BusinessMagazin

Tag: Perspective

  • GfK: O treime dintre români se aşteaptă ca economia să meargă mai bine şi doar 20% mai rău

    4 din 10 români afirmă că starea generală a economiei a suferit un regres anul trecut faţă de 2013. Cu toate acestea, situaţia arată mai bine decât în luna decembrie 2013, atunci când aproape 6 din 10 români considerau acelaşi lucru. Din ce în ce mai mulţi români privesc cu încredere următorul an, o treime dintre ei aşteptând ca economia să meargă mai bine şi doar 20% mai rău.

    “Este prima dată în ultimii şapte ani când procentul celor care se uită cu încredere la viitorul economic al ţării îl depăşeşte pe cel al neîncrezătorilor, ceea ce ne face să aşteptăm o creştere a indicatorului măsurat de GfK şi în 2015. Încheierea unui an electoral intens, dar şi perspectivele de revenire a economiei globale, îi determină pe români să spere la un viitor mai bun”, afirmă Andi Dumitrescu, director general GfK România.

    O treime dintre români spuneau în decembrie că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce 16% dintre locuitori credeau că aceasta este mai bună. Situaţia cunoaşte o îmbunătăţire faţă de finele anului trecut, când 44% din populaţie îşi vedea finanţele personale deficitare comparativ cu 2013.

    În privinţa perspectivelor financiare, doar un sfert dintre cei chestionaţi au spus de-a lungul anului 2013 că acestea se vor înrăutăţi, peste 21% fiind optimişti. Procentul celor care cred că situaţia bugetului va fi stabilă în viitor a crescut faţă de 2013, de la 43% la 47%.

    În decembrie 2013, percepţia asupra evoluţiei inflaţiei din ultimul an este mai bună decât în aceeaşi luna din 2013. Aproape 4 din 10 români cred că preţurile au fost mai ridicate în comparaţie cu anul anterior, faţă de 67% care credeau acelaşi lucru în ultima lună a anului 2013.

    Perspectivele privind şomajul sunt mai bune decât în anii anteriori. Media peşimiştilor în 2014 se situează la 58% faţă de 66% în 2013 şi 63% în 2012.

    Atunci când se referă la investiţiile în bunuri de folosinţă îndelungată, numărul celor care considerau în decembrie că nu este un moment bun pentru realizarea acestora în viitorul apropiat este în scădere faţă de decembrie 2012, 49% dintre români afirmând că nu intenţionează să cumpere un obiect important pentru locuinţă în următorul an, versus 52%.

    Atitudinea faţă de economisire este relativ constantă – ca şi în decembrie 2013, doar 20% dintre români consideră că este o perioadă propice pentru a pune bani deoparte, iar 59% spun că veniturile lor abia reuşesc să le acopere cheltuielile curente. În acelaşi timp însă, procentul celor care spun că au datorii este într-o uşoară scădere, situându-se la 16%, comparativ cu 19% în decembrie 2013 şi 2012.

    Informaţiile provin din Barometrul de Încredere a Consumatorului, studiu cofinanţat de Comisia Europeană şi realizat lunar de GfK România. Datele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste, eşantionul fiind de 1000 de persoane.

    Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România a înregistrat o cifră de afaceri de 19,2 milioane euro în 2013. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.

  • Aşteptările experţilor financiari privind economia României s-au îmbunătăţit considerabil

    Indicele care măsoară percepţia experţilor financiari privind starea actuală a economiei României a urcat cu 17,5 puncte în decembrie, de la minus 0,1 puncte în luna anterioară, se arată într-un sondaj întocmit de institutul german de cercetare ZEW, în colaborare cu grupul austriac Erste.

    În ceea ce priveşte perspectivele economiei locale pentru pentru următoarele şase luni, acestea s-au îmbunătăţit cu 9,7 puncte, indicele urcând de la 23,6 la 33.3 puncte în decembrie.

    România a se situează pe poziţia a cincea în clasamentul pe regiune privind aşteptările economice în următoarea jumătate de an, în coborâre cu două locuri faţă de noiembrie. Primele patru locuri sunt ocupate, în ordine, de Slovacia, Austria, Polonia şi Croaţia.

