BusinessMagazin

Tag: performanta

  • OPINIE Adrian Cioroianu, trainer executive Acknowledge România: „Top 10 trenduri pentru echipele de vânzări în 2020″

    1. Strategia de vânzări trebuie să se bazeze pe date şi să fie construită structurat – aceasta presupune o schimbare majoră de mentalitate, de cultură organizaţională şi investiţie în tehnologie în special din partea companiilor antreprenoriale româneşti. Ai făcut totul după capul tău, cum ai ştiut tu mai bine. Ai crescut an de an, dar în ultimii 2-3 ani businessul tău a rămas la la acelaşi nivel. Simţi că businessul nu se mai dezvoltă. E important ca în organizaţia ta să se ia mult mai multe decizii bazate pe date. Altfel nu e nicio diferenţă faţă de 6 din 49 sau ghicitul în cafea.

    2. Construirea unor scheme de comisionare / bonusare – şi până la urmă construirea unei culturi de leadership în vânzări care să nu mai fie legată doar de ce cifre se ating, ci şi de felul în care se ating. 2020 e anul în care companiile ar trebui să regândească toată filosofia legată de targeturile numerice. Bineînţeles că trebuie să existe nişte KPI (indicatori de performanţă) foarte bine definiţi, pe care oamenii îi pot atinge sau nu. Dar cum îi ating? Perfomerii stau sau pleacă din echipă / companie? Există leadership în zona de vânzări? Sau continuăm cu adepţii „managementului prin teroare“? Din păcate o realitate despre care nu prea vorbim, de la cele mai mari companii din România şi până la cele „de familie”.

    3. Marketing şi sales trebuie să fie aliniate – investiţiile pe care le faci în marketing trebuie să conducă către generarea mai multor leaduri pentru echipa de vânzări, să sprijine convertirea acestora în clienţi pentru businessul tău. Asta înseamnă că ar trebui să urmăreşti cât investeşti în partea de marketing şi cât îţi generează în materie de vânzări. Şi în plus încearcă să îţi construieşti un „funnel” integrat de vânzări şi marketing. Nu fiecare cu pâlnia lui.

    4. Recrutare vânzători & retenţie – pentru recrutare, te interesează să „sapi” pe trei direcţii împreună cu potenţialii condidaţi: abilităţi, dorinţă şi potrivire. Pentru abilităţi, testează fiecare lucru pe care îl vor avea ei de făcut propriu-zis pe partea de vânzare, fie că e vorba de roleplay de vânzare, fie că doar vrei să vezi cum gândesc despre ce e de făcut. Pentru dorinţă, „cât le este de foame”, vrei să vezi cum văd ei ceea ce o să facă într-un an, ce îşi doresc să facă, să realizeze. Pentru potrivire, vrei să se potrivească cu restul oamenilor tăi şi cu tine, să se integreze în echipă. Retenţia lor începe chiar de la recrutare. Ai un plan aici? Şi încă ceva important: pune vânzători să recruteze vânzători.

    5. Dezvoltarea profesională a vânzătorilor – tehnologia vine tare peste noi toţi, indiferent de domeniu sau de poziţie în companie. Automatizări, inteligenţă artificială în procesele de business, schimbarea modelului de business. Răspunsul la aceste provocări nu este nici negarea lor, nici panica, ci mai degrabă trainingul pentru oamenii de vânzări, dezvoltarea abilităţilor lor digitale şi adaptarea activităţilor lor la noile realităţi tehnologice. În limbaj antreprenorial / corporatist: upskilling.

    6. Self- Management – oamenii de vânzări buni nu au nevoie de cineva care să îi împingă de la spate. Ştiu ei exact cât trebuie să facă, cum să facă şi ştiu să se motiveze singuri, să se organizeze astfel încât să atingă rezultatele dorite. Dar pentru asta e nevoie de o abordare diferită din partea ta. Să nu mai mergi pe varianta  „nimic nu se întâmplă în companie/echipă fără voinţa şi cunoştinţa mea “.

    7. Manualul vânzătorului nou – realitatea este una simplă şi înfricoşătoare: angajăm oameni de vânzări pe care în mod normal acum 5-10 ani nu i-am fi angajat de nicio culoare. Pentru că nu mai găsim oameni. Şi atunci trebuie să le dai mură-n gură. Construieşte un manual pentru vânzătorii lor în care să le spui pas cu pas ce au de făcut pentru a avea succes.

