BusinessMagazin

Tag: pensionari

  • 90% din cei care s-au pensionat prin Pilonul II de pensii private obligatorii au solicitat plata unică. Care este situaţia la zi a plăţilor

    ♦ Plăţi totale de 685 mil. lei de la lansarea sistemului de pensii private Pilon II (primăvara lui 2008) şi până la final de 2021 ♦ Orice participant al fondurilor de pensii private Pilon II poate ca atunci când îşi deschide dreptul de pensie să aleagă între plata unică şi plata eşalonată.

    Un număr de 64.380 de români au primit pensie prin intermediul Pilonului II de la lansarea sistemului de pensii private în Ro­mânia, adică din primăvara lui 2008, şi până la final de 2021, cu o valoare cumulată a plăţilor efectuate de către administratorii Pilon II de aproximativ 685 milioane de lei, aşadar o medie de 10.600 de lei.

    Din acest număr, circa 57.260 de români au ales să încaseze economiile pentru bătrâneţe sub formă de plată unică, adică 90% din totalul celor pensionaţi, fiind efectuate plăţi de aproximativ 566 milioane de lei sub această solicitare, potrivit datelor agregate de ZF de la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Prin pensionare în acest interval de timp se înţelege retragerea din activitate (32.000 de plăţi), moştenire către alţi parti­ci­panţi la P2 în urma decesului (24.310 plăţi), pensie prin invaliditate (1.185 plăţi).

    Cu alte cuvinte, ca modalitate de plată a activului net la pensionare, românii au preferat plăţile unice în detrimentul celor eşalonate, însă este important de subliniat că din aprilie 2018 românii pot cere plata fie sub formă unică, fie sub formă eşalonată. Doar că din aprilie 2018 şi până la final de decembrie 2021, ZF a calculat 44.070 de pensionări totale, din care 37.000 au fost prin plata unică şi 7.125 prin plata eşalonată.

    Orice participant al fondurilor de pensii private Pilon II poate ca atunci când îşi deschide dreptul de pensie să aleagă între plata unică şi plata eşalonată. Cea din urmă este o plată în rate lunare de minimum

    500 de lei, cu un număr de plată de minimum 2 luni şi pe o perioadă de 5 ani(60 de luni). Partici­pantul este cel care decide rata lunară dorită pentru ca ulterior administratorul să calculeze numărul de luni în funcţie de valoarea activului.

    O diferenţă principală între cele două este că tranşele care nu depăşesc 2.000 de lei nu se impozitează cu impozitul pe venit de 10%, potrivit prevederilor în vigoare. Însă dacă de exemplu tranşa este mai mare de 4.000 de lei lunar atunci se plăteşte şi contribuţia pe sănătate şi impozitul pe venit.  „Cred că principiul de la care trebuie pornit este acela că banii din Pilonul II sunt bani privaţi“, spune Adrian Codirlaşu, vicepre­şedinte CFA România.

    „Ca urmare, decizia cu privire la modul de distribuire a acestor bani trebuie să fie a proprietarilor (contribuitorilor). Din perspec­tiva alegerii între plată într-o singură tranşă vs plata în mai multe tranşe, din punct de vedere economic (al randamentului) optimă pentru contribuitor este plata într-o singură tranşă“, adaugă el.

    În cazul optării pentru mai multe tranşe egale, beneficiarul va primi înapoi mai puţină putere de cumpărare (inflaţia va eroda valoarea reală a banilor).

    „O soluţie de protecţie la inflaţie, în cazul în care contributorul doreşte plăti eşalonate, este răscumpărarea periodica de unităţi de fond, având în vedere că, în general, fondurile de pensii au obţinut randamente anuale peste inflaţie. Însă în acest, plata periodica va fi variabilă. Soluţia de cumpărare de anuităţi, în condiţiile actuale, de asemenea, din pespectiva economică este sub-optimă vs plata integrală”.