    Perspectivele bursei de la Bucureşti s-au îmbunătăţit în această lună, iar indicatorul care măsoară aşteptările pentru indicele BET a consemnat un avans de 24,2 puncte, la 66,6 puncte.

    Şi aşteptările pentru evoluţia leului au urcat substanţial, ajungând la 27,4 puncte, de la 3,3 puncte în noiembrie.

    La sondajul pentru luna decembrie au participat 52 de analişti financiari din Europa Centrală şi de Est şi 13 din Turcia. Regiunea Europa Centrală şi de Est include, în sondajul ZEW, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia.

    Europa Centrală şi de Est a înregistrat o îmbunătăţire a perspectivelor privind evoluţia economiei în următoarele şase luni, indicele regiunii avansând cu 18 puncte, la 30,5 puncte. Indicatorul pentru situaţia actuală a regiunii a urcat de la -12,6 puncte la 4,4 puncte.

    În privinţa zonei euro, analiştii anticipează o revenire a economiei pe termen scurt, indicatorul urcând cu 25,7 puncte, la 41,5 puncte.

  • Perspectivele economice ale României pentru următoarele şase luni s-au îmbunătăţit – ZEW

    România se situează pe locul al treilea în Europa Centrală şi de Est în privinţa perspectivelor economiei locale pentru următoarele şase luni, în urma Austriei, unde percepţia analiştilor s-a îmbunătăţit cu 9,4 puncte faţă de octombrie şi a Slovaciei (+24,1 puncte), se arată într-un sondaj întocmit de institutul german de cercetare ZEW, în colaborare cu grupul austriac Erste.

    În privinţa situaţiei actuale a economiei României, percepţia analiştilor s-a înrăutăţit în noiembrie la minus 0,1 puncte, după ce în octombrie indicatorul coborâse cu 7 puncte, la 0 puncte. Cu toate acestea, starea actuală a economiei locale este peste cea a Croaţiei sau Ungariei, unde indicatorul se află la -54,6 puncte, respectiv -20,6 puncte.

    Perspectivele bursei de la Bucureşti s-au înrăutăţit în noiembrie, potrivit studiului ZEW, iar indicatorul care măsoară aşteptările pentru indicele BET a consemnat un declin de 7,7 puncte, la 42,4 puncte.

    În acelaşi timp, aşteptările pentru evoluţia leului s-au îmbunătăţit, ajungând la 3,3 puncte, de la 0 puncte în octombrie.

    La sondajul pentru luna noiembrie au participat 71 de analişti financiari, dintre care 13 din Turcia. Regiunea Europa Centrală şi de Est include, în sondajul ZEW, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia.

    Europa Centrală şi de Est a înregistrat o îmbunătăţire a perspetivelor privind evoluţia economiei în următoarele şase luni, indicele regiunii avansând cu 5,5 puncte, la 12,5 puncte, susţinut de evoluţiile din Slovacia, Turcia şi Cehia. Indicatorul pentru situaţia actuală a regiunii a coborât cu 22,3 puncte, la -12,6 puncte.

    În privinţa zonei euro, analiştii financiari anticipează o revenire a economiei pe termen scurt, indicatorul urcând cu 10 puncte, la 15,8 puncte.

  • STUDIU: 70% dintre angajatori nu intenţionează să facă noi angajări în următoarele 3 luni

     La studiu au participat 625 de angajatori.

    Previziunea Netă de Angajare calculată după eliminarea variaţiilor sezoniere este de +9%, valoare similară cu cea a a trimestrului II, dar cu 3 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul al treilea din 2013.

    “Acesta este cel de-al optulea trimestru de optimism ponderat, dar constant. Încetul cu încetul, angajatorii au reînceput să-şi crească volumul de angajări, dar încrederea lor continuă să fie mai redusă decât în anii de dinainte de criza economică. Chiar dacă angajatorii vor continua să prefere organizaţii agile, au apărut totuşi semnale că aceştia îşi depăşesc treptat reticenţa de a face angajări şi au din nou în vedere nevoile pe termen lung”, a declarat directorul general al ManpowerGroup România, Valentin Petrof.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fond administrat de Horia Manda a luat pachetul majoritar de acţiuni al Star Storage

    “Investiţia Emerging Europe Accession Fund în Star Storage are ca scop accelerarea dezvoltării afacerilor companiei. Noi credem în perspectivele pe termen lung pentru serviciile şi soluţiile de management al informaţiilor şi ne aşteptăm la o creştere de două cifre a pieţei în următorii ani. În acelaşi timp, suntem nerăbdători să lucrăm direct cu fondatorul companiei şi capabila echipă de management pentru a dezvolta în continuare compania (…)”, a spus  Horia Manda, managing partner al Axxess Capital.

