BusinessMagazin

Tag: patroni

  • RCA-ul îi condamnă pe micii patroni la ”sclavie”! Mesajul disperat al unei ardelence către toţi conducătorii ţării

    Practic, tot profitul firmelor se duce acum pe plata asigurărilor obligatorii care costă anual peste 11.000 de lei pentru un singur camion. Asta, deşi în urmă cu mai bine de şapte luni de zile transportatorilor li s-a promis că RCA-urile se vor ieftini, în aşa fel încât să nu fie în continuare o corvoadă pentru aceştia.

    Vă amintim faptul că Vocea Transilvaniei a scris în octombrie 2015 despre problemele pe care le au patronii firmelor de transport din cauza scumpirii asigurărilor de tipul RCA.

    Ana Lucia Hang, originară din Târgu Mureş, ne-a explicat acum că se confruntă cu o situaţie şi mai disperată şi că „toate promisiunile din 2015 au fost deşarte”.

        „Cu toate protestele şi adresele făcute am rămas cu acelaşi RCA, chiar mai scump decât CASCO. RCA-ul la camioane costă acum 11.000 de lei pe an, sau 5.500 la şase luni. În comparaţie, CASCO este 4.000 de lei pentru o jumătate de an. Ni s-a promis că se vor lua măsuri, dar numai discuţii, preţurile sunt aceleaşi”, a menţionat în exclusivitate pentru Vocea Transilvaniei Ana Lucia Hang, patronul firmei SC PROTRANS SRL.

        „Mai mult de atât, acum în prag de alegeri avem şi preţ mai mare la PECO. S-a scumpit motorina de la 4,25 la 5,10. Politicenii noştri au alte preocupări!!! Oare cum explică preţul crescut?! Oare cât o să mai rezistam? Aşa vom alimenta noi transportatorii iarăşi din Ungaria sau Austria. Asta, dacă nu cumva dăm faliment!”, a mai spus Ana Lucia Hang, plină de furie şi de revoltă.

    În plus, ardeleanca a transmis luni o scrisoare şi preşedintelui Klaus Iohannis prin care îi cere acestuia explicaţii cu privire la RCA-ul scump pentru camioane, dar şi preţul ridicat practicat la combustibil.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Un galop prin lumea sporturilor ecvestre, a oligarhilor putred de bogaţi şi a banilor murdari

    Echitaţia este o pasiune foarte scumpă şi de aceea pentru jochei, ca suedezul Rolf-Göran Bengtsson, este important să-şi găsească un patron cu bani dacă vor să facă performanţă. Heartfelt, pe care suedezul Rolf-Göran Bengtssonşi-a pariat viitorul, ar costa un milion de euro pe o piaţă în care de regulă nimeni nu întreabă de unde vin banii sau cine sunt patronii campionilor. Nimeni în afară poate de procurori. Revista germană Der Spiegel face o incursiune în această lume închisă, unde urmele banilor sunt şterse repede şi prin care se perindă personaje adesea fără scrupule, exotice, precum oligarhii cu portofele adânci din Rusia, Azerbaidjan şi Ucraina.

    Bengtsson, 53 de ani, este un campion. La Jocurile Olimpice din China din 2008 a câştigat medalia de argint la sărituri individuale. Calul său favorit, Casall, are acum 16 ani, o vârstă care nu-i mai permite să concureze la marile turnee. Heartfelt, venită de la Gestüt Eichenhain, sau Dumbrava cu Stejari, o hergelie din Saxonia Inferioară, ar trebui să-i ia locul lui Casall, dar la centrul de echitaţie din Oliva Nova, Spania, iapa se lasă cu greu antrenată să sară peste obstacole.

    „Heartfelt este foarte încăpăţânată“, spune  Bo Kristoffersen, managerul călăreţuluişi partenerul de afaceri al acestuia. „Încă n-a învăţat că îi va fi mai bine dacă i se supune lui Rolf“.

    Era previzibil că Bengtsson va trebui să înceapă să caute un nou cal pentru a concura la marile campionate. Însă suedezul nu şi-ar fi putut găsi un partener fără ajutorul unui patron, care să-i cumpere calul – aproape toţicălăreţii de elită din lume se bazează pe sponsori putred de bogaţi deoarece în ultimii ani preţurile au ajuns la niveluri absurd de mari.