    Din următoarele considerente, spune Codirlaşu: este un produs separat, implică încă un intermediar, deci va costa, şi de asemenea va returna mai puţină putere de cumpărare comparativ cu plata într-o singură tranşă. Va returna mai puţină putere de cumpărare deoarece modul de structurare al acestui produs presupune acoperirea fluxurilor de numerar viitoare cu instrumente de venit fix, deci, în condiţiile actuale cu o dobândă (puternic) real-negativă. O condiţie pentru a realiza aceste produse financiare este existenţa unei pieţe de obligaţiuni cu protecţie la inflaţie, astfel încât anuitatea măcar să aibă ca rata implicită de randament rata inflaţiei.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, cei mai mari investitori ai companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, au ajuns în ianuarie 2022 la active nete record de 89,6 mld. lei, cu 12 mld. lei mai mult faţă de aceeaşi lună a anului 2021, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza celor mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

  • Pensie de 60.000 de lei, în România. Cine o primeşte

    Toată lumea vorbeşte de pensiile speciale în România, dar datele arată că şi în cazul unor contribuţii foarte mari la bugetul public de pensii pensiile pot fi foar­te mari: topul celor mai mari 100 de pensii con­tri­bu­tive din România variază între 20.000 şi 60.000 de lei brut pe lună. 

    ♦ Cel puţin 100 de pensionari primesc pensii mai mari, contributive, decât guvernatorul Mugur Isărescu.

    Toată lumea vorbeşte de pensiile speciale în România, dar datele arată că şi în cazul unor contribuţii foarte mari la bugetul public de pensii pensiile pot fi foar­te mari: topul celor mai mari 100 de pensii con­tri­bu­tive din România variază între 20.000 şi 60.000 de lei brut pe lună. Astfel, în România sunt cel puţin 100 de pen­sio­nari cu o pensie mai mare decât a guverna­torului BNR Mugur Isărescu, care primeşte o pensie de 16.000 de lei pe lună.

    Cea mai mare pensie pe bază de contributivitate ob­ţinută în România a fost de peste 63.000 de lei brut în luna ianuarie 2022 şi a fost încasată de un pensionar înregistrat în sectorul 1 din Bucureşti, arată datele Casei Naţionale de Pensii Publice obţinute în urma unei solicitări a ZF.

    Pensionarii cu cele mai mari 100 de pensii contributive încasează, lunar, între 20.000 şi 60.000 de lei pe lună. Spre comparaţie, pensia medie a celor 5 milioane de pensionari din România este a fost de 1.771 de lei în ianuarie 2022.

    Conform legii pensiilor aflate în vigoare (Legea 263/2010), pensia se calculează în funcţie de 4 indicatori: numărul total de puncte de pensie realizate, stagiul complet de cotizare, indicele de corecţie şi valoarea punctului de pensie. La pensia de 60.000 de lei, la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, are circa 30 de puncte de pensie pe cupon. Aceasta înseamnă că, pe parcursul vieţii active, a avut de 20-30 de ori mai mare decât salariul mediu brut pe economie.


     

  • Purtătorul de cuvânt al PNL spune că Biroul Executiv al partidului a discutat despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul şi posibilitatea pensionării la 70 de ani

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat, marţi, că în cadrul Biroului Executiv al partidului s-a discutat despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul şi posibilitatea pensionării la 70 de ani, dar că nu se pune problema modificării vârstei de pensionare în acest moment.

    Stroe a precizat că este vorba despre o iniţiativă a Ministerului Muncii într-un cu totul alt context politic faţă de cel din acest moment.

    ”Este şi motivul pentru care am socotit că cel mai înţelept lucru şi cel mai la îndemână lucru este să discutăm această chestiune în cadrul coaliţiei şi să luăm o decizie în cadrul coaliţiei de guvernare. Nu se pune în acest moment problema modificării vârstei de pensionare sau a blocării cumulului pensiei cu salariul. După ce vom avea discuţia în coaliţie şi în cadrul guvernării vom ieşi cu o decizie”, a mai spus purtătorul de cuvânt al PNL.

    Partidele din coaliţia de guvernare vor avea o şedinţă în cursul zilei de marţi.

     

     

     

  • Purtătorul de cuvânt al PNL spune că Biroul Executiv al partidului a discutat despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul şi posibilitatea pensionării la 70 de ani

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat, marţi, că în cadrul Biroului Executiv al partidului s-a discutat despre interzicerea cumulului pensiei cu salariul şi posibilitatea pensionării la 70 de ani, dar că nu se pune problema modificării vârstei de pensionare în acest moment.

    Stroe a precizat că este vorba despre o iniţiativă a Ministerului Muncii într-un cu totul alt context politic faţă de cel din acest moment.

    ”Este şi motivul pentru care am socotit că cel mai înţelept lucru şi cel mai la îndemână lucru este să discutăm această chestiune în cadrul coaliţiei şi să luăm o decizie în cadrul coaliţiei de guvernare. Nu se pune în acest moment problema modificării vârstei de pensionare sau a blocării cumulului pensiei cu salariul. După ce vom avea discuţia în coaliţie şi în cadrul guvernării vom ieşi cu o decizie”, a mai spus purtătorul de cuvânt al PNL.

    Partidele din coaliţia de guvernare vor avea o şedinţă în cursul zilei de marţi.

     

     

     

  • Este oficial: PSD începe cu impozitul progresiv. Categoria de persoane cărora le explodează taxele

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. 

    ♦ Peste 300.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti contribuţia la sănătate (CASS) de 10% din această lună. În această categorie intră cei 200.000 de pensionari „speciali“ ♦ În România sunt circa 5 milioane de pensionari, iar statul cheltuieşte anual 100 de miliarde de lei cu pensiile „normale“ şi 10 miliarde de lei cu pensiile „speciale“ ♦ Peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc de câţiva ani impozit pe venit de 10% pe sumele care depăşesc valoarea de 2.000 de lei

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. Măsura a fost adoptată la finalul anului trecut, prin ordonanţa de urgenţă 130/ 2021, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie 2021 şi care aduce modificări la Codul Fiscal.

    Din totalul celor 330.000 de pensionari care ar urma să plătească contribuţia la sănătate, cei mai mulţi – circa 200.000 – sunt pensionari speciali (proveniţi din structurile Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe etc.), iar restul de circa 130.000 sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale cu pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.

    Aceşti pensionari vor plăti şi impozit pe venit, dar baza de impo­zitare se calculează după o anumită formulă.

    Statul ar încasa circa 50 de milioane de lei pe an din impozitarea suplimentară a celor peste 300.000 de pensionari cu pensii mai mari de 4.000 de lei, potrivit unui calcul reali­zat de consultantul fiscal Emilian Duca.

    „În momentul de faţă, putem spune că sistemul de impozitare a pensiilor arată ca un sistem de impozitare progresivă. Până la valoarea de 2.000 de lei impozitarea este zero, de la 2.000 la 4.000 de lei se aplică 10% impozit pe venit pe diferenţă, iar de la 4.000 de lei în sus se aplică impozit pe venit de 10% plus contribuţia la sănătate de 10%”, spune consultantul fiscal Emilian Duca de la Tax& Business Solutions.

    Potrivit unui exemplu de calcul publicat de Casa Naţională de Pensii Publice, un pensionar din România care are o pensie lunară de 8.000 de lei va rămâne, în urma plăţii contribuţiei la sănătate (CASS) şi a impozitului pe venit (plătit pe diferenţa de sumă dintre venitul de 8.000 de lei, venitul neimpozabil de 2.000 de lei şi 400 de lei, cât e valoarea CASS) cu o pensie de 7.040 de lei pe lună.

    „Impozitul progresiv este de regulă criticat pentru că este mai greu de administrat, de la un plafon la altul se schimbă nivelul de impozitare, iar la orice eroare de calcul paguba poate fi foarte mare. Dincolo de administrarea mai dificilă a acestui sistem de impozitare, esenţa impozitului progresiv este aceea că cine are venituri mai mari plăteşte taxe mai mari”, a mai spus Emilian Duca.

    Taxarea pensiilor în România nu este o noutate, având în vedere că acestea sunt purtătoare de impozit pe venit încă din 2016. În prezent, peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc impozit pe venit de 10% pe diferenţa dintre venitul pe care îl obţin şi nivelul de 2.000 de lei.

     

     

    Care sunt statisticile pensionarilor României:

    ⇒ 5 milioane de pensionari, dintre care:

    ► 4,88 milioane sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale de stat; dintre aceştia, circa 1,2 milioane au pensii de peste 2.000 de lei pe lună (iar aprox. 130.000 au pensii de peste 4.000 de lei pe lună)

    ► cca. 200.000 sunt pensionari speciali

    (foşti angajaţi ai MAI, MApN, SRI, SIE etc.)

    ⇒ 110 miliarde de lei pe an – bugetul de pensii, din care:

    ► cca. 100 miliarde de lei – bugetul de pensii de asigurări sociale

    ► cca. 10 miliarde de lei – bugetul de pensii „speciale”

    ⇒ Valoarea pensiei medii din sistemul de asigurări sociale de stat: 1.600 de lei/ lună

    ⇒ Valoarea pensiei medii din rândul pensionarilor „speciali”: cca. 4.200 de lei/ lună

    Surse: ZF, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor

     

    Un pensionar cu 8.000 de lei pe lună va pierde 1.000 de lei din pensie

    Exemplu de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, impozitului şi venitului net din pensii:

    ► Venitul brut din pensii aflat în plată în luna ianuarie 2022: 8.000 lei

    ► Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate: (8.000 lei – 4.000 lei) x 10% (cota cass) = 400 lei

    Calcul impozit:

    ► Venitul impozabil lunar din pensii

    (8000 lei – 2000 lei – 400 lei)  = 5600 lei

    5600 lei x 10% (cota de impozit) = 560 lei

    ► Venitul net din pensii â 8000 lei – 560 lei (impozit) – 400 lei (cass) = 7.040 lei

    Sursa: Casa Naţională de Pensii Publice

  • Este oficial: PSD începe cu impozitul progresiv. Categoria de persoane cărora le explodează taxele

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. 

    ♦ Peste 300.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti contribuţia la sănătate (CASS) de 10% din această lună. În această categorie intră cei 200.000 de pensionari „speciali“ ♦ În România sunt circa 5 milioane de pensionari, iar statul cheltuieşte anual 100 de miliarde de lei cu pensiile „normale“ şi 10 miliarde de lei cu pensiile „speciale“ ♦ Peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc de câţiva ani impozit pe venit de 10% pe sumele care depăşesc valoarea de 2.000 de lei

    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. Măsura a fost adoptată la finalul anului trecut, prin ordonanţa de urgenţă 130/ 2021, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie 2021 şi care aduce modificări la Codul Fiscal.

    Din totalul celor 330.000 de pensionari care ar urma să plătească contribuţia la sănătate, cei mai mulţi – circa 200.000 – sunt pensionari speciali (proveniţi din structurile Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe etc.), iar restul de circa 130.000 sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale cu pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.

    Aceşti pensionari vor plăti şi impozit pe venit, dar baza de impo­zitare se calculează după o anumită formulă.

    Statul ar încasa circa 50 de milioane de lei pe an din impozitarea suplimentară a celor peste 300.000 de pensionari cu pensii mai mari de 4.000 de lei, potrivit unui calcul reali­zat de consultantul fiscal Emilian Duca.

    „În momentul de faţă, putem spune că sistemul de impozitare a pensiilor arată ca un sistem de impozitare progresivă. Până la valoarea de 2.000 de lei impozitarea este zero, de la 2.000 la 4.000 de lei se aplică 10% impozit pe venit pe diferenţă, iar de la 4.000 de lei în sus se aplică impozit pe venit de 10% plus contribuţia la sănătate de 10%”, spune consultantul fiscal Emilian Duca de la Tax& Business Solutions.

    Potrivit unui exemplu de calcul publicat de Casa Naţională de Pensii Publice, un pensionar din România care are o pensie lunară de 8.000 de lei va rămâne, în urma plăţii contribuţiei la sănătate (CASS) şi a impozitului pe venit (plătit pe diferenţa de sumă dintre venitul de 8.000 de lei, venitul neimpozabil de 2.000 de lei şi 400 de lei, cât e valoarea CASS) cu o pensie de 7.040 de lei pe lună.

    „Impozitul progresiv este de regulă criticat pentru că este mai greu de administrat, de la un plafon la altul se schimbă nivelul de impozitare, iar la orice eroare de calcul paguba poate fi foarte mare. Dincolo de administrarea mai dificilă a acestui sistem de impozitare, esenţa impozitului progresiv este aceea că cine are venituri mai mari plăteşte taxe mai mari”, a mai spus Emilian Duca.

    Taxarea pensiilor în România nu este o noutate, având în vedere că acestea sunt purtătoare de impozit pe venit încă din 2016. În prezent, peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc impozit pe venit de 10% pe diferenţa dintre venitul pe care îl obţin şi nivelul de 2.000 de lei.

     

     

    Care sunt statisticile pensionarilor României:

    ⇒ 5 milioane de pensionari, dintre care:

    ► 4,88 milioane sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale de stat; dintre aceştia, circa 1,2 milioane au pensii de peste 2.000 de lei pe lună (iar aprox. 130.000 au pensii de peste 4.000 de lei pe lună)

    ► cca. 200.000 sunt pensionari speciali

    (foşti angajaţi ai MAI, MApN, SRI, SIE etc.)

    ⇒ 110 miliarde de lei pe an – bugetul de pensii, din care:

    ► cca. 100 miliarde de lei – bugetul de pensii de asigurări sociale

    ► cca. 10 miliarde de lei – bugetul de pensii „speciale”

    ⇒ Valoarea pensiei medii din sistemul de asigurări sociale de stat: 1.600 de lei/ lună

    ⇒ Valoarea pensiei medii din rândul pensionarilor „speciali”: cca. 4.200 de lei/ lună

    Surse: ZF, Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor

     

    Un pensionar cu 8.000 de lei pe lună va pierde 1.000 de lei din pensie

    Exemplu de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, impozitului şi venitului net din pensii:

    ► Venitul brut din pensii aflat în plată în luna ianuarie 2022: 8.000 lei

    ► Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate: (8.000 lei – 4.000 lei) x 10% (cota cass) = 400 lei

    Calcul impozit:

    ► Venitul impozabil lunar din pensii

    (8000 lei – 2000 lei – 400 lei)  = 5600 lei

    5600 lei x 10% (cota de impozit) = 560 lei

    ► Venitul net din pensii â 8000 lei – 560 lei (impozit) – 400 lei (cass) = 7.040 lei

    Sursa: Casa Naţională de Pensii Publice

  • Veşti proaste pentru sute de mii de pensionari. De luna aceasta pensiile se vor micşora. Vezi care este motivul pentru care vor primi mai puţini bani

    Peste 300.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor plăti contribuţia la sănătate (CASS) de 10% din această lună. În această categorie intră cei 200.000 de pensionari „speciali“

    În România sunt circa 5 milioane de pensionari, iar statul cheltuieşte anual 100 de miliarde de lei cu pensiile „normale“ şi 10 miliarde de lei cu pensiile „speciale“

    Peste un milion de pensionari cu pensii de peste 2.000 de lei plătesc de câţiva ani impozit pe venit de 10% pe sumele care depăşesc valoarea de 2.000 de lei
    Peste 330.000 de pensionari cu pensii de peste 4.000 de lei vor încasa, începând din această lună, pensii mai mici, întrucât vor plăti contribuţia la sănătate în valoare de 10%. Măsura a fost adoptată la finalul anului trecut, prin ordonanţa de urgenţă 130/ 2021, publicată în Monitorul Oficial pe 18 decembrie 2021 şi care aduce modificări la Codul Fiscal, scrie ZF.
    Din totalul celor 330.000 de pensionari care ar urma să plătească contribuţia la sănătate, cei mai mulţi – circa 200.000 – sunt pensionari speciali (proveniţi din structurile Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe etc.), iar restul de circa 130.000 sunt pensionari din sistemul de asigurări sociale cu pensii mai mari de 4.000 de lei pe lună.

  • Pensia medie lunară a crescut, numărul pensionarilor s-a redus cu 14.000

    Numărul mediu de pensionari a fost de 5,085 milioane persoane, în scădere cu 14 mii persoane faţă de trimestrul precedent; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,657 milioane persoane, în scădere cu 8 mii persoane faṭă de trimestrul precedent.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1601 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 53,2% (comparativ cu 54,6% în trimestrul precedent).

    Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 99,2%.

    Comparativ cu trimestrul II al anului precedent numărul mediu de pensionari a scăzut cu 47 mii persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 19 mii persoane. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 15,7% , respectiv cu 16,0%.

    Numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 14 mii persoane faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu 8 mii persoane. Pensia medie lunară ṣi pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut faṭă de trimestrul precedent, cu 0,7% ṣi respectiv cu 0,3%.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,6% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,1%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,2%.

    Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în judeṭul Giurgiu ṣi 14 la 10 în judeṭele Botoṣani ṣi Vaslui.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 850 de lei (1272 lei în judeţul Botoṣani, 1279 lei în judeṭul Giurgiu, 1298 lei în judeṭul Vrancea faţă de 2122 lei în judeṭul Hunedoara, 2024 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 1889 lei în judeṭul Braṣov).

    Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG2 nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în trimestrul II 2021, a fost de 932,0 mii persoane, din care 792,6 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,0% din totalul pensionarilor din această categorie; 134,8 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,9% din totalul acestora; 4,6 mii persoane din sistemul militar, reprezentând 2,5% din totalul acestei categorii.

  • Cum se traduce şocul îmbătrânirii demografice a României: Statul nu va mai putea susţine pensionarii VIDEO

    România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică, care poate afecta negativ sistemul de pensii şi implicit pensionarii. Numărul persoanelor care se află în câmpul muncii, comparativ cu numărul pensionarilor continuă să scadă, iar această scădere se va traduce în viitor prin incapacitatea statului de a mai susţine sistemul de pensii.

    „Situaţia se va înrăutăţi pe măsură ce rata de dependenţă va creşte, adică numărul de persoane active care generează venituri raportat la numărul de persoane persoane care nu generează. Şi aici vorbim despre persoanele tinere 15 ani şi despre persoanele de peste 65 de ani. Pe măsură ce datoria implicită va creşte statul nu va mai putea să o susţină, pentru că nu mai există populaţie activă care să o susţină. Ne putem uita la câteva variante. Pe de o parte ne putem uita la creşterea vârstei de pensionare, noi nici acum nu stăm în câmpul muncii până la 63 65 de ani şi ne pensionăm anticipat” a declarat Andreea Nica, membru în consiliul director CFA România, la ZF Live.

    O soluţie la această problemă o poate reprezenta creşterea vârstei de pensionare, deşi este considerată de majoritate o soluţie greşită. O altă variantă pentru susţinerea sistemului de pensii este creşterea taxelor şi impozitelor, astfel încât statul să compenseze scăderea numărului de angajaţi prin colectarea taxelor şi utilizarea banilor respectivi pentru plata pensionarilor.

    „Întrebarea este în ce măsură rămânem relevanţi pentru piaţa muncii şi cum va arăta piaţa muncii pentru că s-ar putea să ne pensionăm anticipat pentru că suntem obsolescenţi profesional, adică nu mai facem faţă. O variantă ar fi creşterea vârstei de pensionare. Dacă nu mergem în această direcţie ne putem duce în direcţia creşterii impozitelor şi taxelor” a mai spus Andreea Nica la ZF Live.

     

     

  • Cum se traduce şocul îmbătrânirii demografice a României: Statul nu va mai putea susţine pensionarii VIDEO

    România trece printr-un proces de îmbătrânire demografică, care poate afecta negativ sistemul de pensii şi implicit pensionarii. Numărul persoanelor care se află în câmpul muncii, comparativ cu numărul pensionarilor continuă să scadă, iar această scădere se va traduce în viitor prin incapacitatea statului de a mai susţine sistemul de pensii.

    „Situaţia se va înrăutăţi pe măsură ce rata de dependenţă va creşte, adică numărul de persoane active care generează venituri raportat la numărul de persoane persoane care nu generează. Şi aici vorbim despre persoanele tinere 15 ani şi despre persoanele de peste 65 de ani. Pe măsură ce datoria implicită va creşte statul nu va mai putea să o susţină, pentru că nu mai există populaţie activă care să o susţină. Ne putem uita la câteva variante. Pe de o parte ne putem uita la creşterea vârstei de pensionare, noi nici acum nu stăm în câmpul muncii până la 63 65 de ani şi ne pensionăm anticipat” a declarat Andreea Nica, membru în consiliul director CFA România, la ZF Live.

    O soluţie la această problemă o poate reprezenta creşterea vârstei de pensionare, deşi este considerată de majoritate o soluţie greşită. O altă variantă pentru susţinerea sistemului de pensii este creşterea taxelor şi impozitelor, astfel încât statul să compenseze scăderea numărului de angajaţi prin colectarea taxelor şi utilizarea banilor respectivi pentru plata pensionarilor.

    „Întrebarea este în ce măsură rămânem relevanţi pentru piaţa muncii şi cum va arăta piaţa muncii pentru că s-ar putea să ne pensionăm anticipat pentru că suntem obsolescenţi profesional, adică nu mai facem faţă. O variantă ar fi creşterea vârstei de pensionare. Dacă nu mergem în această direcţie ne putem duce în direcţia creşterii impozitelor şi taxelor” a mai spus Andreea Nica la ZF Live.