    8. Personalizare a vânzĂrII – nu mai funcţionează o abordare unică indiferent de client. De la zona de retail, unde ar trebui să întâmpinăm fiecare client cu un mesaj personalizat şi călduros, până la zona de B2B, unde adaptăm stilul nostru de comportament la cel al clientului. Trebuie să încercăm să fim memorabili în mintea clientului, pentru că altfel despre ce vânzare să vorbim?

    9. Customer experience – simplu: în tot ceea ce facem legat de clienţi, hai să păstrăm o puternică amprentă umană. Oamenii s-au săturat să vadă roboţi în faţa lor şi vor să aibă „o interacţiune umană”. Să fie un dialog, nu monolog. E un echilibru care trebuie păstrat între tehnologie şi umanitate.

    10. CRM – un fost mare talent care a murit speranţă. An după an. Incredibil. Poate în 2020. Speranţa moare ultima.
    Cât de pregătit eşti pentru lucrurile de mai sus? Pune-le în aplicare unul câte unul. De la 1 la 10. În ordinea asta. Dezvoltarea businessului este imposibilă fără schimbare, iar cei care nu sunt capabili să îşi schimbe mentalitatea nu pot schimba nimic. În viaţa oricărui individ, în viaţă oricărei organizaţii, există aşa-numitele „puncte de inflexiune”. Creşti, creşti, cum ştii tu mai bine, dar ajungi într-un punct de inflexiune, în care fie te reinventezi şi te duci mai departe, fie o iei în jos. 2020 este un punct de inflexiune pentru tine şi echipa ta de vânzări. Este alegerea ta.

  • Dezastru în Germania: economia a înregistrat un record negativ, aflându-se aproape de recesiune

    Economia Germaniei a crescut cu 0,6% anul trecut, aceasta fiind cea mai slabă performanţă din ultimii şase ani, potrivit datelor Biroului Federal de Statistică. În 2018, valoarea era de 1,5%, iar în 2017, de 2,5%, potrivit presei internaţionale. Consumul a ajutat la creşterea modestă înregistrată, iar economia ar fi evitat astfel la limită o mult anticipată recesiune din cel de-al treilea trimestru.

    Datele oficiale referitoare la ultimele luni din an vor fi comunicate la mijlocul lunii februarie.

  • O academie cu şi pentru sportivi de top


    „La un moment dat se termină performanţa, iar când eram pe final de carieră m-am gândit ce aş putea să fac pentru România, pentru tenisul din România. Trecând prin sistemul sportiv, mi-am dat seama că nu există aici ceva bine organizat, structurat, unde să lucreze oameni care au făcut performanţă, care au experienţă în domeniu. De aici a început totul“, povesteşte Victor Hănescu, care a decis să-şi pună numele pe o academie de tenis în România.

    Hănescu, 38 de ani, şi-a început activitatea sportivă la vârsta de 7 ani, dintr-o întâmplare. Voia să facă baschet, dar pentru că echipele de baschet erau formate din copii cu vârsta de peste 9 ani, nu a fost acceptat. În drum spre casă a trecut pe lângă două terenuri de tenis şi s-a gândit să înveţe acest sport, pe care l-a practicat până la nivel de performanţă.

    „Academia am înfiinţat-o în 2016, în iarnă se fac trei ani. Am început la Bucureşti, am făcut un proiect de care am observat că este nevoie, pentru că oamenii căutau locuri în care să facă lucruri serioase, într-o structură bine organizată. A fost dificil, dar am vrut să o fac acum, când sunt tânăr şi am forţă.”

    Victor Hănescu subliniază că şi-a asumat încă de la început riscul de a paria o sumă importantă de bani, 30.000 de euro, într-un astfel de business, însă îşi doreşte să ajute sportivii şi apoi să creeze campioni.

    „Vreau ca Academia să fie un loc în care atât copiii, cât şi părinţii să vină cu deschidere, să vadă că se fac lucrurile bine, organizat. Vreau să am şi sportivi care să ajungă în top la nivel mondial.”

    Academia de Tenis Victor Hănescu se adresează tuturor celor care vor să facă sport, atât sportivilor de performanţă, cât şi copiilor care vor să înveţe tenis, începând de la 4 ani.

  • Simona Halep, în topul celor mai bune jucătoare din ultimul deceniu. Locul ocupat de româncă

    Simona Halep se află pe locul doi în topul celor mai bune jucătoare din ultimul deceniu, clasamentul fiind realizat de Tennis Channel. Doar Serena Williams o depăşeşte pe sportiva noastră.