    Citeşte mai multe pe  www.zf.ro

  • Bucureştiul înseamnă jumătate din vânzările de maşini noi din România. Sălaj, Mehedinţi, Covasna şi Botoşani se află la polul opus

    Piaţa auto locală a rămas şi în 2013 împărţită în trei: Capitala, care se menţine la un nivel european, cu aproape jumătate din totalul de maşini vândute, şi cu cel mai ridicat grad de motorizare, judeţele cu activitate economică puternică precum Cluj sau Timiş, care se apropie de nivelul Bucureştiului, şi judeţele sărace precum Mehedinţi, care se bazează aproape exclusiv pe maşinile la mâna a doua.

    Gradul redus de motorizare a României a făcut ca cererea de maşini să rămână mare chiar şi în ultimii anii. Pe fondul veniturilor reduse ale doritorilor, cererea s-a mutat însă, în mare parte, către maşinile second-hand. „Raportul dintre maşini noi vândute şi importurile de automobile second-hand diferă de la regiune la regiune. Dacă ne uităm pe hartă, vom vedea că în vestul ţării mulţi optează pentru importuri de maşini la mâna a doua, spre centru sunt judeţe mai mari cu firme de leasing şi implicit sunt preferate cele noi, iar în sud există problema maşinilor înmatriculate în Bulgaria„, a spus Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Totodată, piaţa auto depinde direct de veniturile populaţiei. Spre exemplu, în Bucureşti s-au vândut anul trecut 33.600 de autoturisme, reprezentând 49% din totalul de 68.700 la nivel naţional în condiţiile în care salariul mediu net în Capitală este de 2.254 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    „Vânzările de autoturisme, ca şi consumul privat, depind de salarii. Momentan consumul a coborât, dar este stabil şi nu mai creşte. În următorii ani vom vedea câţi bani vor putea fi cheltuiţi pe maşini. La nivel regional vedem pieţe precum Ungaria sau Slovacia unde consumul creşte pe măsură ce economia îşi revine. Doar aici nu vedem o creştere a consumului, cu toate că a existat o creştere economică„, a spus Boris Billich, directorul general al Mercedes-Benz România. El a subliniat că, pe fondul unei inflaţii reduse, care susţine veniturile populaţiei, piaţa auto locală ar putea reveni pe creştere în acest an.

  • Firmele din România speră să se îmbogăţească exportând în Germania şi Rusia

    Directorii generali din România sunt optimişti cu privire la perspectivele de creştere ale veniturilor companiilor pe care le conduc, 86% dintre aceştia declarându-se încrezători în creşterea acestora în următoarele 12 luni, iar dintre aceştia 39% sunt foarte încrezători. Pe termen mai lung, 96% dintre directorii generali participanţi la sondaj cred în majorarea veniturilor companiilor lor în următorii 3 ani, iar 49% sunt foarte încrezători. Aceste tendinţe sunt similare celor înregistrate de studiul PwC la nivel global. 

     

    La nivel global, de două ori mai mulţi directori generali decât anul trecut mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei mondiale în următoarele 12 luni, iar 39% dintre aceştia declară că sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor companiilor lor în 2014, potrivit concluziilor celei de-a 17 ediţii a raportului PwC Global CEO Survey.

     

    Procentul directorilor generali care mizează pe o îmbunătăţire a situaţiei economiei globale în următoarele 12 luni a crescut la 44%, faţă de doar 18% anul trecut. De asemenea, numai 7% dintre respondenţi văd o deteriorare a situaţiei economice globale în acest an, faţă de 28% în 2013.

     

    In plan regional, directorii generali din Europa Occidentală sunt cei mai încrezători cu privire la perspectivele economiei globale pe termen scurt (50% mizând pe creşterea acesteia), pe măsură ce se înmulţesc semnele de redresare ale economiei zonei euro. Aceştia sunt urmaţi de directorii generali din Orientul Mijlociu (49%), regiunea Asia-Pacific (45%), America Latină (41%), America de Nord (41%), şi Africa (40%). în schimb, directorii generali din Europa Centrală şi de Est sunt mai puţin încrezători, doar 26% mizând pe îmbunătăţirea situaţiei economice globale.

     

    Românii fac  însă excepţie de la tendinţele regionale, 45% dintre aceştia cred că situaţia economiei globale se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni, în comparaţie cu 13% anul trecut.

     

    „Sondajele care măsoară aşteptările jucătorilor din piaţă sunt foarte bune semnale ale tendinţelor economice. Creşterea semnificativă a numărului directorilor generali încrezători în perspectivele de creştere pe termen scurt ale companiilor lor ar putea indica intrarea într-un nou ciclu de creştere a economiei globale, care probabil că va dura mai mult timp (de obicei ciclurile de expansiune sunt mai lungi decât cele de recesiune), însă ritmul acestei creşteri ar putea fi unul lent. De exemplu, în Statele Unite, înainte de instalarea recesiunii în decembrie 2007, economia a crescut timp de 16 ani continuu (din 1991), cu singura excepţie a două trimestre din 2001, ca urmare a atentatelor teroriste de pe 11 septembrie 2001. Cu toate acestea, nu există nicio garanţie că viitorul ciclu de creştere va fi la fel de lung”, a declarat Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC Romania.

     

    Oficialii din turism s-au declarat cei mai încrezători în perspectivele de creştere din următoarele 12 luni (46%), urmaţi de cei din sectorul bancar şi al pieţelor de capital (45%), retail (44%), servicii financiare (44%), asset management (44%), comunicaţii (44%), inginerie şi construcţii (41%). Directorii generali din industria metalurgică sunt cei mai pesimişti la nivel global, doar 19% dintre aceştia cred în creşterea veniturilor companiilor lor în următoarele 12 luni.

    în privinţa companiilor pe care le conduc, 39% dintre directorii generali din întreaga lume sunt „foarte încrezători” în perspectivele de creştere ale acestora în următoarele 12 luni. Acest lucru marchează o creştere faţă de procentul de 36% înregistrat anul trecut. încrederea în posibilitatea majorării veniturilor companiilor a atins nivelul minim de 21% în 2009.

     

    Perspectiva directorilor generali asupra economiei se îmbunătăţeşte, iar asta produce şi o schimbare în ceea ce priveşte principalele îngrijorări ale acestora. Acţiunile guvernamentale, sau absenţa acestora, sunt pe primul loc în privinţa îngrijorărilor directorilor generali. Nivelul de preocupare cu privire la supra-reglementare (72%) şi la deficitele bugetare (71%) este cel mai ridicat înregistrat de când PwC realizează rapoartele Global CEO Survey până în prezent. ţările în care directorii generali se declară foarte îngrijoraţi de supra-reglementare sunt Franţa (88%), Australia (85%), India (82%) şi Germania (77%). în Statele Unite, directorii generali sunt preocupaţi îndeosebi de deficitul bugetar (92%), urmaţi de cei din Argentina (90%) şi din Franţa (84%).

     

    În plus, directorii generali sunt preocupaţi aproape în egală măsură şi de o încetinire a creşterii în economiile emergente (65%), ca şi de creşterea lentă de pe pieţele dezvoltate (71%). Alte îngrijorări majore se referă la creşterea poverii fiscale (70%), disponibilitatea abilităţilor profesionale cheie (63%), volatilitatea ratei de schimb valutar (60%) şi instabilitatea pieţelor de capital (59%).

     

     

     

     

  • BERD a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru anul următor, de la 2,2% la 2,4%

     Pentru anul în curs, banca anticipează un avans al PIB de 2,2%, faţă de estimarea de 1,4% din mai, se arată într-un raport al BERD privind perspectivele economice ale ţărilor în care operează.

    Prognoza BERD pentru evoluţia economiei României anul următor este mai optimistă decât aşteptările Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional.