    Bengtsson a descoperit iapa în urmă cu doi ani în Belgia. De atunci, Heartfelt trăieşte în grajdurile lui din Schloss Breitenburg, un castel din Schleswig-Holstein, Germania. Castelul este căminul ancestral al familiei de nobili Rantzau.

    De asemenea, Bengtssonşi-a găsit şi un sponsor. Calul i-a fost cumpărat de Dumbrava cu Stejari, reprezentată de un ins care se prezintă drept proprietarul fermei. Acesta cheltuie milioane de euro pe sporturi ecvestre şi face tot ce poate pentru a-şişterge urmele.

    Povestea acestui sponsor şi a iepei Heartfelt din Dumbrava cu Stejari este şi povestea lumii în care se învârt jocheii. O lume în care puţini oameni pun serios întrebări despre originea banilor cu care patronii lor le cumpără caii, dacă procurorii îi urmăresc sau dacă nu cumva patronii şi-au obţinut averea prin fraudă. 

    Adesea, aceşti iubitori de cai dubioşişi cu portofele pline vin din Rusia, Azerbaidjan şi Ucraina. Unul dintre cei mai exuberanţi dintre ei este oligarhul Aleksander Onişcenko, care şi-a făcut averea din afaceri cu petrol, materii prime şi terenuri. Ucraineanul a fost căutat mulţi ani de autorităţile belgiene, care l-au suspectat de evaziune fiscală şi de spălare de bani. Se crede că Onişcenko a fost membru al unei organizaţii infracţionale din Ucraina, ceea ce milionarul neagă. În pofida reputaţiei sale dubioase, jochei multimedaliaţi, inclusiv din Germania, continuă să apeleze la el.

    Omul cu care Bengtsson s-a înţeles să i-o cumpere pe Heartfelt şi cu care încă ţine legătura este căutat de procurorii americani, care au emis un mandat de arestare pe numele său. Numele: Munir Uwaydah. Vârsta: 50. Profesia: chirurg ortoped.

    Procurorul regiunii Los Angeles l-a acuzat pe medic că este autorul „uneia dintre cele mai mari scheme de fraudă în asigurări din istoria statului California“. Cu ajutorul altor zece acuzaţi, Uwaydah, care a avut mai multe clinici în California, ar fi furat prin fraudă de la companiile de asigurare peste 150 de milioane de dolari.

    Cercetările în privinţa lui Uwaydah au început în urmă cu cinci ani. Pe 25 februarie 2015, procurorii şi-au înaintat acuzaţiile Curţii Superioare a statului California pentru Los Angeles. Numărul de înregistrare al cazului: BA425397. Acuzaţii: printre altele, fraudă şi uneltire. Însă Uwaydah n-a mai fost în SUA de mult timp. Datele oficiale arată că a plecat din această ţară la sfârşitul lunii iunie 2010, probabil prin Mexic, şi a ajuns în Liban, stat unde deţine, de asemenea, cetăţenie.

    Uwaydah este în Liban la adăpost de procurorii americani deoarece această ţară nu are acord de extrădare cu SUA. Însă se pare că Uwaydah a venit de mai multe ori în Germania pentru a-şi satisface pasiunea faţă de cursele de sărituri cu obstacole pentru cai. Şi pentru interesul pe care-l are în herghelia Gestüt Eichenhain din Saxonia Inferioară.

    În urmă cu mai mult de zece ani, o companie înfiinţată de Uwaydah a cumpărat ferma de 42 de hectare din districtul Verden. Terenurile sunt aproape de orăşelul Blender, de lângă Bremen. Pas cu pas şi cu mai multe milioane de euro, herghelia a fost extinsă pentru a deveni a deveni o crescătorie profesionistă de cai şi un centru de echitaţie pentru jochei profesionişti.
    Ori de câte ori este posibil, Uwaydah se opreşte la fermă împreună cu mult mai tânăra sa soţie Kadri, o fostă regină a frumuseţii din Estonia. Scopul său, spune un fost angajat care a participat alături de Uwaydah la multe licitaţii, era „de a fi proprietarul unui cal care realizează ceva cu adevărat măreţ“. Un cal pentru un călăreţ precum Rolf-Göran Bengtsson.
    Herghelia, elaborat renovată, are acum peste zece angajaţi, inclusiv propriul bucătar, iar cele zece grajduri adăpostesc aproape 150 de cai. Uwaydah face achiziţie după achiziţie după achiziţie. Mai bine spus: îi lasă pe alţii să-i facă cumpărăturile.

    Uwaydah se prezintă asociaţilor de afaceri de pe piaţa ecvestră sub titlul care nu lasă loc de interpretare de „proprietarul“ crescătoriei de cai Eichenhain. Mulţi dintre foştiiangajaţi ai fermei, dealeri de cai, participanţi la licitaţii, crescători de cai de rasă şi proprietari de grajduri care au avut de a face cu Uwaydah, confirmă aceasta.

     

  • Patronii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, chemaţi la Parchetul General

    Administratorii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, toţi urmăriţi penal pentru tragedia din toamna anului trecut, au fost citaţi de procurori pentru a se prezenta, vineri, la sediul Parchetului General, susţin surse judiciare.

    Potrivit acestora, cei şase au fost chemaţi „pentru a li se comunica acte procedurale ce au fost efectuate şi paşi premergători trimiterii în judecată a dosarului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patronii de „păcănele” reacţionează la petiţia de interzicere a jocurilor de noroc: „Se face o confuzie”

    Referitor la petiţia de interzicere a jocurilor de noroc în toate locurile publice din România iniţiată de către Ioana Cristea, ROMSLOT – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi face unele precizări. Jucătorii asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracţie şi relaxare, conform celui mai recent studiu ce analizează profilul jucătorului de sloturi, o cercetare reprezentativă la nivel naţional realizată de GfK România, scrie Vocea Transilvaniei.

    „Vorbim, deci, despre o industrie de divertisment, iar problemele unor jucători sunt cazuri excepţionale. Pentru aceştia, asociaţiile de profil au dezvoltat programe speciale, menite să ţină riscul apariţiei unor probleme de joc sub control, cum este „Joc Responsabil”. Programul oferă ajutor specializat gratuit atât persoanelor cu probleme, cât şi familiei şi apropiaţilor acestora, având acoperire naţională.”, a declarat Viorela Radoi, Director Executiv ROMSLOT – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi.

    „În ceea ce priveşte prezenţa aparatelor de joc în baruri, cluburi şi restaurante, legislaţia jocurilor de noroc NU permite instalarea aparatelor de sloturi în astfel de locaţii şi reglementează diferit sălile dedicate de jocuri faţă de acestea. Mai exact, în baruri, cluburi şi restaurante este permisă doar instalarea aparatelor electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat, caracterizate de o miză de joc mică şi de un câştig posibil redus”, se arată într-un comunicat de presă al ROMSLOT, remis Vocea Transilvaniei.

  • INCENDIUL din Colectiv: Patronii clubului rămân în arest pentru încă 30 de zile

    Instanţa a admis contestaţia procurorilor, a desfiinţat decizia din 27 noiembrie a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi a dispus prelungirea măsurii de arest preventiv în cazul celor trei patroni ai Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pentru încă 30 de zile.

    Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă.

    Judecătoria Sectorului 4 a respins, vineri, cererea procurorilor Parchetului instanţei supreme de prelungire a arestului preventiv pentru Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, patronii clubului Colectiv, acuzaţi de ucidere din culpă în urma incendiului din 30 octombrie care a cauzat moartea a 60 de persoane. Însă, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au contestat decizia instanţei.

    Cei trei patroni ai Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, sunt arestaţi preventiv din 3 noiembrie, fiind acuzaţi de ucidere din culpă în cazul incendiului din 30 octombrie din clubul din Capitală, într-un dosar instrumentat de PICCJ.

    Potrivit PICCJ, “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

    Procurorii au pus sechestru pe bunurile celor trei patroni.

    În acelaşi dosar, au mai fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Vlad Zaharia, care le-a montat.

    Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soţii Niţă sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.

    Potrivit procurorilor, Viorel Zaharia a instalat efectele pirotehnice (foc de artificii) în clubul Colectiv, în 30 octombrie, fără a respecta măsurile de siguranţă şi prevederile legale în acest sens.

    Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela şi Cristian Niţă “au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi traşi la răspundere penală”, susţin procurorii.

    În urma incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar o altă victimă în drum spre spital. Dintre răniţii internaţi, au mai decedat 33 de persoane, numărul victimelor ajungând, în 22 noiembrie, la 60.

  • Cei trei patroni ai clubului Colectiv, ARESTAŢI PREVENTIV

    Judecătoarea Lorena Zidaru, căreia i-a fost repartizat dosarul, a decis arestarea preventivă a celor trei.
     
    Decizia nu este definitivă, dar este executorie, astfel că patronii clubului vor fi încarceraţi. Decizia poate fi contestată la Tribunalul Bucureşti.
     
    Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, acuzaţi de ucidere din culpă în cazul incendiului de la Colectiv, au fost reţinuţi luni seară de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
     
    Într-un comunicat de luni seară al PICCJ se arată că “incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.
     
    Procurorii mai spuneau că, având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, după cum rezultă din probe, “se relevă forma de vinovăţie a culpei, şi nu a intenţiei, astfel încât, prin ordonanţa din data de 2 noiembrie 2015, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor din infracţiunea de omor calificat prev. de art. 189 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 3 Cod penal”.
     
    În incendiul din clubul Colectiv au murit 31 de persoane, iar alte peste 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, aproape 90 fiind în stare critică sau gravă.
     
    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.
     
    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, luni seară, întrebat ce pedepse riscă cei trei patroni, că, pentru ucidere din culpă în formă agravantă pedeapsa este de 10 ani, iar pentru vătămare corporală din culpă este de patru ani. Dacă se aplică concursul de infracţiuni şi vor fi identificate şi alte infracţiuni, pedepsele cresc.
     
    Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.
     
    Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza unei declaraţii pe propria răspundere, în care se preciza că în local sunt 80 de locuri pe scaun, a arătat Primăria Sectorului 4, adăugând că nu are competenţe în a controla respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI).
     
    Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.
     
    Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.
     
    Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta “ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.
     
    Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în clubul Colectiv spunea că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.
     
    El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.
     
    ”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.
     
    Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.
     
    ”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.
     
    Potrivit unor informaţii ale anchetatorilor, firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din clubul Colectiv este Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti.
     
    Contactată de MEDIAFAX, o reprezentantă a companiei a refuzat să confirme sau să infirme informaţia, scuzându-se că nu poate vorbi şi indicând autorităţile pentru a furniza astfel de date.
    Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înfiinţată în anul 2005. Afacerile companiei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, firma raportând cinci angajaţi în 2014.
     
    Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, aceasta furnizează servicii pirotehnice care includ focuri de artificii, programe pirotehnice de sol, înscrisuri pirotehnice şi efecte de scenă de toate tipurile. Firma are în portofoliu clienţi mari din domenii precum sectorul bancar, retail, farma, mass-media şi comunicare, sport sau auto.

  • Patronul unui club important din Bucureşti anunţă că îşi închide afacerea. “Am pus viaţa a mii de oameni in pericol”

    “Îmi cer scuze şi imi asum, din 2003 am pus viaţa a mii de oameni in pericol. Weekend de weekend. Şi cate-odata şi în timpul săptamânii.”, a scris pe pagina personală de Facebook Andrei Sosa, patronul clubului Expirat.

    Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 30 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 140 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca.

    În acest context, Andrei Sosa a declarat următoarele:

    “Am terminat o facultate tehnică, aş fi putut fi un bun inginer pentru patrie. Am eşuat în “meseria” asta de cârciumar. Mi-am asumat cunoaşterea în amănunt a tuturor legilor. Chiar daca eu ar fi trebuit, după calificarea mea, să văd câţi amperi sunt în tabloul de siguranţe şi dacă poate să ia foc vreun cablu. Nici măcar asta n-am facut suficient de bine. Am avut destule avarii electrice în aştia 14 ani. Şi multe improvizaţii.

    Sunt prieten cu unul din patronii de la Colectiv. Ştiu ca o sa facă mulţi ani de puşcarie. Ar fi trebuit să mă ia şi pe mine. Chiar dacă, pâna la experienţa actuală, cred că am făcut aproape tot ce mă ducea capul.

    În alt context am facut un bilanţ al taxelor pe care le-am plătit la statul român doar în ultimii 5 ani – 2.700.000 lei. Ce  a făcut statul cu banii aştia? Banii aştia sunt banii plăţiti de fiecare care a băut o bere prin Expirat. Am funcţionat pe “propria răspunedere” de 14 ani. Ne-a “tras cineva de urechi” în anii aştia?

    Ştiu şi văd că funcţionarii statului stau pe salarii de 2 lei şi ar trebui şă-şi asume multe. Ştiţi care e paradoxul – clădirea în care e Expiratul şi Energia este construită în 1913 ca o investiţie privată a unui doctor – Leonte Anastasievici. Este numele străzii pe care am parcat maşina la al 4-lea spital căutându-l pe Rugină – Spitalul Municipal. Vă daţi seama “câti bani făcea” un medic acum 100 de ani?

    Ştiti cum se obţine autorizaţia de funcţionare de la primărie? Depui în ianuarie un teanc de acte, pe care oricum le ai – CUI, contract de închiriere, contract de gunoi, de dezinsectie, o taxă etc. Şi prin aprilie se elibereză autorizaţia. Credeţi-mă că un om cu 12 clase în maxim 20 minute poate să analizeze şi sa dea o autorizaţie pe baza actelor cerute. Treabă de 20 minute în 4 luni…

    Nimeni nu işi asuma responsabilităţi. Şi mă repet şi mă pun în capul listei. Vrem demisii şi aşa ar trebui să facă nişte oameni normali la cap. Încă nu conştientizăm conceptul de demisia de onoare.

    Nu implică asumarea vinovăţiei, ci asumarea unui sistem in care eşti şi care nu funcţionează cum trebuie, nu neapărat din vina ta. Dar în care, la un anumit dat nu a funcţionat.

    Eu îmi dau demisia. Expirat-ul din Bucureşti se închide. De astazi nu mai pot să-mi asum vieţi. Sau poate pot. Om vedea.”, a încheiat Andrei Sosa.

  • Intră în club, îşi fixează ţinta şi apoi acţionează. Cine sunt “clienţii obişnuiţi” care le-au pregătit patronilor de pe litoral o surpriză foarte neplăcută

    Radu intră într-un bar, îşi comandă ceva de băut şi începe să privească cu mare atenţie ce se întâmplă în jurul lui. Este atent la fiecare detaliu. În cazul în care observă ceva ciudat, dă un telefon pentru a chema ajutoare.

    Acesta este jobul lui. Şi nu este singur. Mai are încă 1.700 de colegi şi toţi acţionează în acelaşi fel. Nu le place să-şi spună “spioni”, chiar dacă asta sunt, eu numind asta “muncă de documentare la faţa locului”. 

    Intră în club, îşi fixează ţinta şi apoi acţionează. Cine sunt “clienţii obişnuiţi” care le-au pregătit patronilor de pe litoral o surpriză foarte neplăcută 

  • Tu ştii ce mai fac banii tăi? Patronii reali ai politicii din România şi suveica finanţării partidelor

    Profitul rapid în afaceri nu vine atât din idei excelente. cât din relaţiile care aduc contracte generoase cu statul. Când sunt la guvernare, partidele folosesc din plin resursele şi aparatul de stat în folos propriu şi excelează la donaţii – indivizi şi companii le îngroaşă conturile, fără ca legea să oblige decât la declararea celor care le dau, cu chitanţă, mai mult de 9.000 de lei. Când sunt în opoziţie aşteaptă, din nou, să ia puterea, adică banii. Autoritatea Electorală, subdimensionată, nu controlează în mod real cum circulă banii politici, ci doar verifică sumar registrele contabile.

    În 25 de ani, procurorii au finalizat doar 7 dosare de corupţie în rândul colectorilor de bani pentru partide şi pentru campanii. Doar doi, fostul premier PSD Adrian Năstase şi un vicepreşedinte de filială PDL, Silviu Bian, au fost condamnaţi. Un sistem de finanţare care nu funcţionează decât pe hârtie a favorizat apariţia patronilor de filiale sau a patronilor de partid, oameni din umbră care îşi pun la bătaie banii şi fundaţiile pentru a ajuta indirect candidaţii, cerându-le ulterior beneficii. Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax încep astăzi o serie de investigaţii, analize şi reportaje care să scoată la lumină banii gri cheltuiţi de partide în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, dar şi ulterior. Vom arăta reţetele şi reţelele, din teritoriu şi de la centru, prin care bani nedeclaraţi se scurg, pe căi care ocolesc registrele oficiale, către partide. Vom provoca partidele la transparenţă şi le vom monitoriza marile cheltuieli de campanie. Vom arăta că banii partidelor sunt şi banii tăi. Tu ştii ce mai fac banii tăi?

    România are azi, o spun datele oficiale ale Inspecţiei Muncii, 5,2 de milioane de salariaţi, oameni care, prin veniturile lor constante, plătesc taxe şi impozite. La Institutul Naţional de Statistică, numărul lor se rezumă la 4,4 milioane, în timp ce la calcularea contribuţiilor la sănătate se ajunge la 6 milioane de contributori. Cu datele Inspecţiei Muncii, un calcul aritmetic simplu arată că oficial, de la începutul anului şi până azi, fiecare salariat din România a susţinut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei. Statul le pune la dispoziţie formaţiunilor politice, în funcţie de numărul de voturi la precedentele alegeri, o sumă care să le asigure minima funcţionare.

    În realitate însă, o lege şubredă şi „o cultură” a ocolirii constante a sistemului oficial de finanţare fac ca această contribuţie să fie de sute sau chiar de mii de ori mai mare, prin mijloace ascunse. Unul este, aşa cum au atătat procurorii în dosarul „Cosma”, al preşedintelui Consiliului Judeţean din Prahova, comisionul politic, de minimum 10%, perceput la acordarea contractelor cu statul. Aplicat estimativ numai la contractele acordate în primele 8 luni ale anului de autorităţile locale, în total aproape 1 miliard de euro aşa cum arată rezultatele centralizate de Gândul care vor fi prezentate treptat în seria „Tu ştii ce mai fac banii tăi?”, procentul-obligaţie de partid ar însuma 100 de milioane de euro vărsaţi deja în conturi neoficiale de campanie. O contribuţie individuală de 82 de lei, de 107 ori mai mare decât cea oficială, din partea fiecărui salariat, fără voie. În dosarul “Uioreanu”, comisionul practicat era însă de 15%, iar oamenii de afaceri implicaţi în contracte cu statul vorbesc, sub protecţia anonimatului, şi de 30%.

    Şi nu e singurul mijloc. Evaziunea fiscală, în măsura în care este tolerată de stat, folosirea presei locale şi centrale pentru propagandă „gratuită”, plătită însă în avans sau ulterior prin publicitate de stat, acceptarea unor servicii subevaluate de la companii care îşi recuperează prejudiciul, direct sau prin terţi, din contracte cu statul sunt tot atâtea forme prin care fiecare salariat din România ajută, fără să ştie, partidele.

    PNL, PSD şi PDL cele mai câştigate din finanţarea publică

    În registre, lucrurile sunt simple şi clare. Statul susţine existenţa formaţiunilor politice parlamentare, membrii de partid cotizează lunar să îşi finanţeze partidul, în limita a 43.000 de lei în 2014, companiile şi oamenii de afaceri plusează, ca simpatizanţi sau, mai direct, ca membri cu carnet de partid, mai ales că donaţiile sub 9.000 de lei pot fi trecute la confidenţiale. Ca nişte microintreprinderi profitabile, partidele însele pot face bani, în teorie, din seminarii, din cărţi publicate şi vândute, din evenimente culturale. În realitate, fac doar din subînchirieri de sedii, cumpărate şi ele, în condiţii foarte avantajoase, de la stat. În campanii, curg donaţii peste cele care finanţează în mod curent partidul, limitele de cheltuieli urcă şi până la 22,5 milioane de lei, iar controlul cheltuielilor e unul formal, care nu depăşeşte, de cele mai multe ori, registrul contabil. Aşa ajung partidele să declare, e cazul anului 2009, că au făcut o întreagă campanie prezidenţială cu 12,4 milioane de lei (Alianţa PSD + PC) sau 14,9 milioane de lei (PDL), când numai publicitatea monitorizată de ONG-uri a depăşit aceste sume. 

    În 2014, suma alocată din ianuarie până în august de stat partidelor a fost de 4.050.254 de lei (920.512 de euro). Raportată la veniturile încasate la buget de la contribuabili, subvenţia totală a scăzut în ultimii ani, de la unul la altul.

    Din susţinerea acordată de stat, cel mai mult are de câştigat, în prezent, PNL, dat fiind faptul că alocările lunare se calculează în funcţie de numărul parlamentarilor (în proporţie de 75% din cuantum), dar şi de cel al aleşilor locali (25% din cuantum), urmat de PSD şi PDL.

    Fiecare din cei 5,2 milioane de salariaţi aflaţi în statisticile Inspecţiei Muncii face, astfel, un efort simbolic pentru partide de doar 77 de bani în opt luni.

    Sumele venite de la buget nu reprezintă însă, în mod curent, adică în ani fără alegeri, decât cel mult un sfert faţă de cât primesc partidele în paralel din cotizaţii şi de multe ori mult mai puţin inclusiv decât volumul declarat al donaţiilor. Iată cum arată, de exemplu, în documentele oficiale, situaţia financiară a partidelor în anul precedent, unul fără nicio miză electorală, în care liberalii s-au aflat la guvernare alături de PSD, PC şi UNPR.

    Cum ajunge fiecare salariat să susţină, indirect, partidele. Primele 100 de milioane de euro

    Dincolo de registrele contabile oficiale, realitatea arată însă numeroase cheltuieli fie nefacturate direct de partid, fie acoperite cu bani a căror provenienţă nu este verificată de nicio instituţie. Autoritatea Electorală Permanentă, subdimensionată şi cu o lege care sancţionează doar prin amenzi contravenţionale fraudele în finanţarea partidelor, face doar un control formal al registrelor contabile şi nu al circuitului banilor politici. Parchetele au ajuns abia în 2014  să ancheteze similtan 3 cazuri de acest tip.

    În acest timp, numai contractele locale cu statul încheiate din ianuarie şi până în septembrie au dirijat spre campania electorală care începe oficial pe 2 octombrie 100.000 de euro, dacă luăm în calcul procentul de 10% indicat de procurorii DNA în dosarul „Cosma” drept comision pe care firmele erau obligate să îl plătească partidului din care provine preşedintele CJ dintr-un judeţ pentru a obţine contractul. Nu este însă singurul dosar în care comsionul politic iese la lumină. Anchetat de DNA pentru deturnarea a 6 milioane de euro din fonduri europene, omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul ROMSTRADE, una din companiile aflate până recent în topul primilor 10 clienţi ai statului la nivel naţional, le-a declarat procurorilor că avansul pe care l-a primit de la Ministerul Transporturilor pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac-Arad reprezenta de fapt nu o sumă plătită înainte pentru realizarea lucrării, ci pentru acrdarea de la bun început a comisionului politic ”datorat” la primirea contractului. Sub protecţia anonimatului, oamenii de afaceri care au derulat contracte cu statul în ultimii ani susţin, în discuţiile cu gândul, că acest comision se situează între 10% şi 30%, existând însă şi rare excepţii în care nu este cerut. Comisionul apare, la vedere, şi în dosarul “Uioreanu”. La Cluj, cuantumul convenit era de 15%.

    Analiza contractelor primăriilor şi Consiliilor Judeţene pe care o vom prezenta, între altele, pe parcursul următoarelor zile, arată că în primele 8 luni ale anului, achiziţiile locale ca urmare a unor licitaţii, negocieri sau direct prin cereri de ofertă însumează 976,3 milioane de euro, cu TVA inclus. Din 700 de contracte, doar 290 s-au acordat prin licitaţie, în 126 de cazuri dintre acestea la licitaţie participând un singur ofertant sau caietul de sarcini a fost redactat astfel încât doar o singură firmă s-a calificat ca având oferta admisibilă. Restul de 536 de contracte s-au dat pe relaţii directe, prin negociere cu o singură companie sau prin cereri de oferte trimise unor favoriţi din piaţa de profil. Procentul-obligaţie pentru partid de 10% din dosarul „Cosma”, aplicat, ca medie, cel puţin volumului de contracte locale anunţate în Sistemul de Achiziţii Publice ar transfera către partide, clandestin, 100 de milioane de euro, cu alte cuvinte câte 18 euro (82 de lei) suportaţi, indirect, numai pe această cale, de fiecare salariat din România.

     În seria de investigaţii, analize şi reportaje „Tu ştii ce mai fac banii tăi?” vom arăta reţetele şi reţelele, din teritoriu şi de la centru, prin care bani nedeclaraţi se scurg, pe căi care ocolesc registrele oficiale, către partide şi care sunt beneficiarii.

    Vom dezvălui cine colectează banii în judeţe, cine controlează presa locală şi ce beneficii politice aduce controlul, direct su indirect, asupra mass-media. Vom explica cum au intrat, cu puţine luni înainte de alegeri, marii jucători din publicitatea stradală în portofoliile de influenţă ale politicienilor şi ce favoruri le-au făcut guvernele.

    Vom ţine socoteala folosirii aparatului de stat şi a resurselor bugetare în campania electorală. Vom urmări cu cât se cumpără primarii şi consilierii locali în schimbul susţinerii lor în campania prezdenţială – atât financiară cât şi prin voturi.

    Vom provoca partidele la transparenţă  şi vom monitoriza cheltuielile fiecărui candidat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, de la cele de publicitate stradală până la cele de promovare prin presă. Vom cere partidelor să îşi facă publici sponsorii înainte de a ne cere votul pe 2 şi pe 16 noiembrie.

    Vom prezenta lista noilor clienţi ai ministerelor, primăriilor şi Consiliilor Judeţene, prin contribuţia – directă sau mascată – a cărora partidele îşi finanţează cea mai mare parte a campaniei.

    Vom arăta cât costă, în realitate, un vot şi cine îl plăteşte cu adevărat.

    Mediafax,  Gândul şi Ziarul Financiar vor deschide în această seară seria „Tu ştii ce mai fac banii tăi?” prin prezentarea celor 7 reţete de finanţare ilegală pe care procurorii DNA le-au descoperit în ultimii ani, arătând şi ce contracte electorale au acordat, în 2014, în judeţele pe care le patronează, titularii dosarelor care le-au supravieţuit însă politic, continuând să se implice în strângerea de bani pentru partide.

    Citiţi astăzi, de la ora 20.00, în Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax locul pe care “asfaltatorii portocalii” de la Euro Construct 98 îl au în topul clienţilor Consiliului Judeţean Prahova, condus de PSD-istul Mircea Cosma, modul în care firma Iridex, aparţinându-i unui fost senator PC apropiat lui Dan Voiculescu şi cu legături de afaceri cu Sebasian Ghiţă a acaparat fondurile pentru ecologizarea gropilor de gunoi din Prahova şi din Brăila şi reţeta de succes prin care omul de afaceri denunţat că i-a dat mită în plic liberalului Horia Uioreanu pentru contracte cu statul le-a putut continua nestingherit după arestarea preşedintelui CJ Cluj din această cauză.

  • Dosarul evaziunii de 35 de milioane de euro: Patroni ai unor firme care au contracte cu autorităţile din Prahova, urmăriţi penal

     Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au început urmărirea penală faţă de şase persoane, pentru evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, potrivit unui comunicat dat publicităţii, miercuri seară, de instituţie.

    Conform sursei citate, cei şase sunt: Ionescu Dragoş Ioan, Onea Nicolae, Ţărîndă Marian Răducu, Soare Gheorghe, Ţărîndă Andrei Costin şi Muşat Costin Gabriel, ei fiind acuzaţi că, în perioada 2010 – 2013 au desfăşurat operaţiuni comerciale nereale cu societăţi de tip fantomă, operaţiuni pe care le-au înregistrat în contabilitatea societăţilor pe care le administrează, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului datorat bugetului consolidat al statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro