BusinessMagazin

Tag: performanta

  • Michael Merchant, consultant american: „Este fundamental pentru sistemul educaţional, nu doar din România, să îşi schimbe mentalitatea”

    „Dacă vom lucra în acelaşi fel, vom obţine aceleaşi rezultate. De exemplu, dacă aduni un grup de elevi pentru o lecţie şi lucrezi în acelaşi fel, adică îi vezi ca pe obiecte, nu ca pe oamenii cu idei, gânduri şi emoţii, aceştia vor respinge lecţiile. Elevii mă vor respinge atât pe mine, ca profesor, cât şi ideile pe care încerc să le prezint. Este fundamental pentru sistemul educaţional, nu doar din România, să se schimbe mentalitatea. Aceasta este o problemă cu care se confruntă toată lumea, nu doar România”, spune consultantul.
    Merchant organizează prin intermediul institutului american Arbinger conferinţe şi workshopuri pe teme precum leadershipul, îmbunătăţirea performanţei, planificarea strategică şi relaţiile interpersonale. De asemenea, el a condus o companie de conştientizare şi prevenţie a abuzului de droguri care a fost nominalizată la premiile Emmy. Întrebat dacă el consideră metodele de predare din România ineficiente, Merchant spune că o abordare mai practică este vitală pentru elevi. Metodele de predare prin teorie, fără implicarea elevului, nu sunt utile pentru elevi şi aceştia ajung să înveţe doar pentru note.


    „Cred că poate fi o problemă abordarea teoretică din şcoli în detrimentul unor metode axate pe partea practică a lecţiilor. Este greu să schimbi asta, însă pentru elevi nu este util. Pentru elevi ar fi ideal să ia ce au învăţat şi să aplice învăţăturile în circumstanţe reale din viaţă. O abordare teoretică în sala de clasă este lipsită de viaţă, nu implică elevul în procesul de învăţare.”
    Mike Merchant mai spune că schimbarea de mentalitate a profesorilor trebuie să înceapă de la ideea că în interacţiunea cu elevii au de-a face cu persoane cu emoţii şi gânduri; ei trebuie să aprecieze elevul.
    „Atunci când cineva se simte apreciat, cresc foarte mult şansele ca el să devină creativ, să îşi facă temele şi toate cele. Este esenţial să aduci noi instrumente în procesul de învăţare. Cineva cu mentalitatea pe care o promovăm ar putea fi într-o oarecare măsură eficient şi în cazul unei abordări mai teoretice, dar cineva care vede elevii ca pe nişte obiecte şi care vine şi cu o manieră teoretică de a preda va preda pereţilor, pentru că nimeni din clasă nu va fi implicat în procesul de învăţare.”
    El a venit în România cu prilejul unei conferinţe pe teme de educaţie din Cluj-Napoca: „În sistemul educaţional din SUA am avut succes în a schimba mentalităţile profesorilor şi vom promova acest lucru şi în România. Atunci când celelalte persoane contează, atunci când celelalte persoane sunt preţuite, aceste lucruri au un impact foarte mare în sala de clasă. Elevii răspund foarte bine la un astfel de comportament”.
    În cadrul evenimentului a încercat să răspundă la întrebarea „Ce îşi doresc elevii?”, iar răspunsul său a fost că: „Ei vor să fie văzuţi, să fie auziţi, să fie preţuiţi şi implicaţi în propriul proces de educaţie. Invităm profesorii să creeze un mediu în care elevii să vrea să înveţe”. Consultantul american a vorbit participanţilor şi despre modul în care ar trebui să se poziţioneze un profesor în relaţia cu elevii, dar şi despre cum fiecare copil are un dar, iar aşteptările profesorului ar trebui să fie în funcţie de acel dar.
    „Profesorii ar trebui să-şi cunoască elevii, să le ştie numele şi să vadă în fiecare darul pe care îl are. Fiecare are un dar: un elev ştie numele fiecărui dinozaur, altul cunoaşte toate planetele, altul iubeşte muzica. Fiecare are câte un dar şi, ca profesor, dacă găseşti acest talent setezi un nivel al aşteptărilor pentru acel elev.”

    De la elevi fericiţi la angajaţi şi lideri excepţionali
    În cadrul interviului, Merchant a mai vorbit şi despre calităţile unui lider excepţional. El este de părere că un lider trebuie să aibă viziune, să implice activ angajaţii săi în proiecte, să îi ajute să se dezvolte. „Un lider excepţional este unul cu o viziune foarte clară şi capabil să implice oamenii. Liderii excepţionali îi vor implica şi pe alţii, nu vor fi singuri. Este mai uşor pentru un lider să se alieneze şi să rămână singur, dar poate ajunge ca angajaţii să nu mai fie motivaţi şi să nu mai fie productivi. ”
    El este de părere că, pentru ca un angajat să fie mai productiv, are nevoie să se simtă preţuit în cadrul organizaţiei: „Una dintre metodele da a determina angajaţii să fie mai productivi este să ştie că sunt preţuiţi. Un lider ar trebui să se întrebe: cum îmi pot ajuta angajaţii să se dezvolte? Cum îi pot ajuta să fie de succes? Cum îi pot ajuta să îşi sporească capacităţile pentru a deveni mai valoroşi pentru organizaţie?”
    Pentru a reţine angajaţii în companie, liderii ar trebui să le ofere şansa de a se dezvolta.
    Salariul este pe locul trei în topul motivelor pentru care un angajat alege să părăsească compania: „Motivul pentru care angajaţii pleacă din organizaţie nu mai este salariul. Cele mai recente studii ale celor de la Harvard arată că primul motiv pentru care oamenii pleacă de la locul de muncă este că nu le place şeful, apoi lipsa oportunităţilor de dezvoltare şi abia apoi vine salariul”. De asemenea, angajaţii au nevoie să simtă că munca pe care o fac în cadrul companiei le aparţine, iar obiectivele muncii lor să fie în linie cu obiectivele organizaţiei.
    „Obiectivele fiecărui angajat trebuie să fie în aceeaşi linie cu cele ale organizaţiei. În interiorul acestui cadru, oamenii au responsabilităţi şi ar trebui să fie lăsaţi să gândească, să vină cu idei. Astfel, angajatul se simte implicat şi simte că munca îi aparţine.”
    Al treilea ingredient pentru a menţine angajatul motivat este să reuşeşti ca lider să îi faci să lucreze împreună şi să se ajute unii pe alţii: „Cred că liderii excepţionali sunt inspiraţionali şi adună oamenii în jurul viziunii pe care o au. A doua chestiune este că ajută oamenii să se dezvolte. În al treilea rând aş spune că liderii ajută oamenii să lucreze unul cu celălalt, să colaboreze şi să lucreze ca o singură echipă.”

  • Cât de „întunecaţi” sunt liderii români şi cum influenţează ei companiile pe care le conduc

    Este ambiţios, carismatic, perfecţionist, arogant şi absorbit de propria persoană – acestea ar fi trăsăturile „întunecate” ale personalităţii liderilor români, care au preluat, poate chiar prea bine, o tipologie occidentală de leadership, cea a liderului carismatic- narcisist. Studiile recente arată însă că organizaţiile care vor să aibă performanţă trebuie să renunţe la categoria de lideri carismatici şi să aducă la conducere lideri caracterizaţi de modestie, spune Robert Hogan, unul dintre cei mai influenţi psihologi americani, prezent săptămâna trecută la un eveniment în Bucureşti.

    Curajul, carisma, determinarea, aroganţa şi încăpăţânarea sunt doar o parte dintre caracteristicile liderilor români care ilustrează comportamentele cu tendinţe de deraiere, arată rezultatele unei cercetări realizate de compania de consultanţă în resurse umane Hart Consulting.

    „Liderii români au, în general, ingredientele necesare pentru leadership: sunt ambiţioşi, muncitori, au abilităţi bune de comunicare şi sunt deschişi să asimileze noi tehnologii şi informaţii legate de business. Pe de altă parte, aceştia par să uite de imaginea de ansamblu din business şi se uită prea mult la detalii, eşuează atunci când trebuie să prioritizeze strategic şi să delege eficient sarcinile către angajaţi”, a spus Mădălina Bălan, managing partner la firma de consultanţă în resurse umane Hart Consulting, companie care a adus pe piaţa locală instrumentele de evaluare a comportamentelor angajaţilor Hogan Assesments. Astfel, a adăugat ea, liderii români par greu de mulţumit, vor să controleze excesiv procesele din companie, sunt carismatici şi motivaţi să facă lucruri, dar sunt încăpăţânaţi şi aroganţi. Totodată, ei nu acceptă feedback, sunt concentraţi pe propria persoană şi pe promovarea propriei persoane.

    Un astfel de comportament – care se abate de la unul normal – se înscrie în tipologia leadershipului occidental, promovat şi acceptat de corporaţii de câteva decenii încoace.

    În opinia lui Robert Hogan, un influent psiholog american, toate cercetările academice despre leadership au eşuat, pentru că nu au evaluat impactul negativ al comportamentului liderilor.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Cât de „întunecaţi” sunt liderii români şi cum influenţează ei companiile pe care le conduc

    Curajul, carisma, determinarea, aroganţa şi încăpăţânarea sunt doar o parte dintre caracteristicile liderilor români care ilustrează comportamentele cu tendinţe de deraiere, arată rezultatele unei cercetări realizate de compania de consultanţă în resurse umane Hart Consulting.
    „Liderii români au, în general, ingredientele necesare pentru leadership: sunt ambiţioşi, muncitori, au abilităţi bune de comunicare şi sunt deschişi să asimileze noi tehnologii şi informaţii legate de business. Pe de altă parte, aceştia par să uite de imaginea de ansamblu din business şi se uită prea mult la detalii, eşuează atunci când trebuie să prioritizeze strategic şi să delege eficient sarcinile către angajaţi”, a spus Mădălina Bălan, managing partner la firma de consultanţă în resurse umane Hart Consulting, companie care a adus pe piaţa locală instrumentele de evaluare a comportamentelor angajaţilor Hogan Assesments. Astfel, a adăugat ea, liderii români par greu de mulţumit, vor să controleze excesiv procesele din companie, sunt carismatici şi motivaţi să facă lucruri, dar sunt încăpăţânaţi şi aroganţi. Totodată, ei nu acceptă feedback, sunt concentraţi pe propria persoană şi pe promovarea propriei persoane.
    Un astfel de comportament – care se abate de la unul normal – se înscrie în tipologia leadershipului occidental, promovat şi acceptat de corporaţii de câteva decenii încoace.
    În opinia lui Robert Hogan, un influent psiholog american, toate cercetările academice despre leadership au eşuat, pentru că nu au evaluat impactul negativ al comportamentului liderilor.
    „Studiile academice despre leadership au eşuat, pentru că au definit leadershipul pornind de la persoanele aflate pe poziţii de top dintr-o organizaţie, indiferent că e vorba de mediul de business sau de structurile politice. În realitate, un lider este persoana care poate să conducă eficient un grup de persoane în aşa fel încât împreună să livreze rezultate performante. Prin urmare, definiţia leadershipului ar trebui să fie abilitatea de a construi şi de a menţine o echipă cu performanţe înalte”, a spus Hogan, prezent săptămâna trecută la Bucureşti în cadrul unui eveniment organizat de Hart Consulting. Hogan este cunoscut pentru că a creat instrumente de evaluare a personalităţii angajaţilor folosite de companii pentru a recruta şi a promova angajaţii potriviţi.

    Şapte din zece manageri din corporaţiile americane sunt incompetenţi
    Un alt motiv pentru care studiile academice despre leadership au eşuat este reprezentat de faptul că au ignorat problema leadershipului făcut greşit, spune Hogan, care a adăugat că abia prin anii 2000 a avut timp să studieze acest subiect.
    „Aşa am descoperit, în anul 2002, că nu era niciun fel de consens în mediul academic în legătură cu caracteristicile leadershipului eficient. Şi atunci m-am întrebat: dacă nu există niciun consens vizavi de trăsăturile bune, ce se ştie despre cele rele? Şi cât de mare este incidenţa leadershipului cu trăsături negative în America? Aşa am ajuns să fac un studiu care a arătat că rata incompetenţei managementului în mediul privat din America este foarte mare: de 65 – 75%”, a mai spus Hogan. El a povestit că era la o conferinţă de business în 2002 când a prezentat rezultatele, iar lumea a rămas şocată. Atunci, a spus el, le-a zis participanţilor că modalitatea de a te îmbunătăţi, ca lider, este să îţi conştientizezi greşelile, pentru că dacă nu faci asta şi le spui managerilor cât de buni sunt, nu se va schimba nimic.
    „Eram în situaţia în care 65 – 70% din forţa de muncă din SUA admitea că cea mai stresantă parte a vieţii lor este reprezentată de şeful direct, iar o mare parte dintre angajaţii din corporaţiile de la acea vreme ar fi fost dispuşi să accepte o scădere salarială dacă şeful lor ar fi fost concediat.” Una dintre principalele cauze a îmbolnăvirilor este stresul, iar managementul defectuos este una dintre cele mai mari surse de stres. De aceea, spune Hogan, managementul reprezintă o problemă care vizează sănătatea populaţiei.
    Totuşi, de ce există atât de mulţi manageri defectuoşi? Din cauza promovării ideii de carismă ca o trăsătură necesară în leadership, admite Hogan.

    Originea carismei
    Carisma îşi are rădăcinile, spune el, la începuturile secolului al XIX-lea, odată cu inventarea aşa-numitului mesmerism, un curent în medicină care susţinea existenţa magnetismului animal (un set de procedee cu rol terapeutic bazate pe presupusele efecte ale magnetismului). Franz Anton Mesmer, inventatorul acestui concept, a fost foarte controversat, pentru că, dacă unii credeau în soluţia sa cu rol terapeutic, alţii îl considerau un impostor.
    „Oricum ar fi fost, se spune că Mesmer avea o personalitate atât de puternică, încât deveneai imediat curios faţă de ideile lui dacă te aflai în prezenţa lui. Practic, de aici porneşte noţiunea de carismă. O atracţie irezistibilă faţă de o persoană, în prezenţa căreia simţi nevoia să faci tot ce îţi solicită, doar ca să o mulţumeşti. Carisma este legată de narcisism, mai ales atunci când vorbim despre leadership”, a mai spus Hogan.
    Potrivit spuselor sale, liderii carismatici nu îşi vor asuma niciodată responsabilitatea pentru un eşec. Când ceva merge prost, a fost vina altora şi nu a lor. Ei se laudă mai mult decât trebuie pentru o reuşită şi spun că totul a mers bine datorită lor, chiar dacă au furat ideea care a stat la baza succesului.
    „Liderul carismatic nu ascultă şi nu primeşte feedback. Prin urmare, nu poate învăţa din propriile greşeli şi va continua să facă aceleaşi greşeli la nesfârşit. Totodată, el se simte îndreptăţit să fie la conducere.”

    „Make America great again”- sloganul unui lider carismatic
    Profilul liderului carismatic-narcisist a luat naştere în anii ’70 în SUA, când investitorii căutau lideri care să genereze profituri mai mari, iar astfel s-a dezvoltat metoda de recompensare a managerilor de top în funcţie de rezultatele financiare ale organizaţiilor.
    „Companiile au început să angajeze astfel CEO care garantau rezultate mai bune pentru companie, iar pentru asta au recrutat narcisişti, care mereu au promis acest lucru, pentru că se consideră grozavi. De atunci, acest profil al liderului carismatic şi narcisist a fost la mare căutare. Când a pornit această tendinţă, practic rolul CEO-ului din companiile listate era mai mult unul de socializare, el trebuia să menţină o relaţie bună cu membrii boardului, să meargă la băut sau la golf cu ei.“
    Când companiile au legat pachetul de compensaţie al CEO-ului de rezultatele financiare ale companiei listate la bursă, brusc salariile angajaţilor CEO au crescut foarte mult.
    Dacă în urmă cu patru-cinci decenii un CEO din SUA câştiga, în medie, de 3-4 ori mai mult decât un angajat, ca urmare a politicii de recom­pensare a managementului în corelaţie cu rezultatele financiare ale companiei s-a ajuns ca, în prezent, un CEO să câştige de până la 350-400 de ori mai mult decât un angajat. Când se promova acest profil al liderului carismatic, companiile care recrutau top manageri aveau trei tipuri de candidaţi: unul care se pricepe foarte bine la cifre care spune că poate îmbunătăţi rezultatele companiei, altul care spune că ştie ce are de făcut şi care are un networking foarte bun şi un altul care spune că „Eu sunt omul pe care îl căutaţi. Eu vă pot duce compania la nivelul următor. Pot să vă aduc profiturile pe care le meritaţi. Pot face compania «grozavă» din nou” (aluzie la sloganul de campanie al preşedintelui american Donald Trump – Make America great again”, considerat de Hogan a fi întruchiparea perfectă a liderului carismatic-narcisist).
    Aşa vorbesc narcisiştii, ei se consideră Superman pentru organizaţii. Iar promisiunea unor rezultate financiare foarte bune i-a determinat pe acţionari să angajeze CEO care susţineau că pot să facă acest lucru, iar carisma a devenit împământenită în cultura de business.”

    Carisma distruge motivaţia angajaţilor
    În opinia lui Hogan, vremea leadershipului carismatic s-a sfârşit, pentru că această trăsătură a liderilor distruge moralul angajaţilor, iar acest lucru se reflectă negativ în rezultatele financiare ale companiilor. În schimb, studiile arată că liderii modeşti, care se ocupă de dezvoltarea echipelor şi care au o atitudine prin care arată că depun eforturi în fiecare zi pentru a-şi merita jobul, sunt cei care au cele mai bune rezultate şi cei mai motivaţi angajaţi. „Vremea leadershipului carismatic a apus. A venit vremea liderilor modeşti, petru că aceia sunt cei mai buni. Aceştia sunt cei mai eficienţi lideri. Integritatea liderilor modeşti creează încredere, iar încrederea angajaţilor în liderul lor este cel mai simplu şi cel mai bun predictor al performanţei echipei”, a mai spus Hogan. Astfel, liderii modeşti vor vorbi întotdeauna despre realizările celorlalţi, îi vor asculta şi vor învăţa de la ceilalţi. Totodată, ei vor şti cum să râdă de ei înşişi, ceea ce nu va putea să facă vreodată un lider narcisist.
    „Cei care sunt modeşti nu se simt îndreptăţiţi să aibă rolul pe care îl au, ei consideră că trebuie să demonstreze în fiecare zi de ce merită să fie acolo, se concentrează pe performanţa echipei şi nu pe performanţa personală. Ei sunt ambiţioşi, dar sunt ambiţioşi pentru rezultatele organizaţiei şi nu neapărat vizavi de propria lor carieră. De asemenea, ei încurajează o cultură a dezvoltării şi îi ajută pe oameni să înveţe, într-o cultură organizaţională bazată pe transparenţă şi pe încredere.”
    Cu toate că este necesară o înlocuire a carismei cu modestia în selecţia liderilor, statisticile arată că, în continuare, angajatorii caută profilul liderilor cu care sunt obişnuiţi, având în vedere că pe motorul de căutare de locuri de muncă Indeed.com există aproape 225.000 de locuri de muncă care solicită candidaţilor „carismă” şi numai 3.300 de joburi care solicită „modestie”.

    TRĂSĂTURILE LIDERILOR ROMÂNI
    ¶ Au ingredientele generale pentru leadership: ambiţie, curaj, curiozitate, sunt muncitori şi au bune abilităţi sociale; sunt deschişi să asimileze noile tehnologii şi informaţiile despre business
    ¶ Ar putea să piardă din vedere imaginea de ansamblu a businessului şi să se uite prea mult la detalii
    ¶ Eşuează atunci când trebuie să prioritizeze strategic şi să delege eficient
    ¶ Ar putea părea greu de mulţumit şi au dorinţa de a avea un control exagerat asupra lucrurilor
    ¶ Nu solicită şi nu acceptă feedback; nu învaţă din greşeli
    ¶ Sunt motivaţi, curajoşi, carismatici, dar încăpăţânaţi, aroganţi, centraţi pe propria persoană

    Cine este Robert Hogan

    ¶ 82 de ani
    ¶ Fondator şi preşedinte al companiei de consultanţă Hogan
    ¶ Robert Hogan este o autoritate internaţională în domeniul evaluării personalităţii, leadershipului şi eficienţei organizaţionale
    ¶ Teoria dezvoltată de el în legătură cu evaluarea personalităţii arată cum trăsăturile de personalitate influenţează eficienţa organizaţională în diverse zone, de la climatul organizaţional şi leadership la selecţia şi performanţa echipelor.

    Lider narcisist vs. lider modest în business

    Unul dintre cei mai cunoscuţi lideri narcisişti ai lumii este, în opinia lui Hogan, Jack Welch, cel care a transformat compania General Electric în perioada în care a condus-o. De profesie inginer, Welch a fost preşedinte şi CEO al GE în perioada 1981- 2001, iar în mandatul său valoarea companiei a crescut cu 4.000%. Totodată, el a fost poreclit de angajaţi Neutron Jack (când a făcut concedieri masive), pentru că, spune Hogan, pe unde trecea el „nu mai creştea iarba niciodată”. Welch susţinea că managementul ţine despre încrederea în sine, promovând o atitudine de tipul ”Eu sunt la conducere, pot face asta”.
    Pe de altă parte, Darwin Smith este un exemplu de lider modest, de care probabil nu a auzit nimeni, a mai spus Hogan. El fost CEO-ul companiei de bunuri de larg consum Kimberly-Clark, a reconstruit compania şi a lansat noi produse, iar deciziile lui au făcut ca firma să aibă cea mai bună performanţă pe bursa de la New York. Darwin Smith spunea: „Nu am încetat niciodată să încerc să fiu calificat pentru jobul meu”; practic el se străduia în fiecare zi să demonstreze că îşi merită locul de muncă. Aceasta este atitudinea unui CEO care nu avea nevoie ca angajaţii să se „încline” în faţa lui, ci care simţea nevoia să le demonstreze angajaţilor că merită în fiecare zi să ocupe acel rol.

  • Un studiu de la Harvard a descoperit care este greşeala colosală pe care o fac angajatorii atunci când discută cu angajaţii despre performanţă

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    La experimentul cercetătorilor, care a avut loc în august, au participat 1438 de oameni, iar concluzia a fost că performanţa angajaţilor este îmbunătăţită semnificativ atunci când sunt sfătuiţi de şeful lor, în speţă angajatorul, privind anumite aspecte decât atunci când li se oferă feedback privind activităţile desfăşurate.

    Conform studiului, oamenii tind să fie mai critici şi să ofere mai multe opţiuni de acţionare către cei din jur, atunci când oferă un sfat. Cei care au fost „ţintele” sfaturilor au venit cu 34% mai multe idei pentru îmbunătăţirea activităţii în cadrul unui job şi au avut cu 56% mai multe sugestii despre cum ar trebui îmbunătăţită activitatea, în comparaţie cu cei care au primit feedback.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

  • Un studiu de la Harvard a descoperit care este greşeala colosală pe care o fac angajatorii atunci când discută cu angajaţii despre performanţă

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    La experimentul cercetătorilor, care a avut loc în august, au participat 1438 de oameni, iar concluzia a fost că performanţa angajaţilor este îmbunătăţită semnificativ atunci când sunt sfătuiţi de şeful lor, în speţă angajatorul, privind anumite aspecte decât atunci când li se oferă feedback privind activităţile desfăşurate.

    Conform studiului, oamenii tind să fie mai critici şi să ofere mai multe opţiuni de acţionare către cei din jur, atunci când oferă un sfat. Cei care au fost „ţintele” sfaturilor au venit cu 34% mai multe idei pentru îmbunătăţirea activităţii în cadrul unui job şi au avut cu 56% mai multe sugestii despre cum ar trebui îmbunătăţită activitatea, în comparaţie cu cei care au primit feedback.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

  • Un studiu de la Harvard a descoperit care este greşeala colosală pe care o fac angajatorii atunci când discută cu angajaţii despre performanţă

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    La experimentul cercetătorilor, care a avut loc în august, au participat 1438 de oameni, iar concluzia a fost că performanţa angajaţilor este îmbunătăţită semnificativ atunci când sunt sfătuiţi de şeful lor, în speţă angajatorul, privind anumite aspecte decât atunci când li se oferă feedback privind activităţile desfăşurate.

    Conform studiului, oamenii tind să fie mai critici şi să ofere mai multe opţiuni de acţionare către cei din jur, atunci când oferă un sfat. Cei care au fost „ţintele” sfaturilor au venit cu 34% mai multe idei pentru îmbunătăţirea activităţii în cadrul unui job şi au avut cu 56% mai multe sugestii despre cum ar trebui îmbunătăţită activitatea, în comparaţie cu cei care au primit feedback.

    Feedback-ul, pe de altă parte, pune accent pe performanţa din trecut a angajatului în cadrul unui job şi nu oferă spaţiu de îmbunătăţire a performanţei angajatului în prezent. Mai mult decât atât, axarea pe experienţele anterioare ale angajatului îl fac pe acesta să înţeleagă mai greu care este obiectivul pe care trebuie să îl atingă şi ce trebuie să facă pentru a îl atinge.

    În plus, există angajaţi care s-au plâns că feedback-ul pe care l-au primit a fost de multe ori „mult prea pozitiv şi lipsit de utilitate”.

    Cu toate acestea, tot experţii de la Harvard atrag atenţia că feedback-ul folosit în continuare cu succes în cadrul anumitor joburi. Atunci când  este acordat angajaţilor aflaţi la început de drum, acesta poate diminua criticismul şi poate încuraja urmărirea unui obiectiv.

    „Feedback-ul este bun pentru că poate crea o relaţie de tip părinte-copil. Atunci când vine vorba despre oferirea de sfaturi, vorbim despre o relaţie de tip expert-începător”, a declarat Gill Webb, consultant în cadrul firmei de coaching The Oxford Group.

     

     

  • Cine este tânărul manager care furnizează cele mai importante date pentru luarea deciziilor în cadrul Garanti Bank

    Cihan Ozturk este director al Direcţiei de Raportări şi Analiză a Performanţei a Garanti Bank, poziţie pe care o deţine de la începutul anului 2018. În actuala funcţie, împreună cu echipa sa formată din şase persoane specializate în managementul şi analiza datelor, Cihan Ozturk furnizează date financiare  relevante şi analize fiecărui nivel de management, ca parte a procesului de luare a deciziilor strategice şi operaţionale ale băncii.
    După absolvirea Universităţii Tehnice din Ankara, cu diplomă de licenţă în administrarea afacerilor, Cihan Ozturk a devenit membru al Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB, din care face parte şi Garanti Bank România) în 2005, ca parte a departamentului de audit intern. De asemenea, a absolvit un program de masterat în sistemele informatice de afaceri de la Universitatea Bogazici şi un program de EMBA la Universitatea Sabanci din Istanbul. În 2012, Cihan Ozturk s-a alăturat echipei Garanti Bank din România în calitate de şef al auditului intern, rol pe care l-a avut până în  2017.

  • Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. “Toată lumea trebuie impozitată la fel şi toată lumea trebuie impozitată mai puţin”

    Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacţii şi discuţii în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susţin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilităţile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani şi că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităţilor fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puţin.

    „Avem o chestiune în economie care se numeşte curba Laffer şi care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulţi bani la buget şi că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populaţia îl simte ca fiind just. Este o greşeală să crezi că vei colecta mai mulţi bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea şi numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilităţile fiscale acordate sectorului IT şi dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puţin.

    „E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un şofer de TIR. Sunt tot nişte oameni, care cu eforturile şi capacităţile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în faţa legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puţin pe toată lumea.”

    Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat şi neproductiv, iar o parte dintre angajaţii din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România şi ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.

    „De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulţi bani de la oamenii productivi şi să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajaţi acolo, de fapt, pentru că îi ţine blocaţi într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocaţi într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”

    De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creşterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea şi astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.

    „În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari şi foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize şi contribuţii care trebui plătite în momentul de faţă, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe şi contribuţii, ca să poată fi făcute declaraţiile mult mai uşor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanţe.”

    Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare şi creşterea calităţii vieţii populaţiei, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă şi în zona serviciilor educaţionale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educaţie şi acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinţii să se poată duce să achiziţioneze de unde doresc servicii educaţionale pentru copiii lor.

    „Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o şcoală pe care tu nu o consideri OK şi să fie nevoie să plăteşti suplimentar nişte sume ca să îi iei meditaţii dacă vrei să aibă parte de o educaţie de calitate. Învăţământul ar fi în continuare obligatoriu şi gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziţionare a serviciilor educaţionale în mâinile părinţilor, am crea o piaţă concurenţială care ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii în învăţământul românesc.”

    Sectorul public arhaic şi sectorul privat în era tehnologiei

    România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce priveşte gradul de digitalizare în sectorul public, dar şi în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competenţele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.

    „Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivaţia celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obţină foloase în nume propriu, şi astfel am ajuns să fim neperformanţi în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.

    În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiţionale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing şi cele de taxi.

    „Avem ca exemplu conflictul dintre Uber şi firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piaţă a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradiţional de alocare a resurselor pe piaţa transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul şi de fapt este nerezonabil să încerci să te lupţi cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”

    O altă tendinţă de viitor este mobilitatea ridicată a forţei de muncă şi a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut şi tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacţiunea cu studenţi din diverse ţări, este o creştere a mobilităţii oamenilor. Văd tot mai mulţi studenţi care, de exemplu, sunt născuţi în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie şi s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanţă. Este şi mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societăţii, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanţială care a început recent şi va schimba regulile jocului.”

    Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiştii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deţine un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele ţări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informaţii.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul şi expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.

    Întrebat ce crede despre datele de creştere economică ale României şi la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive şi că ar trebui o mai mare transparenţă când vine vorba de modul de calcul al acestora.

    „În România am declarat câţiva ani la rând rate de creştere economică mari. E important să înţelegem modul în care se calculează aceste creşteri şi e greu de spus câtă semnificaţie au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porţiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”

    Printre porţiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie şi pot fi doar estimate se numără şi economia informală. Activităţile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. De asemenea, economia informală se poate referi şi la activităţi cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.

    „De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut şi estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”

    Economia României creşte în continuare mai ales pentru că economia României nu ţine atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.

    „Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a preşedintelui Trump, mulţi oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situaţia e aşa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creştere, la fel «simt» că în România economia este în creştere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depăşească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influenţată pozitiv şi mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simţi» cu toţii că lucrurile merg şi mai bine decât «simţim» că se întâmplă în acest moment.”

  • Institutul Cantacuzino a început pregătirea personalului pentru producţia de vaccin gripal

    Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, a demarat procesul de pregătire profesională a personalului de specialitate pentru producerea vaccinului gripal.

    „O echipă formată din operatori recent integraţi în colectivul Institutului Cantacuzino efectuează, în scop de învăţare a procedurilor şi etapelor de producţie, primele teste pe substrat biologic, în vederea realizării loturilor experimentale, necomerciale, de vaccin gripal. Procesul de instruire va avea caracter continuu, până la atingerea nivelului de performanţă necesar, şi va fi coordonat de specialişti ai institutului. Astfel, operatorii din cadrul echipei se vor perfecţiona la standardele naţionale şi europene în domeniu, cu respectarea normelor de siguranţă şi calitate care trebuie îndeplinite pentru realizarea acestui produs biologic de mare importanţă pentru
    sănătatea publică”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Gala 100 Tineri Manageri de Top a premiat din nou excelenţa în carieră. Aceştia sunt câştigătorii – GALERIE FOTO

    Gala Business Magazin a adus pe scenă, pentru al 14-lea an consecutiv, o nouă serie de tineri care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.
     
    Deşi toţi cei 100 de tineri manageri, fie executivi din companii multinaţionale sau antreprenori sunt câştigători, în cadrul evenimentului, Business MAGAZIN a acordat zece premii, pentru:
     

    Vlad Popescu, Norofert Group

    Cristian Pocovnicu, Qualitance

    Irina Bălan, Microsoft România

    Alex Morar, NEPI

    Vlad Ungureanu, Holcim România

    Alexandra Rîştariu, Mondelez Romania

    Radu Timiş Jr., Cristim

    Andrei Bobar, Romgaz

    Daniel Farmache, E-INFRA Electrogrup Infrastructure

    Karina Pavăl, Equilliant Capital

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.400 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a 14 ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Catalogul 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piaţa presei de business şi reprezintă miza redacţiei că tinerii lideri pot schimba economia în bine. Şi – de ce nu? – întreaga ţară.