    „Locul 1 mondial la finalul anilor 2017 şi 2018 (a încheiat în Top 5 şi în cei trei ani anteriori), românca a devenit o forţă consistentă din 2013, când a câştigat şase titluri WTA. Deşi nu a reuşit să câştige primele trei finale de Grand Slam, Halep a continuat şi a simţit gustul victoriei la Roland Garros şi Wimbledon, valindându-şi astfel jocul şi puterea mentală care îi pot aduce alte mari victorii şi momente magice.” , se arată pe siteul celor de la Tennis Channel.

    Prima în top e Serena Williams, iar Simona Halep e urmată de Angelique Kerber. După podium urmează Petra Kvitova, iar pe cinci e clasată Victoria Azarenka. Caroline Wozniacki este a şasea, Li Na este pe locul şapte, Kim Clijsters se află pe opt, Naomi Osaka ocupă poziţia a noua, iar Maria Sharapova e pe zece.

    Foto: Profimedia

     

  • Noul serviciu care te ajută să afli când ţi se va strica maşina

    Descrierea inovaţiei:
    Serviciul Predyct a fost dezvoltat cu o investiţie de 1,5 milioane de dolari, pe durata a doi ani. La dezvoltarea softului a lucrat o echipă de 20 de oameni. Serviciul va fi disponibil la nivel naţional prin reţeaua Ad Auto Total începând de la finalul anului 2019 şi se adresează preponderent flotelor auto (transportatori de persoane sau mărfuri, societăţi de leasing operaţional sau furnizori de servicii rent-a-car). Targetul proiectului este reprezentat de flote de maşini şi utilizatori casnici, de orice vârstă şi venituri, cu condiţia să îşi dorească să nu aibă probleme cu maşina care să degenereze în reparaţii costisitoare. Potrivit reprezentanţilor businessului, marja de preţ încă se calculează, dar este estimată la o sumă cuprinsă între 9 şi 15 euro/lună/maşină, serviciu care include detectarea şi predicţia problemelor, precum şi servicii GPS. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Cătălin Popescu (line of business manager, Garret Advancing Motion) şi Ştefan Czibelenyko (project manager, AD Auto Total)

    Elementul de noutate:
    Platforma Predyct va oferi, alături de diagnoză, o funcţie unică în Europa, şi anume prognoza de defecte asistată de inteligenţa artificială. Concret, identificarea problemelor vehiculului auto înainte ca ele să apară. 

    Efecteleinovaţiei:
    Predyct prezice un defect al unui autoturism şi influenţează direct costurile reparaţiei. Acestea se pot reduce prin intervenţia la timp, dar şi prin scăderea timpului de staţionare.

  • Michael Merchant, consultant american: „Este fundamental pentru sistemul educaţional, nu doar din România, să îşi schimbe mentalitatea”

    „Dacă vom lucra în acelaşi fel, vom obţine aceleaşi rezultate. De exemplu, dacă aduni un grup de elevi pentru o lecţie şi lucrezi în acelaşi fel, adică îi vezi ca pe obiecte, nu ca pe oamenii cu idei, gânduri şi emoţii, aceştia vor respinge lecţiile. Elevii mă vor respinge atât pe mine, ca profesor, cât şi ideile pe care încerc să le prezint. Este fundamental pentru sistemul educaţional, nu doar din România, să se schimbe mentalitatea. Aceasta este o problemă cu care se confruntă toată lumea, nu doar România”, spune consultantul.
    Merchant organizează prin intermediul institutului american Arbinger conferinţe şi workshopuri pe teme precum leadershipul, îmbunătăţirea performanţei, planificarea strategică şi relaţiile interpersonale. De asemenea, el a condus o companie de conştientizare şi prevenţie a abuzului de droguri care a fost nominalizată la premiile Emmy. Întrebat dacă el consideră metodele de predare din România ineficiente, Merchant spune că o abordare mai practică este vitală pentru elevi. Metodele de predare prin teorie, fără implicarea elevului, nu sunt utile pentru elevi şi aceştia ajung să înveţe doar pentru note.


    „Cred că poate fi o problemă abordarea teoretică din şcoli în detrimentul unor metode axate pe partea practică a lecţiilor. Este greu să schimbi asta, însă pentru elevi nu este util. Pentru elevi ar fi ideal să ia ce au învăţat şi să aplice învăţăturile în circumstanţe reale din viaţă. O abordare teoretică în sala de clasă este lipsită de viaţă, nu implică elevul în procesul de învăţare.”
    Mike Merchant mai spune că schimbarea de mentalitate a profesorilor trebuie să înceapă de la ideea că în interacţiunea cu elevii au de-a face cu persoane cu emoţii şi gânduri; ei trebuie să aprecieze elevul.
    „Atunci când cineva se simte apreciat, cresc foarte mult şansele ca el să devină creativ, să îşi facă temele şi toate cele. Este esenţial să aduci noi instrumente în procesul de învăţare. Cineva cu mentalitatea pe care o promovăm ar putea fi într-o oarecare măsură eficient şi în cazul unei abordări mai teoretice, dar cineva care vede elevii ca pe nişte obiecte şi care vine şi cu o manieră teoretică de a preda va preda pereţilor, pentru că nimeni din clasă nu va fi implicat în procesul de învăţare.”
    El a venit în România cu prilejul unei conferinţe pe teme de educaţie din Cluj-Napoca: „În sistemul educaţional din SUA am avut succes în a schimba mentalităţile profesorilor şi vom promova acest lucru şi în România. Atunci când celelalte persoane contează, atunci când celelalte persoane sunt preţuite, aceste lucruri au un impact foarte mare în sala de clasă. Elevii răspund foarte bine la un astfel de comportament”.
    În cadrul evenimentului a încercat să răspundă la întrebarea „Ce îşi doresc elevii?”, iar răspunsul său a fost că: „Ei vor să fie văzuţi, să fie auziţi, să fie preţuiţi şi implicaţi în propriul proces de educaţie. Invităm profesorii să creeze un mediu în care elevii să vrea să înveţe”. Consultantul american a vorbit participanţilor şi despre modul în care ar trebui să se poziţioneze un profesor în relaţia cu elevii, dar şi despre cum fiecare copil are un dar, iar aşteptările profesorului ar trebui să fie în funcţie de acel dar.
    „Profesorii ar trebui să-şi cunoască elevii, să le ştie numele şi să vadă în fiecare darul pe care îl are. Fiecare are un dar: un elev ştie numele fiecărui dinozaur, altul cunoaşte toate planetele, altul iubeşte muzica. Fiecare are câte un dar şi, ca profesor, dacă găseşti acest talent setezi un nivel al aşteptărilor pentru acel elev.”

    De la elevi fericiţi la angajaţi şi lideri excepţionali
    În cadrul interviului, Merchant a mai vorbit şi despre calităţile unui lider excepţional. El este de părere că un lider trebuie să aibă viziune, să implice activ angajaţii săi în proiecte, să îi ajute să se dezvolte. „Un lider excepţional este unul cu o viziune foarte clară şi capabil să implice oamenii. Liderii excepţionali îi vor implica şi pe alţii, nu vor fi singuri. Este mai uşor pentru un lider să se alieneze şi să rămână singur, dar poate ajunge ca angajaţii să nu mai fie motivaţi şi să nu mai fie productivi. ”
    El este de părere că, pentru ca un angajat să fie mai productiv, are nevoie să se simtă preţuit în cadrul organizaţiei: „Una dintre metodele da a determina angajaţii să fie mai productivi este să ştie că sunt preţuiţi. Un lider ar trebui să se întrebe: cum îmi pot ajuta angajaţii să se dezvolte? Cum îi pot ajuta să fie de succes? Cum îi pot ajuta să îşi sporească capacităţile pentru a deveni mai valoroşi pentru organizaţie?”
    Pentru a reţine angajaţii în companie, liderii ar trebui să le ofere şansa de a se dezvolta.
    Salariul este pe locul trei în topul motivelor pentru care un angajat alege să părăsească compania: „Motivul pentru care angajaţii pleacă din organizaţie nu mai este salariul. Cele mai recente studii ale celor de la Harvard arată că primul motiv pentru care oamenii pleacă de la locul de muncă este că nu le place şeful, apoi lipsa oportunităţilor de dezvoltare şi abia apoi vine salariul”. De asemenea, angajaţii au nevoie să simtă că munca pe care o fac în cadrul companiei le aparţine, iar obiectivele muncii lor să fie în linie cu obiectivele organizaţiei.
    „Obiectivele fiecărui angajat trebuie să fie în aceeaşi linie cu cele ale organizaţiei. În interiorul acestui cadru, oamenii au responsabilităţi şi ar trebui să fie lăsaţi să gândească, să vină cu idei. Astfel, angajatul se simte implicat şi simte că munca îi aparţine.”
    Al treilea ingredient pentru a menţine angajatul motivat este să reuşeşti ca lider să îi faci să lucreze împreună şi să se ajute unii pe alţii: „Cred că liderii excepţionali sunt inspiraţionali şi adună oamenii în jurul viziunii pe care o au. A doua chestiune este că ajută oamenii să se dezvolte. În al treilea rând aş spune că liderii ajută oamenii să lucreze unul cu celălalt, să colaboreze şi să lucreze ca o singură echipă.”

  • Cât de „întunecaţi” sunt liderii români şi cum influenţează ei companiile pe care le conduc

    Este ambiţios, carismatic, perfecţionist, arogant şi absorbit de propria persoană – acestea ar fi trăsăturile „întunecate” ale personalităţii liderilor români, care au preluat, poate chiar prea bine, o tipologie occidentală de leadership, cea a liderului carismatic- narcisist. Studiile recente arată însă că organizaţiile care vor să aibă performanţă trebuie să renunţe la categoria de lideri carismatici şi să aducă la conducere lideri caracterizaţi de modestie, spune Robert Hogan, unul dintre cei mai influenţi psihologi americani, prezent săptămâna trecută la un eveniment în Bucureşti.

    Curajul, carisma, determinarea, aroganţa şi încăpăţânarea sunt doar o parte dintre caracteristicile liderilor români care ilustrează comportamentele cu tendinţe de deraiere, arată rezultatele unei cercetări realizate de compania de consultanţă în resurse umane Hart Consulting.

    „Liderii români au, în general, ingredientele necesare pentru leadership: sunt ambiţioşi, muncitori, au abilităţi bune de comunicare şi sunt deschişi să asimileze noi tehnologii şi informaţii legate de business. Pe de altă parte, aceştia par să uite de imaginea de ansamblu din business şi se uită prea mult la detalii, eşuează atunci când trebuie să prioritizeze strategic şi să delege eficient sarcinile către angajaţi”, a spus Mădălina Bălan, managing partner la firma de consultanţă în resurse umane Hart Consulting, companie care a adus pe piaţa locală instrumentele de evaluare a comportamentelor angajaţilor Hogan Assesments. Astfel, a adăugat ea, liderii români par greu de mulţumit, vor să controleze excesiv procesele din companie, sunt carismatici şi motivaţi să facă lucruri, dar sunt încăpăţânaţi şi aroganţi. Totodată, ei nu acceptă feedback, sunt concentraţi pe propria persoană şi pe promovarea propriei persoane.

    Un astfel de comportament – care se abate de la unul normal – se înscrie în tipologia leadershipului occidental, promovat şi acceptat de corporaţii de câteva decenii încoace.

    În opinia lui Robert Hogan, un influent psiholog american, toate cercetările academice despre leadership au eşuat, pentru că nu au evaluat impactul negativ al comportamentului liderilor.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Cât de „întunecaţi” sunt liderii români şi cum influenţează ei companiile pe care le conduc

    Curajul, carisma, determinarea, aroganţa şi încăpăţânarea sunt doar o parte dintre caracteristicile liderilor români care ilustrează comportamentele cu tendinţe de deraiere, arată rezultatele unei cercetări realizate de compania de consultanţă în resurse umane Hart Consulting.
    „Liderii români au, în general, ingredientele necesare pentru leadership: sunt ambiţioşi, muncitori, au abilităţi bune de comunicare şi sunt deschişi să asimileze noi tehnologii şi informaţii legate de business. Pe de altă parte, aceştia par să uite de imaginea de ansamblu din business şi se uită prea mult la detalii, eşuează atunci când trebuie să prioritizeze strategic şi să delege eficient sarcinile către angajaţi”, a spus Mădălina Bălan, managing partner la firma de consultanţă în resurse umane Hart Consulting, companie care a adus pe piaţa locală instrumentele de evaluare a comportamentelor angajaţilor Hogan Assesments. Astfel, a adăugat ea, liderii români par greu de mulţumit, vor să controleze excesiv procesele din companie, sunt carismatici şi motivaţi să facă lucruri, dar sunt încăpăţânaţi şi aroganţi. Totodată, ei nu acceptă feedback, sunt concentraţi pe propria persoană şi pe promovarea propriei persoane.
    Un astfel de comportament – care se abate de la unul normal – se înscrie în tipologia leadershipului occidental, promovat şi acceptat de corporaţii de câteva decenii încoace.
    În opinia lui Robert Hogan, un influent psiholog american, toate cercetările academice despre leadership au eşuat, pentru că nu au evaluat impactul negativ al comportamentului liderilor.
    „Studiile academice despre leadership au eşuat, pentru că au definit leadershipul pornind de la persoanele aflate pe poziţii de top dintr-o organizaţie, indiferent că e vorba de mediul de business sau de structurile politice. În realitate, un lider este persoana care poate să conducă eficient un grup de persoane în aşa fel încât împreună să livreze rezultate performante. Prin urmare, definiţia leadershipului ar trebui să fie abilitatea de a construi şi de a menţine o echipă cu performanţe înalte”, a spus Hogan, prezent săptămâna trecută la Bucureşti în cadrul unui eveniment organizat de Hart Consulting. Hogan este cunoscut pentru că a creat instrumente de evaluare a personalităţii angajaţilor folosite de companii pentru a recruta şi a promova angajaţii potriviţi.

    Şapte din zece manageri din corporaţiile americane sunt incompetenţi
    Un alt motiv pentru care studiile academice despre leadership au eşuat este reprezentat de faptul că au ignorat problema leadershipului făcut greşit, spune Hogan, care a adăugat că abia prin anii 2000 a avut timp să studieze acest subiect.
    „Aşa am descoperit, în anul 2002, că nu era niciun fel de consens în mediul academic în legătură cu caracteristicile leadershipului eficient. Şi atunci m-am întrebat: dacă nu există niciun consens vizavi de trăsăturile bune, ce se ştie despre cele rele? Şi cât de mare este incidenţa leadershipului cu trăsături negative în America? Aşa am ajuns să fac un studiu care a arătat că rata incompetenţei managementului în mediul privat din America este foarte mare: de 65 – 75%”, a mai spus Hogan. El a povestit că era la o conferinţă de business în 2002 când a prezentat rezultatele, iar lumea a rămas şocată. Atunci, a spus el, le-a zis participanţilor că modalitatea de a te îmbunătăţi, ca lider, este să îţi conştientizezi greşelile, pentru că dacă nu faci asta şi le spui managerilor cât de buni sunt, nu se va schimba nimic.
    „Eram în situaţia în care 65 – 70% din forţa de muncă din SUA admitea că cea mai stresantă parte a vieţii lor este reprezentată de şeful direct, iar o mare parte dintre angajaţii din corporaţiile de la acea vreme ar fi fost dispuşi să accepte o scădere salarială dacă şeful lor ar fi fost concediat.” Una dintre principalele cauze a îmbolnăvirilor este stresul, iar managementul defectuos este una dintre cele mai mari surse de stres. De aceea, spune Hogan, managementul reprezintă o problemă care vizează sănătatea populaţiei.
    Totuşi, de ce există atât de mulţi manageri defectuoşi? Din cauza promovării ideii de carismă ca o trăsătură necesară în leadership, admite Hogan.

    Originea carismei
    Carisma îşi are rădăcinile, spune el, la începuturile secolului al XIX-lea, odată cu inventarea aşa-numitului mesmerism, un curent în medicină care susţinea existenţa magnetismului animal (un set de procedee cu rol terapeutic bazate pe presupusele efecte ale magnetismului). Franz Anton Mesmer, inventatorul acestui concept, a fost foarte controversat, pentru că, dacă unii credeau în soluţia sa cu rol terapeutic, alţii îl considerau un impostor.
    „Oricum ar fi fost, se spune că Mesmer avea o personalitate atât de puternică, încât deveneai imediat curios faţă de ideile lui dacă te aflai în prezenţa lui. Practic, de aici porneşte noţiunea de carismă. O atracţie irezistibilă faţă de o persoană, în prezenţa căreia simţi nevoia să faci tot ce îţi solicită, doar ca să o mulţumeşti. Carisma este legată de narcisism, mai ales atunci când vorbim despre leadership”, a mai spus Hogan.
    Potrivit spuselor sale, liderii carismatici nu îşi vor asuma niciodată responsabilitatea pentru un eşec. Când ceva merge prost, a fost vina altora şi nu a lor. Ei se laudă mai mult decât trebuie pentru o reuşită şi spun că totul a mers bine datorită lor, chiar dacă au furat ideea care a stat la baza succesului.
    „Liderul carismatic nu ascultă şi nu primeşte feedback. Prin urmare, nu poate învăţa din propriile greşeli şi va continua să facă aceleaşi greşeli la nesfârşit. Totodată, el se simte îndreptăţit să fie la conducere.”

    „Make America great again”- sloganul unui lider carismatic
    Profilul liderului carismatic-narcisist a luat naştere în anii ’70 în SUA, când investitorii căutau lideri care să genereze profituri mai mari, iar astfel s-a dezvoltat metoda de recompensare a managerilor de top în funcţie de rezultatele financiare ale organizaţiilor.
    „Companiile au început să angajeze astfel CEO care garantau rezultate mai bune pentru companie, iar pentru asta au recrutat narcisişti, care mereu au promis acest lucru, pentru că se consideră grozavi. De atunci, acest profil al liderului carismatic şi narcisist a fost la mare căutare. Când a pornit această tendinţă, practic rolul CEO-ului din companiile listate era mai mult unul de socializare, el trebuia să menţină o relaţie bună cu membrii boardului, să meargă la băut sau la golf cu ei.“
    Când companiile au legat pachetul de compensaţie al CEO-ului de rezultatele financiare ale companiei listate la bursă, brusc salariile angajaţilor CEO au crescut foarte mult.
    Dacă în urmă cu patru-cinci decenii un CEO din SUA câştiga, în medie, de 3-4 ori mai mult decât un angajat, ca urmare a politicii de recom­pensare a managementului în corelaţie cu rezultatele financiare ale companiei s-a ajuns ca, în prezent, un CEO să câştige de până la 350-400 de ori mai mult decât un angajat. Când se promova acest profil al liderului carismatic, companiile care recrutau top manageri aveau trei tipuri de candidaţi: unul care se pricepe foarte bine la cifre care spune că poate îmbunătăţi rezultatele companiei, altul care spune că ştie ce are de făcut şi care are un networking foarte bun şi un altul care spune că „Eu sunt omul pe care îl căutaţi. Eu vă pot duce compania la nivelul următor. Pot să vă aduc profiturile pe care le meritaţi. Pot face compania «grozavă» din nou” (aluzie la sloganul de campanie al preşedintelui american Donald Trump – Make America great again”, considerat de Hogan a fi întruchiparea perfectă a liderului carismatic-narcisist).
    Aşa vorbesc narcisiştii, ei se consideră Superman pentru organizaţii. Iar promisiunea unor rezultate financiare foarte bune i-a determinat pe acţionari să angajeze CEO care susţineau că pot să facă acest lucru, iar carisma a devenit împământenită în cultura de business.”

    Carisma distruge motivaţia angajaţilor
    În opinia lui Hogan, vremea leadershipului carismatic s-a sfârşit, pentru că această trăsătură a liderilor distruge moralul angajaţilor, iar acest lucru se reflectă negativ în rezultatele financiare ale companiilor. În schimb, studiile arată că liderii modeşti, care se ocupă de dezvoltarea echipelor şi care au o atitudine prin care arată că depun eforturi în fiecare zi pentru a-şi merita jobul, sunt cei care au cele mai bune rezultate şi cei mai motivaţi angajaţi. „Vremea leadershipului carismatic a apus. A venit vremea liderilor modeşti, petru că aceia sunt cei mai buni. Aceştia sunt cei mai eficienţi lideri. Integritatea liderilor modeşti creează încredere, iar încrederea angajaţilor în liderul lor este cel mai simplu şi cel mai bun predictor al performanţei echipei”, a mai spus Hogan. Astfel, liderii modeşti vor vorbi întotdeauna despre realizările celorlalţi, îi vor asculta şi vor învăţa de la ceilalţi. Totodată, ei vor şti cum să râdă de ei înşişi, ceea ce nu va putea să facă vreodată un lider narcisist.
    „Cei care sunt modeşti nu se simt îndreptăţiţi să aibă rolul pe care îl au, ei consideră că trebuie să demonstreze în fiecare zi de ce merită să fie acolo, se concentrează pe performanţa echipei şi nu pe performanţa personală. Ei sunt ambiţioşi, dar sunt ambiţioşi pentru rezultatele organizaţiei şi nu neapărat vizavi de propria lor carieră. De asemenea, ei încurajează o cultură a dezvoltării şi îi ajută pe oameni să înveţe, într-o cultură organizaţională bazată pe transparenţă şi pe încredere.”
    Cu toate că este necesară o înlocuire a carismei cu modestia în selecţia liderilor, statisticile arată că, în continuare, angajatorii caută profilul liderilor cu care sunt obişnuiţi, având în vedere că pe motorul de căutare de locuri de muncă Indeed.com există aproape 225.000 de locuri de muncă care solicită candidaţilor „carismă” şi numai 3.300 de joburi care solicită „modestie”.

    TRĂSĂTURILE LIDERILOR ROMÂNI
    ¶ Au ingredientele generale pentru leadership: ambiţie, curaj, curiozitate, sunt muncitori şi au bune abilităţi sociale; sunt deschişi să asimileze noile tehnologii şi informaţiile despre business
    ¶ Ar putea să piardă din vedere imaginea de ansamblu a businessului şi să se uite prea mult la detalii
    ¶ Eşuează atunci când trebuie să prioritizeze strategic şi să delege eficient
    ¶ Ar putea părea greu de mulţumit şi au dorinţa de a avea un control exagerat asupra lucrurilor
    ¶ Nu solicită şi nu acceptă feedback; nu învaţă din greşeli
    ¶ Sunt motivaţi, curajoşi, carismatici, dar încăpăţânaţi, aroganţi, centraţi pe propria persoană

    Cine este Robert Hogan

    ¶ 82 de ani
    ¶ Fondator şi preşedinte al companiei de consultanţă Hogan
    ¶ Robert Hogan este o autoritate internaţională în domeniul evaluării personalităţii, leadershipului şi eficienţei organizaţionale
    ¶ Teoria dezvoltată de el în legătură cu evaluarea personalităţii arată cum trăsăturile de personalitate influenţează eficienţa organizaţională în diverse zone, de la climatul organizaţional şi leadership la selecţia şi performanţa echipelor.

    Lider narcisist vs. lider modest în business

    Unul dintre cei mai cunoscuţi lideri narcisişti ai lumii este, în opinia lui Hogan, Jack Welch, cel care a transformat compania General Electric în perioada în care a condus-o. De profesie inginer, Welch a fost preşedinte şi CEO al GE în perioada 1981- 2001, iar în mandatul său valoarea companiei a crescut cu 4.000%. Totodată, el a fost poreclit de angajaţi Neutron Jack (când a făcut concedieri masive), pentru că, spune Hogan, pe unde trecea el „nu mai creştea iarba niciodată”. Welch susţinea că managementul ţine despre încrederea în sine, promovând o atitudine de tipul ”Eu sunt la conducere, pot face asta”.
    Pe de altă parte, Darwin Smith este un exemplu de lider modest, de care probabil nu a auzit nimeni, a mai spus Hogan. El fost CEO-ul companiei de bunuri de larg consum Kimberly-Clark, a reconstruit compania şi a lansat noi produse, iar deciziile lui au făcut ca firma să aibă cea mai bună performanţă pe bursa de la New York. Darwin Smith spunea: „Nu am încetat niciodată să încerc să fiu calificat pentru jobul meu”; practic el se străduia în fiecare zi să demonstreze că îşi merită locul de muncă. Aceasta este atitudinea unui CEO care nu avea nevoie ca angajaţii să se „încline” în faţa lui, ci care simţea nevoia să le demonstreze angajaţilor că merită în fiecare zi să ocupe acel rol.

  • Un studiu de la Harvard a descoperit care este greşeala colosală pe care o fac angajatorii atunci când discută cu angajaţii despre performanţă

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    La experimentul cercetătorilor, care a avut loc în august, au participat 1438 de oameni, iar concluzia a fost că performanţa angajaţilor este îmbunătăţită semnificativ atunci când sunt sfătuiţi de şeful lor, în speţă angajatorul, privind anumite aspecte decât atunci când li se oferă feedback privind activităţile desfăşurate.

    Conform studiului, oamenii tind să fie mai critici şi să ofere mai multe opţiuni de acţionare către cei din jur, atunci când oferă un sfat. Cei care au fost „ţintele” sfaturilor au venit cu 34% mai multe idei pentru îmbunătăţirea activităţii în cadrul unui job şi au avut cu 56% mai multe sugestii despre cum ar trebui îmbunătăţită activitatea, în comparaţie cu cei care au primit feedback.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

  • Un studiu de la Harvard a descoperit care este greşeala colosală pe care o fac angajatorii atunci când discută cu angajaţii despre performanţă

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    La experimentul cercetătorilor, care a avut loc în august, au participat 1438 de oameni, iar concluzia a fost că performanţa angajaţilor este îmbunătăţită semnificativ atunci când sunt sfătuiţi de şeful lor, în speţă angajatorul, privind anumite aspecte decât atunci când li se oferă feedback privind activităţile desfăşurate.

    Conform studiului, oamenii tind să fie mai critici şi să ofere mai multe opţiuni de acţionare către cei din jur, atunci când oferă un sfat. Cei care au fost „ţintele” sfaturilor au venit cu 34% mai multe idei pentru îmbunătăţirea activităţii în cadrul unui job şi au avut cu 56% mai multe sugestii despre cum ar trebui îmbunătăţită activitatea, în comparaţie cu cei care au primit feedback.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro