură Lego sau supă cu carduri de credit. Pare un meniu fără nicio noimă, dar reprezintă totuşi realitatea consumului zilnic de bucăţi microscopice de plastic incluse, fără să ne dăm seama, în alimentaţie.

    Oamenii ar putea ingera, săptămânal, echivalentul unui card de credit din plastic, a concluzionat un studiu din 2019 realizat de WWF International, citat de Reuters, cantităţile de plastic regăsindu-se, în principal, în apa potabilă dar şi în alimente precum crustacee, care tind să fie consumate întregi, astfel încât plasticul din sistemul lor digestiv este, de asemenea, consumat. Reuters a folosit rezultatele studiului pentru a ilustra cum arată de fapt această cantitate de plastic în diferite perioade de timp. Într-o lună, ingerăm greutatea unei piese Lego din plastic şi, într-un an, cantitatea de plastic folosită pentru casca unui pompier. Este posibil să nu pară prea mult, dar în acest ritm de consum, într-un deceniu, am putea mânca 2,5 kg de plastic, iar de-a lungul vieţii, să consumăm aproximativ 20 kg de microplastic.

    Producţia de plastic a crescut în ultimii 50 de ani odată cu utilizarea pe scară largă a produselor de unică folosinţă ieftine. Deoarece plasticul nu este biodegradabil, ci se descompune doar în bucăţi mai mici, acesta ajunge în cele din urmă peste tot, poluând plajele şi sufocând viaţa sălbatică marină.

    Malcolm Hudson, profesor de ştiinţe ale mediului la Universitatea din Southampton, spune că în mediul înconjurător există cantităţi tot mai mari de particule minuscule, numite nanoplastice, care sunt mult mai dificil de detectat, şi pe care probabil le ingerăm şi noi. „Ar putea trece în sângele nostru sau în sistemul limfatic şi apoi să ajungă în organele noastre”, spune Hudson, citat de Reuters.

  • Businessul prietenos cu natura

    Despre atenţia la mediu, despre soluţii prietenoase cu mediul, despre reciclare şi sustenabilitate vorbesc corporaţii şi giganţi internaţionali cu bugete masive gata de investit în aceste direcţii. Raza de speranţă vine însă şi din partea micilor businessuri antreprenoriale care pornesc la drum chiar cu ideea de a fi prietenoase cu natura şi fac din asta un adevărat crez. Câteva astfel de afaceri au trecut prin proiectul ZF Afaceri de la zero de-a lungul ultimului an şi jumătate, iar poveştile lor integrale sunt disponibile pe platforma cu acelaşi nume.

    1. Un arbore pentru un suvenir

    La bază ecolog, Kosa Istvan a încercat să găsească o metodă care să îmbine principiile unui ONG pentru protecţia mediului cu pragmatismul unei afaceri. Aşa că, punând la bătaie toate ideile şi o investiţie de 60.000 de euro, a dat contur businessului Transylmagica, un atelier din Miercurea Ciuc unde iau naştere suveniruri şi alte obiecte personalizate.

    Kosa Istvan produce şi vinde obiecte mici, durabile, simpatice, care îşi deservesc proprietarii pe o perioadă îndelungată, iar după vânzarea fiecărui produs plantează un puiet de arbore în cadrul unor proiecte de restaurare ecologică.

    Sub brandul Transylmagica, se găsesc atât suveniruri, cât şi sacoşe textile şi diferite tipuri de căni. Magazinul online a devenit funcţional în martie 2020, la capătul unui an întreg de pregătiri şi de realizare a stocurilor. Site-ul este, de altfel, singura modalitate de vânzare în acest moment, fiind în derulare însă şi discuţii cu potenţiali revânzători.

    O parte din produse sunt fabricate în atelierul Transylmagica, altele parţial în colaborare cu fabrici autohtone.

    „În viitor nu dorim să ne limităm la produsele fabricate numai de noi, ci am dori să accentuăm faptul că de la noi se cumpără experienţa de a planta un arbore, iar aceasta este tot atât de importantă sau chiar mai importantă decât produsul în sine”, spune Kosa Istvan.

     

    2. Terapie fără plastic

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a pornit de la zero în 2019 businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi a deschis un magazin online.

    În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

    Printre brandurile prezente pe platforma Terrawell, se numără şi Zahra, o altă afacere de la zero, care s-a prezentat în cadrul proiectului ZF. Fondatoare este Andreea Costina, care a schiţat brandul Zahra în timpul studenţiei, când a produs primele cosmetice naturale, unturi de corp, pe care le-a vândut apoi colegelor de cămin. În 2014 şi-a înfiinţat o firmă de tip SRL-D şi a închiriat spaţiu pentru un laborator de producţie în Bocşa, satul său natal, din judeţul Sălaj. Acum, are un portofoliu de 20 de produse cosmetice precum unturi de corp, creme de faţă şi de mâini, balsamuri de buze, dar şi produse pentru baie – săruri de baie, geluri de duş. Toate, eco-friendly.

     

    3. În loc de „punguţa” de la magazin

    Obloj este tot un brand prietenos cu natura, care se prezintă într-o manieră prietenoasă şi pentru cumpărători, sub forma săculeţilor textili pentru cumpărături, ca alternativă la pungile de plastic. Mihaela şi Adrian Aron sunt cei cu minţile creative care au transformat Obloj într-o punte de legătură între mediul înconjurător şi oamenii care ţin la el.

    Gândită cu mai multă vreme în urmă, afacerea a luat o pauză în 2019, însă a revenit cu forţe proaspete anul acesta, odată cu instituirea carantinei, când cumpărăturile au devenit mai rare, dar mai consistente.

    Obloj înseamnă acum o colecţie întreagă de săculeţi textili din bumbac netratat, imprimaţi cu mesaje isteţe, de dimensiuni diverse, pentru diferite utilizări. Astfel, de pildă, un săculeţ numai bun pentru o franzelă costă 18 lei, unul pentru pâine rotundă sau pentru legume şi fructe este 20 de lei, unul pentru verdeţuri – 12 lei, un săculeţ pentru leguminoase – 15 lei. Cel mai scump este săculeţul Obloj pentru orice, adică şi cel mai mare din colecţie, al cărui preţ este de 22 de lei.

    Momentan, Mihaela şi Adrian Aron produc săculeţii Obloj într-un mic atelier din Bucureşti şi vând online, dar şi în cadrul târgurilor handmade, în măsura în care acestea se desfăşoară în această perioadă.

    Mai mult, la achiziţia unui set format din zece săculeţi textili Obloj – pentru toate nevoile de la cumpărături – antreprenorii au plantat în septembrie un copac în Ocolul Silvic Ciucaş.

     

    4. Ambalajul din plante

    Biodeck produce ambalaje, pahare şi tacâmuri compostabile, folosind ca materie primă trestia de zahăr şi amidonul de porumb. Ambalajele Biodeck sunt o alternativă pentru cele de unică folosinţă din plastic, fiind produse din ingrediente 100% regenerabile şi biodegradabile. De bază, ca materie primă, sunt amidonul de porumb – care provine dintr-un amestec de uleiuri vegetale, dar şi trestia de zahăr. Adrian şi Tudor Georgescu, fondatorii afacerii, folosesc aceste materii prime pentru a face farfurii, caserole şi tacâmuri.

    Spre deosebire de ambalajele reciclabile, care pot fi reintroduse în cicluri noi de producţie, cele compostabile se transformă în compost (îngrăşământ agricol natural) sub influenţa umezelii şi a căldurii. Dacă produsele reciclabile pot fi refolosite de câteva ori, compostul este reutilizabil la infinit.

    Bazele afacerii au fost puse în aprilie 2017, când cei doi fraţi s-au aşezat la masă şi au ales numele firmei. Un an mai târziu, în vara anului 2018, au încheiat primul contract cu un lanţ de magazine. Astăzi, ambalajele Biodeck se găsesc atât pe rafturi ale retailerilor, cât şi în mai multe cafenele şi restaurante. Fabrica Biodeck se află în Buftea, în apropiere de Bucureşti.

     

    5. Poveşti din pânză

    Atelierul de pânză s-a născut în 2009, într-un spaţiu de mai puţin de nouă metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic. Proiectul, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România, povesteşte fondatoarea Teia Ciulacu.

    Inspiraţia i-a venit după ce a dat peste o statistică de la Ministerul Mediului, care arăta că în România se con­su­mă cinci miliarde de pungi de plastic într-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil şi, astfel, contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră.

    Teia Ciulacu a scris atunci un plan de afaceri, a primit un grant de 5.000 de dolari de la o fundaţie pentru a-şi cumpăra echipamentele necesare şi, într-un spaţiu pus la dispoziţie de un partener, au realizat primele sacoşe de pânză, din bumbac netratat, neînălbit.

     

     

    Materialul vedetă  din China

    Pentru mai multe afaceri de la zero, materia primă este bambusul, iar produsele care ies din această plantă sunt din cele mai diverse, de la biciclete la scutece şi hârtie igienică.

    Sabin Dimian, de pildă, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus într-un atelier din Câmpina, judeţul Prahova. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete.

    „Am optat pentru bambus pentru că poate fi recoltat în fiecare an. Dacă am fi produs din lemn, trebuia să aşteptăm zece ani, astfel încât stejarul respectiv să ajungă la maturitate pentru a produce o asemenea bicicletă. Bambusul este cu 35% mai  rezistent decât stejarul”, spunea Sabin Dimian la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Tot din bambus sunt şi scutecele pe care le face Ana Voicu. Fostă angajată a unei companii multinaţionale, ea a dat statutul de angajat pe cel de antreprenor, pentru a pune pe picioare brandul de scutece de unică folosinţă, parţial biodegradabile, din bambus Zuluff.

    Primele idei au încolţit acum trei ani, dar au prins contur treptat, după ce Ana Voicu a testat produsul cu ajutorul mamelor din România. Bambusul a fost ales ca materie primă pentru Zuluff deoarece este un material sustenabil, care se găseşte şi creşte în cantităţi mari. În plus, fibra din bambus este moale şi potrivită pentru bebeluşi.

    Şi la baza hârtiei igienice Bambooda stă tot bambusul. Dan Cornea este cel care s-a gândit să creeze o alternativă la hârtia care rezultă din tăierea copacilor şi a conceput acest brand de hârtie igienică. Materia primă provine din provincia Sichuan din China, recunoscută pentru plantaţiile de bambus.

    „Bambusul este una dintre plantele cu cea mai rapidă creştere din lume, oferind o alternativă ecologică pentru copacii tăiaţi şi care poate fi reînnoită rapid. Bambooda este fabricată 100% din celuloză de bambus, complet albă, în trei straturi, conţine 330 de foi, are zero ambalaje din plastic şi este mult mai rezistentă la rupere”, explică Dan Cornea.

    Din bambus sau nu, produsele micilor antreprenori arată, cu fiecare nouă idee, că alternative pentru a fi sustenabili există la orice. Este totul o chestiune de voinţă.

  • ZERO plastic în fabricile TenarisSilcotub

    TenarisSilcotub

    Motivaţie:
    În ultimii ani, TenarisSilcotub a reuşit să atingă un grad de 87% reciclare a deşeurilor de hârtie, carton, lemn sau plastic generate din activitatea sa. Un sistem de proceduri bine pus la punct şi câteva investiţii cheie (de pildă, maşini de compactat) au permis angajaţilor să se adapteze rapid şi să se implice direct în recuperarea deşeurilor rezultate din producţie. Dorinţa a fost ca acelaşi lucru să fie adoptat şi în cazul deşeurilor generate în mod direct de către angajaţi. Un efort mic depus de angajaţi are un impact major asupra întregii companii.

    Descrierea proiectului:
    Prima etapă a proiectului, ce a debutat la inceputul anului 2019, a avut ca scop eliminarea paharelor de plastic. Printr-o campanie internă, reprezentanţii companiei spun că au reuşit să îi ajute pe angajaţi să conştientizeze că ceea ce fiecare consideră a fi „doar un simplu pahar”, la finalul unui singur an se transformă într-un volum enorm – 2,2 milioane de pahare. Au eliminat astfel paharele de plastic şi le-au inlocuit cu alte obiecte sustenabile, pentru asigurarea consumului zilnic de apă al angajaţilor companiei: pahare din ceramică personalizate, recipiente pentru consum apă de 500 ml etichetate individual cu nume şi prenume şi un sistem modern şi performant de dozatoare cu filtre de înaltă calitate în spaţiile de servire a mesei. Pasul doi a fost eliminarea PET-urilor. Debutul campaniei de descurajare a utilizării PET-urilor a fost „bradul de Crăciun”, din iarna lui 2019. Într-o construcţie specială, transparentă, în formă de brad, au invitat angajaţii să depună toate PET-urile, după folosire. Scopul a fost de a le da o idee de cât volum de deşeuri sunt generate într-o singură fabrică. Vizualizarea a 20.000 de PET-uri strânse într-un singur loc a funcţionat ca argument pentru decizia finală.

    Efecte:
    S-au eliminat 2,2 milioane de pahare de plastic şi 250.000 de PET-uri din consumul anual al echipei companiei. Fabricile Tenaris Silcotub au devenit astfel fabrici libere de PET şi, spun reprezentanţii companiei:  „ne-am luat «la revedere» de la cele 250.000 de PET-uri anuale”. Rezoluţia noului an 2020 este Zero Plastic şi conştientizarea întregii echipe că aceste acţiuni aduc beneficii pe termen lung, putând astfel lăsa în urmă un mediu locuibil şi pentru generaţiile viitoare. Un alt câştig a fost transferul acestui comportament responsabil din fabrică, acasă. Feedback-ul echipei a arătat că majoritatea angajaţilor au adoptat aceeaşi politică „no PET” şi în familiile lor.

  • Primul program de reducere a risipei pungilor subţiri de plastic de unică folosinţă

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Potrivit unor date citate de reprezentanţii Kaufland, o pungă de plastic, în medie, e utilizată timp de numai 12 minute şi apoi aruncată în natură, 90% din pungile de unică folosinţă aruncate în natură din UE sunt pungi subţiri cum sunt cele de la legume-fructe, 89% din pungile de unică folosinţă sunt utilizate doar o singură dată, iar rata de reciclare a pungilor subţiri este foarte mică, doar una din 200 ajungând să fie reciclată, în UE. În urma acestor date îngrijorătoare, în octombrie 2019 Kaufland România a lansat un demers prin care şi-a propus să schimbe un puternic obicei în rândul clienţilor: risipa pungilor de unică folosinţă de la raioanele de legume-fructe, devend primul retailer care a oferit pungi bio numai contra-cost, strict din dorinţa de a limita risipirea lor în exces.

    Descrierea proiectului:
    Pentru început, compania a umplut magazinele cu afişe care comunicau clienţilor să nu folosească nicio pungă la cântărirea legumelor şi fructelor. A introdus, de asemenea, în locul pungilor de plastic, variante bio de pungi subţiri, fiind „singurul retailer care a recunoscut că pungile subţiri bio reprezintă o soluţie de compromis, pentru că viitorul constă în reutilizare, nu folosire şi aruncare”. Kaufland a listat pungile bio şi a introdus o taxă pentru a încuraja clienţii să vină cu sacoşa de acasă – sau să cântărească fără nicio pungă, direct pe cântar. Astfel, pungile biodegradabile compostabile de la raionul de legume-fructe şi de la raionul de produse congelate vrac au fost pentru prima dată oferite către clienţi la 0,10 lei/bucata. În acest mod, Kaufland a lansat o invitaţie către clienţi de a limita utilizarea excesivă a pungilor de unică folosinţă, fie ele şi biodegradabile, şi de a contribui prin acest gest la demersurile de a proteja mediul înconjurător. A pus totodată la dispoziţia clienţilor şi alte moduri de a cântări legumele şi fructele: fără nicio pungă, punând produsele direct pe cântar, dacă cantitatea sau articolul le permite (de exemplu pentru banane sau un pepene galben); în punga reutilizabilă adusă de client de acasă; în noul săculeţ reutilizabil pentru legume-fructe, pe care clienţii îl pot cumpăra din magazine. Cu ocazia acestui proiect, Kaufland România a prezentat şi primul studiu care arată comportamentul românilor faţă de utilizarea excesivă a pungilor şi în ce măsură sunt dispuşi să devină mai responsabili. Studiul a fost realizat în septembrie 2019, de Departamentul de cercetare al companiei Kaufland România cu ajutorul unei agenţii de research, pe un eşantion reprezentativ la nivel urban de 1.001 de persoane. Potrivit acestuia, 54% dintre oameni ar prefera pungi biodegradabile la raionul de legume fructe, 8 din 10 români obişnuiesc să folosească pungi pentru cântărirea fructelor şi legumelor. Doar 20% dintre ei au un comportament anti-risipă: mai exact, 7% dintre români nu folosesc deloc pungă, iar 14% spun că vin cu punga reutilizabilă de acasă, iar 4 din 10 români au declarat că introducerea pungilor biodegradabile contra-cost i-ar determina să îşi schimbe comportamentul de a utiliza excesiv pungi de unică folosinţă la legume-fructe. Potrivit acestora, ei fie vor folosi mai puţine pungi, fie vor opta pentru pungi reutilizabile, fie vor renunţa cu totul la ele.

    Efecte:
    Obiectivul iniţial al companiei a fost să reducă cu 30% risipa de pungi de unică folosinţă într-un an. În primele două luni de la lansarea campaniei, consumul de pungi de unică folosinţă a scăzut cu peste 65% faţă de perioada similară a anului trecut. Prin introducerea săculeţilor reutilizabili în magazine, cantitatea de deşeuri a fost redusă cu 570 de tone de ambalaje/an. Kaufland a derulat şi o campanie masivă de informare şi responsabilizare a clienţilor. Consumul excesiv de plastic dăunează grav comunităţii, care a crescut gradul de conştientizare asupra impactului negativ pe care plasticul îl are asupra mediului înconjurător. Nu în ultimul rând, împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, compania a acţionat colaborativ în vederea identificării soluţiilor de a gestiona mai eficient acest material.

  • BROSCUŢA – Prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Pornind de la deviza ,,consumul excesiv de plastic dăunează grav naturii”, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. „Proiectul reprezintă o premieră la nivelul pieţei, astfel de ambalaje fiind mai dificil de reciclat, din cauza procesului minuţios de sortare, pe tipul de material, respectiv de culori. De asemenea, este o premieră faptul că acei clienţi care adoptă un comportament eco sunt recompensaţi cu o reducere atât de mare, de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire”, spun reprezentanţii businessului. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei. Un studiu recent citat de reprezentanţii Kaufland estimează că un om înghite în jur de 50.000 de microparticule de pe an, ceea ce înseamnă 2.000 de microparticule de plastic pe săptămână – echivalentul a 5 grame. De asemenea, Marea Neagră este cea mai poluată din întreaga Europă, cu peste 83% deşeuri din plastic (ambalaje, sticle, pungi) şi particule de microplastic găsite la peste 2.000 de metri adâncime.

    Descrierea proiectului:
    În spaţiul special amenajat sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Ambalajele de produse de igienă şi curăţenie aduse sunt sortate şi reciclate printr-un proces amplu ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc trei ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG. În fiecare lună este activă o altă categorie de produse la reducere. Proiectul a fost implementat până acum în şapte magazine Kaufland: Bucureşti Pantelimon, Bucureşti Rahova, Bucureşti Pallady, Bucureşti Tei, Constanţa Obor, Timişoara Elisabetin şi Iaşi Păcurari. Persoanele implicate în program sunt: personalul din magazine, firma de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare. Durata proiectului este nelimitată, din luna septembrie urmând să fie disponibil în mai multe magazine.

    Efecte:
    Proiectul educă oamenii să fie mai responsabili, oferindu-le stimulente financiare (reduceri de 50%). De asemenea, prin program se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri. În faza pilot a iniţiativei, clienţii s-au dovedit a fi foarte receptivi: aproximativ 10.000 de flacoane goale au fost colectate.

  • Reducerea consumului de plastic

    Lidl România

    Motivaţie:
    Pentru pilonul „mediu”, una dintre cele cinci arii pe care Lidl îşi concentrează activităţile de CSR, compania s-a angajat să protejeze mediul înconjurător, luând măsuri pentru a reduce consumul de resurse şi a materialelor plastice, urmând o abordare în trei paşi: prevenire, reducere, reciclare. Toate iniţiativele companiei în domeniul reducerii cantităţii de deşeuri din plastic fac parte din REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, la care a aderat şi Lidl România, care şi-a setat ca obiective ca, până în 2025, să reducă cu 20% cantitatea de plastic din ambalajele produselor marcă proprie şi să facă trecerea către plasticul reciclabil pentru toate ambalajele mărcilor proprii ce utilizează acest material.

    Descrierea proiectului:
    Pentru a-şi atinge obiectivele, Lidl a dezvoltat un plan de acţiune pe termen lung care cuprinde atât măsuri ce vizează procesele interne, cât şi demersuri realizate în colaborare cu ONG-uri, ţintind astfel adoptarea unui comportament responsabil pentru întreaga societate românească. Astfel, în paralel cu reducerea plasticului din activitatea de business, unul dintre demersurile companiei este să reducă cantitatea de deşeuri din plastic care ajunge în mediul înconjurător, prin susţinerea iniţiativelor cu impact puternic asupra României. În 2019 Lidl a eliminat din magazine articolele din plastic de unică folosinţă. De asemenea, compania a introdus pungi de plastic compostabile în Piaţa Lidl şi pungi de hârtie cu fereastră din plastic compostabil în Brutăria Lidl. A investit totodată în programe de impact care acţionează în domeniul protecţiei mediului, precum programul strategic
    „Cu apele curate”, dezvoltat de Lidl alături de MaiMultVerde, CeRe, ARC şi Bloc0, care are ca scop combaterea poluării cu plastic din apele Dunării, contribuind la 6 din cele 17 ODD-uri. În cadrul programului a fost achiziţionată drona WasteShark, care navighează pe suprafaţa apei şi colectează până la 500 de tone de deşeuri în opt ore. În 2020, Lidl a introdus săculeţi reutilizabili pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl. Pentru a sprijini clienţii în angajarea unui comportament responsabil prin reducerea consumului de plastic, Lidl va dona 0,10 lei proiectului „Cu apele curate”, pentru fiecare pungă de unică folosinţă pe care clienţii aleg să nu o folosească. În proiect au fost implicate echipa de comunicare şi echipa de CSR Lidl România, campania fiind desfăşurată în intervalul 2019 – 2020.

    Efecte:
    Efectele programului sunt cuantificabile atât la nivel intern, cât şi la nivel extern, asupra comunităţii, a calităţii mediului, dar şi a societăţii în ansamblu. În primul rând, în urma eliminării articolelor de plastic de unică folosinţă de la raft, anul trecut 63 de tone de plastic nu au mai intrat pe piaţa locală, conform unei analize făcute de Lidl în 2017, pe această categorie de produse. Prin schimbarea ambalajelor de la raioanele de legume-fructe şi brutărie, 535 tone de plastic au fost eliminate de pe piaţă în cursul anului, conform aceleiaşi analize. Iar prin programul „Cu apele curate”, încă din prima etapă la acţiunile de salubrizare au participat 550 de voluntari şi au strâns
    6,5 tone de plastic.

  • Reducerea consumului de resurse naturale si a emisiilor de CO2 prin recuperarea 100% a deseurilor de fier

    TenarisSilcotub

    Motivaţie:
    Recuperarea deşeurilor rezultate din producţia de oţel (Călăraşi) şi ţevi (Zalău) este parte din strategia de implementare a sistemului de economie circulară din TenarisSilcotub, dezvoltat pe mai multe planuri. Scopul final specific acestui proiect a fost atingerea gradului de 100% recuperare a materialelor considerate, până de curând, deşeuri, ceea ce urma să ducă la două efecte principale: impact zero asupra mediului (deşeurile nu mai erau stocate, reintrând în mod natural în circuitul economic) şi creşterea sustenabilităţii activităţii.

    Descrierea proiectului:
    Dacă resturile de ţevi sau şpanul rezultat din producţia de ţevi sunt reintegrate, automat, în procesul de producţie, în cazul deşeurilor precum zgura sau ţunderul (uleios sau uscat) a fost necesară găsirea unor soluţii particulare astfel încât acestea să îşi poată găsi o utilizare ulterioară. În cazul zgurii rezultate din topirea fierului vechi în cuptorul electric, care presupune doar o prelucrare mecanică, a fost nevoie de obţinerea unor certificări speciale care să-i confirme utilizarea ca agregat în construcţii civile. Considerat o lungă perioadă doar un deşeu, ţunderul uleios a putut fi recuperat după un proces foarte laborios ce a implicat oameni din 3 departamente cheie: HSE, producţie şi mentenanţă. Zeci de testări au reuşit să îl aducă la calitatea necesară pentru a deveni materie primă pentru cuptorul electric. Ţunderul uscat este, de asemenea, valorificat, succesul aparţinând echipei ce a reuşit să găsească la nivel national şi regional parteneri industriali din zona siderurgică sau producători de electrocasnice ce îl pot refolosi. Compania nu s-a oprit aici şi a identificat resurse adiţionale de valorificare şi proiectează un injector cu o tehnologie nouă care va da valoare: prafului de oţelărie, cauciucurilor, plasticului şi şlamurilor de neutralizare.  Începând cu 2019, TenarisSilcotub este parte din proiectul Retrofeed la nivel de EU, prin care compania proiectează şi testează tehnologii inovative şi performante. În prezent, derulează teste pentru valorificarea cauciucului din piaţa naţională, a plasticului din fluxurile interne şi cele industriale naţionale, a subproduselor aferente procesului de laminare la cald şi a şlamului care rezultă în urma epurării apelor uzate industriale şi a prafului de oţelărie.

    Efecte:
    TenarisSilcotub a reuşit, în 2020, să atingă un grad de 100% recuperare a deşeurilor de fier, mai exact reintegrarea anuală în procesul de producţie propriu sau a unor parteneri a 80.000 de tone de ţunder (uscat şi uleios) şi zgură. Alternativele folosite la resursele naturale în ultimii ani înseamnă decarbonizarea procesului: 5.946 tone de CO2 eliminate din proces şi 35.000 tone de deşeuri salvate de la depozitarea finală.