    Astfel, Comisia Europeană (CE) a estimat, săptămâna trecută, că economia României va creşte cu 2,1% anul viitor şi cu 2,4% în 2015, cu o contribuţie mai semnificativă din partea cererii interne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Era creşterii puternice a preţurilor la materii prime a ajuns la final

    CU PUŢINE EXCEPŢII, PREŢURILE LA PRODUSE PETROLIERE, metale preţioase, metale industriale şi alte resurse au crescut constant în ultimul deceniu, un fenomen denumit de analişti un „superciclu al materiilor prime„.

    Era aceasta s-a sfârşit, afirmă experţi ai grupului bancar elveţian Credit Suisse. Aceştia se aşteaptă ca preţurile să rămână sub presiune cel puţin până la sfârşitul anului. În plus, cotaţiile materiilor prime nu vor mai creşte sau coborî împreună, cum s-a întâmplat în ultimii cinci ani, afirmă un raport al băncii elveţiene. Drept urmare, investitorii şi traderii vor fi nevoiţi să se concentreze pe dinamica individuală de cerere şi ofertă a acestor bunuri.

    PREŢURILE CUPRULUI ŞI MINEREULUI DE FIER, DE EXEMPLU, SUNT AŞTEPTATE SĂ SCADĂ, întrucât oferta disponibilă pentru ambele sporeşte într-o perioadă în care cererea se reduce. Cuprul este folosit, între altele, pentru cabluri şi echipamente electrice, fiind astfel sensibil la activitatea din construcţii şi la piaţa electronicelor. Minereul de fier este un indicator al activităţii economice în general. Preţurile ambelor se vor afla sub presiune odată cu încetinirea construcţiilor şi industriei prelucrătoare din China.

    Pe de altă parte, cererea pentru paladiu ar urma să rămână solidă, alimentată de dezvoltarea pieţei auto din China. De asemenea, un factor important este constituit de tulburările din rândul angajaţilor marilor companii producătoare din Africa de Sud, care ar putea avea un impact negativ asupra ofertei. Paladiul are astfel perspective de creştere a preţului.

    URMĂTORUL AN.
    Dintre cele patru categorii principale de materii prime (energie, metale preţioase, metale industriale şi agricultură) investitorii consultaţi de Credit Suisse consideră că energia (37% dintre respondenţii la un sondaj) şi agricultura (36%) sunt cele mai promiţătoare investţii pe parcursul anului următor.

    Cei mai mulţi investitori (41%) se aşteaptă ca preţurile la materii prime să rămână la nivelurile actuale pe parcursul unui an. De asemenea, semnificativ este şi faptul că aproape unul din patru investitori chestionaţi a afirmat că nu are absolut nici cea mai vagă idee în ce direcţie se îndreaptă preţurile.

    Un lucru este clar, iar acesta este că investitorii nu se aşteaptă ca piaţa să se stabilizeze. Mai mult de jumătate (53%) dintre cei consultaţi estimează că volatilitatea va fi mai ridicată pe parcursul anului următor comparativ cu anul precedent. Circa o treime se aşteaptă ca volatilitatea să rămână la fel, iar 15% să se mai tempereze.

    PIAŢA PETROLULUI. Ţiţeiul Brent a scăzut de la 119 dolari pe baril în aprilie la peste 100 de dolari pe baril la începutul lunii iulie, iar cei mai mulţi investitori se aşteaptă ca tendinţa să se menţină, cu excepţia unor perioade în care piaţa este afectată de factori excepţionali.
     

  • Ponta, întâlnire cu secretarul Consiliului de Securitate Rus: Cei doi au discutat şi despre perspectivele de colaborare în energie

    “Principalele teme ale dialogului au reflectat voinţa comună de promovare a unei etape noi în relaţiile economice bilaterale, ţinând seama de priorităţile stabilite de comisia economică mixtă, ale cărei lucrări s-au desfăşurat anul acesta la Bucureşti. În cadrul întâlnirii, au fost abordate şi perspectivele de colaborare în domeniul energetic, implicarea companiilor ruse în proiecte de transport şi stocare a resurselor energetice şi proiecte de producere de energie electrică cu impact regional”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro