BusinessMagazin

Tag: patroni

  • Un psiholog spune că firmele îi obligă de multe ori pe şoferii de tir să exagereze. Mulţi conduc obosiţi

    Psihologul Keren Rosner a precizat, pentru MEDIAFAX, că, de multe ori, şoferii de TIR conduc obosiţi şi vor să recupereze timpul pierdut în trafic, fiind de multe ori „forţaţi” şi de patroni. Pecizările, făcute în contextul accidentului soldat cu 10 morţi, după ce un TIR ar fi intrat pe contrasens.

    „Şoselele foarte proaste din România şi timpul petrecut în trafic determină întârzieri de program, iar şoferii sunt obligaţi să recupereze timpul pierdut. Pe de altă parte, oboseala duce la reacţii întâziate, iar pe şosea contează şi o minisecundă. Oboseala deformează realitatea, este ca şi cum ai reacţiona cu încetinitorul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, psihologul Keren Rosner.

    Potrivit psihologului, de foarte multe ori şoferii sunt obligaţi de către patroni să exagereze şi li se solicită acţiuni la limita legii. „Aici discutăm şi despre responsabilitatea firmelor, pentru că de multe ori firmele îi obligă pe cei care conduc astfel de vehicule să exagereze şi li se solicită în mod tacit lucruri care sunt la limita legii. Ca să se încadreze, şoferul doarme mai puţin şi conduce mai mult. Trebuie responsabilizate mai mult aceste firme şi penalizate şi implicit să le ceară şoferilor să fie mai disciplinaţi”, mai precizează Rosner.

    Psihologul mai spune că, de multe ori, şoferii de TIR au o aroganţă în trafic, dată de dimensiunea vehiculelor pe care le conduc.

    „Mai este o caracteristică a şeferilor de TIR şi asta trebuie să recunoaştem, că au o oarecare aroganţă în trafic, pentru că ştiu că vehiculul lor este masiv şi impun prin acest aspect. Cred că oricui i s-a întâmplat, de exemplu, să vrea să depăşească un TIR şi să nu fie lăsat. Este vorba de un joc de putere pe şosea, care este determinat de dimensiunea vehiculului”, a mai precizat Keren Rosner.

    Sursa: Mediafax

  • Drama românilor plecaţi în Italia, care dorm în locuinţe improvizate la marginea oraşelor, şi speră să fie luaţi măcar o zi pentru muncă la negru

    Mii de români aşteaptă zilnic la marginile oraşelor italiene să fie luaţi de angajatori pentru muncă zilieră, de cele mai multe ori fără a fi implicaţi într-o formă de muncă legală şi fiscalizată, potrivit unui reportaj realizat de publicaţia germană Deutsche Velle.

    „La 5.30 dimineaţa în Buffalota, în periferiile Romei, aşteaptă oamenii să fie luaţi zilnic la muncă. Majoritatea dintre ei sunt din România. Aici vin camionete, opresc, iau câţiva angajaţi, iar restul continuă să aştepte. Trebuie să o facă discret, pentru că poliţia ar putea apărea oricând. Dar oamenii aşteaptă de cele mai multe ori degeaba, pentru că sectorul de construcţii din Italia este în criză”, relatează Deutsche Welle.

    Mii de români aşteaptă să muncească în regim zilier pe şantierele de construcţii din Italia, de cele mai multe ori ilegal şi pentru salarii la limita subzistenţei. Fără perspective solide în România, ei profită de libertatea de mişcare din Uniunea Europeană pentru a-şi căuta rostul.

    Petrică Andronoiu, un român de 63 de ani luat ca exemplu de sursa citată, este de ani de zile în Italia, dar în ultima vreme stă şi câte o săptămână degeaba aşteptând o camionetă care să îl ia pentru muncă. El doarme într-o structură improvizată la marginea oraşului.

    „La negru, normal că la negru muncim. Lor (n.r: angajatorilor din Italia) le convine că nu plătesc taxe şi impozite. Preferă să te ia la negru. Câteodată nu ne plătesc deloc. Spun că ne plătesc mâine şi nu mai auzi de ei”, spune Petrică Andronoiu.

    Aproape un milion de români trăiesc în Italia. 

  • Nu ştii, nu poţi să-mi recomanzi un om bun? – VIDEO

    De câţiva ani, tot auziţi aceste întrebări: nu ştii un om bun, nu poţi să-mi recomanzi un om bun, nu ştii vreun director financiar, nu ştii pe cineva care ar vrea să fie project manager, nu ştii un CEO etc.?
    România, la fel ca toate ţările din Europa Centrală şi de Est, se confruntă cu lipsa oamenilor.
    Piaţa din România nu a secat de oameni buni, dar pentru a ajunge la ei, pentru a-i descoperi trebuie să ai sisteme, trebuie să-i cauţi din timp, trebuie să-i urmăreşti, iar la acest capitol foarte multe dintre companii nu trec examenul.
    Peste noapte nu poţi să găseşti oameni buni, oameni talentaţi care să-şi asume poziţii executive, care să vrea să facă lucruri sau să ajute companiile să meargă înainte.
    Poate de-a lungul timpului au fost companii care au avut norocul să găsească oameni talentaţi, dar acestea sunt nişte excepţii.
    Conform sondajelor, 8 din 10 angajaţi români nu sunt fericiţi la locul de muncă, dar când sunt întrebaţi dacă ar vrea să-şi schimbe jobul, 6 din 10 spun că nu au curajul să plece pentru că nu ştiu ce găsesc în altă parte sau dacă noile poziţii sunt mai bune.
    Noile generaţii nu prea se aruncă să fie lideri, sau, dacă vor acest lucru, nu vor să aibă responsabilităţi, nu vor să administreze oamenii din subordine. Ş în mod cert nu se dau în vânt să administreze proiecte în care sunt implicaţi bani mulţi.
    Multinaţionalele au şansa să atragă talente prin numele lor, prin brand, prin reputaţie, dar şi prin sisteme. Toată lumea se plânge de birocraţia din multinaţionale, dar ea reuşeşte să scoată la suprafaţă destul de multe talente prin programe de pregătire, prin traininguri, prin mutări dese de pe o poziţie pe alta, prin schimbările cel puţin o dată la doi ani dintr-un departament într-altul.
    Companiile româneşti au mult de recuperat în această privinţă.
    Antreprenorii români nu ştiu cum să se apropie de talentele din multinaţionale decât prin bani, prin oferirea unor pachete financiare mult mai generoase decât poziţiile din multinaţionale, dar apoi, de multe ori, sunt dezamăgiţi de rezultate.
    Poate problema este că un om dintr-o multinaţională, adus într-o companie antreprenorială, nu se potriveşte.
    Lipsa talentelor scoase la suprafaţă înseamnă business pierdut, înseamnă stagnare, înseamnă ratarea unor oportunităţi.
    De partea cealaltă, mulţi oameni sunt talentaţi dar nu ştiu acest lucru, iar sistemele din companii îi fac să ţină capul la cutie.
    Mulţi nu au încredere în ei, iar dacă tu nu ai încredere în tine, în ceea ce poţi să faci, şi şeful, patronul, devine neîncrezător şi face paşi înapoi.
    România nu este o societate deschisă, în care cei care consideră că au talent să poată să iasă în faţă.
    Pentru a găsi talente în propria companie sau în alte firme trebuie să investeşti resurse, trebuie să urmăreşti oameni, trebuie să ai discuţii din timp, astfel încât cel care va fi descoperit să capete încredere ca să schimbe jobul sau poziţia.
    O parte din companii, cele înfiinţate în anii ‘90 şi la începutul anilor 2000, se raportează la modelele de atunci, în care plaja de candidaţi era mare şi aveai de unde alege. Acele vremuri au dispărut, iar noile generaţii, pe lângă pachetul salarial, cer şi timp liber pentru familie, pentru ei, ceea ce acum 20 de ani nu exista.
    Odată cu creşterea salariilor şi a pachetelor financiare, a scăzut şi determinarea de a face lucruri, de a muta munţii, de a obţine rezultate.
    Înainte puteai să greşeşti cu oamenii fără să pierzi prea mult, dar în prezent situaţia este total schimbată: dacă ratezi cu un CEO, dacă ratezi cu un director financiar, un director de vânzări sau chiar un director de marketing, poţi să pierzi business de la o lună la alta.
    Descoperirea de talente, descoperirea de oameni buni va deveni din ce în ce mai acută, pentru că fără lideri, un business nu merge înainte şi nu face diferenţa în piaţă. 

  • Parfum de arhitect

    Soluţia găsită, scrie Dezeen, a fost o gamă de lumânări parfumate, Architect Candle Collection, pentru care cei doi au ales trei dintre arhitecţii lor preferaţi: Frank Lloyd Wright, Carlo Scarpa şi John Entenza.

    Lumânările grupate în seturi de trei dimensiuni au un parfum diferit în funcţie de arhitect, ales de creatorii lor astfel încât să evoce atmosfera unui proiect sau un loc care are legătură cu acesta.

  • Dezvăluiri ŞOCANTE de la prim-viceguvernatorul BNR despre unii dintre ce mai puternici oameni din România. ”Avem firme falimentare cu patroni bogaţi”

    De aceea, România are în prezent un sistem capitalist hibrid, care a scos la iveală un mare eşec al economiei de piaţă: crearea de patroni bogaţi cu firme falimentare, a explicat Florin Geor­gescu, prim-viceguver­nator al Băncii Naţio­nale a Româ­niei şi fost ministru al finanţelor (în perioada noiembrie 1992 –  decem­brie 1996 şi în perioada mai-decembrie 2012).
     
    În perioada 1992- 1996, când Florin Georgescu a fost ministru de finanţe, guvernul condus la acea dată de Nicolae Văcăroiu a subven­ţionat masiv între­prinderile de stat care erau pe pierderi, a frânat privatizarea şi restructurarea, iar investiţiile străine au fost minime. Ca urmare, în 1997 cursul valutar leu-dolar s-a depreciat masiv, apoi în ’98 – ’99 Bancorex şi Banca Agricolă a trebuit să fie salvate cu bani de la stat, iar investiţiile străine, la care România era în urmă cu 5 – 6 ani faţă de Ungaria sau Cehia, abia atunci au început să vină.
     

  • Un mediu antreprenorial sănătos? Unul din 5 din patroni spune că suferă de FOAME

    Din datele prezentate de INS în lucrarea „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România“ (a cărei ediţie pe 2018 a fost publicată pe site-ul instituţiei) reiese că majoritatea patronilor şi lucrătorilor pe cont propriu duc un trai îndestulător, dar şi că există o minoritate puternic afectată de neajunsurile sărăciei.

    Spre exemplu, 21,3% din întreprinzători au declarat, pentru INS, că nu-şi permit „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”. Desigur, în cealaltă „tabără” se regăsesc – potrivit INS – restul de 78,7% care nu au probleme cu procurarea unei hrane consistente. Acelaşi sondaj, efectuat în anul anterior, arăta că 23,5% din întreprinzători se aflau situaţia de a nu-şi putea procura hrana.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • #roMânia O ţară rămasă FĂRĂ MUNCITORI. Măsurile DISPERATE ale angajatorilor: Un asociat a mers ÎN VIETNAM şi a testat 100 de sudori

     Unii au ajuns să plătească pregătirea, cazarea şi perfecţionarea elevilor, doar-doar, vor avea angajaţi peste câţiva ani. Alţii au mers singuri în Vietnam şi au testat oameni pe care i-au adus apoi în România. Într-un context destul de sumbru, un document oficial, depus la Parlament, arată că, dacă reducerea natalităţii şi migraţia vor continua în acelaşi ritm, în 20 de ani nu va mai avea cine să muncească. Urmează un material marca Gândul, în cadrul campaniei #roMânia.

    Burse şi cazare pentru elevi. Cum îşi “sponsorizează”patronii viitori subalterni

    Patronul unei firme de construcţii din Alba Iulia, care s-a confruntat cu lipsa forţei de muncă, a înfiinţat din propriile fonduri un centru de formare profesională, în care se specializează fierari, dulgheri, zidari, finisori, electricieni, instalatori sau sudori. Şi nu este singurul din ţară.

    Călin Pădurean, proprietarul Centrului de formare profesională Dialuk, şi-a luat şi măsuri de siguranţă: şcolarizarea este gratuită în cazul în care cei înscrişi sunt de acord să muncească 36 de luni la firma sa ori la alte firme partenere.

    ”Ideea de a înfiinţa Centrul de Formare Profesională Dialuk mi-a venit încă din anul 2013, din cauza lipsei forţei de muncă pe anumite meserii. Atunci m-am gândit să dezvolt un proiect în care să fac acea şcoală care cuprinde şapte meserii: fierar, dulgher, zidar, finisor, electrician, instalator şi sudor. În 7 decembrie 2016, am deschis Centrul de Formare Profesională Dialuk. Legislaţia prevedea, anterior, că trebuie să ai minim 14 persoane şi maximum 28 pentru a porni un curs, iar din această cauză, până acum nu am putut califica. Nu de mult timp s-a schimbat legislaţia şi pot începe cursul cu un om pentru o calificare, ceea ce ne bucură foarte mult”, a spus Călin Pădurean.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Este pentru prima dată când sunt fără idei

    Cine recomandă un angajat de nivel inferior sau de middle management primeşte 1.000 de lei. Cine recomandă un director care confirmă primeşte 1.000 de euro.

    Proprietarii din industria de restaurante şi hoteluri spun că au nevoie de peste 50.000 de oameni, pe care nu au de unde să îi ia şi nu îi găsesc în România.

    Transportatorii spun: Este criză acută de şoferi. România are un deficit de 30.000-40.000 de şoferi. „O firmă cu 300 de camioane are zilnic 30-50 de camioane pe care nu le mişcă pentru că nu are şoferi”, spune Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din România. Un şofer poate ajunge să câştige şi 2.200 de euro net pe lună.

    Cei din industria IT reclamă şi ei deficitul de pe piaţa lor de muncă, unde sunt cele mai mari salarii – 1.200-1.300 de euro pe lună. Ei estimează necesarul actual la 30.000 de programatori şi softişti pe care nu au de unde să îi ia.

    În construcţii, companiile reclamă lipsa a 100.000 de oameni. Noroc că nu au început lucrările de infrastructură la autostrăzile promise pe hârtie în programul de guvernare, pentru că altfel ar fi fost dramatic.

    În industrie, unde salariile au început să crească mai rapid în ultimii ani, necesarul de forţă de muncă este undeva la 100.000.
    România pierde comenzi pentru că nu are cu cine să le execute.

    Dragoş Damian, directorul general al producătorului de medicamente Terapia Cluj, spune că acesta este doar începutul: Putem doar să bănuim ce-o să fie în cinci ani, când încep să plece decreţeii la pensie, având în vedere că media de vârstă în site-urile mari de manufactură trece de 50 de ani.

    Ce soluţii aveţi? Este pentru prima dată când sunt fără idei. Nu cred că şcoala îşi mai revine, iar universităţile par că există ca să păstreze privilegiile academice şi nu ca să conecteze educaţia de piaţa muncii. Cred că din BPO (business process outsourcing), IT şi Automotive n-o să creştem economic, iar proiectele de infrastructură nu mai pot fi executate tocmai din cauza lipsei forţei de muncă.

    Companiile mari, în special cele multinaţionale, mai pot să îşi reorganizeze procesele de producţie astfel încât să facă faţă lipsei de personal, mai pot să vină cu roboţi sau coboţi, mai cresc salariile, mai aduc oameni din grup – dacă au şansa unei reţele extinse, mai găsesc soluţii.  

    Companiile româneşti antreprenoriale şi care nu au reuşit să crească suficient astfel încât să preia organizarea unei multinaţionale suferă şi vor suferi cel mai mult în această criză a forţei de muncă.

    La polul opus, România stă destul de prost într-un clasament european al tinerilor: unu din cinci tineri nu munceşte sau nu studiază, adică aproape 20% faţă de o medie a Uniunii Europene de 14%. În Austria, Cehia, Germania, Slovenia, media este de 8%.

    Potrivit Eurostat, peste 28.700 de tineri români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nici nu studiază, nici nu lucrează.

    Tinerii români nu îşi găsesc un viitor pentru că încă stau cu părinţii, care îi tolerează, susţinându-i în ideea – Unde să muncească? Ăla e salariu?

    De asemenea, mulţi tineri sunt zilieri sau lucrează la negru şi de aceea sunt incluşi în statistici că nu studiază, că nu sunt la şcoală, că nu au un loc de muncă care să fie însoţit de carte de muncă.

    Pe baza rezultatului alegerilor de la nivel european – Brexit, Austria, Italia, Germania – aceşti tineri europeni care nu muncesc şi nici nu studiază sunt principalii votanţi şi susţinători ai partidelor antisistem.

    Aceşti tineri vor prelua puterea – ducând în spate o frustrare extraordinară împotriva establishmentului – împotriva instituţiilor guvernamentale, mai mult sau mai puţin birocratice, împotriva partidelor tradiţionale – şi vor ridica bariere.

    Dragoş Damian, care are pe mână responsabilitatea unui business de aproape 700 de milioane de lei (150 de milioane de euro), este obligat să găsească soluţii pentu a merge mai departe.

    Iar cea mai la îndemână dintre acestea va fi cea în care pensionarii nu se vor pensiona la termen, ci poate peste 10 ani.

    Toate economiile se duc spre această soluţie, mai ales că aceasta rezolvă parţial şi deficitele fondurilor de pensii.

    Cum îi vei determina pe „pensionari” să lucreze în continuare va ţine de stat prin sistemul de taxare a veniturilor, dar şi de companii.

    Eu aş spune să ne pregătim de acum.

  • LISTĂ cu 19 persoane din MEDIA care au “întreţinut relaţii neetice” cu ofiţeri SRI, avansată de Daniel Dragomir Comisiei de control al SRI. Fostul ofiţer recomandă AUDIEREA a 9 patroni de presă

    “O discuţie extrem de importantă astăzi despre culoarele media. Am venit astăzi să vorbesc de spre adevăr şi despre libertate. Adică despre adevărul ştirilor şi despre libertate. În ultimii ani, foarte multe lucruri au ieşit la suprafaţă cu privire la implicări ale statului paralel în zona de media. (…) În primul rând despre ceea ce aş numi eu unelte din media ale statului paralel. Am furnizat o listă de 19 persoane care un întreţinut relaţii, eu le numesc, cel puţin neetice cu ofiţeri din cadrul structurilor de forţă, care au primit informaţii privilegiate, informaţii confidenţiale, informaţii clasificate pe care le-au utilizat în campanii media”, a spus Daniel Dragomir după ce a fost audiat în Comisia de Cotrol a SRI.

    Fostul ofiţer SRI a mai oferit comisiei o listă cu 9 nume de patroni media care ar trebui audiaţi.

    “S-au folosit şi discutat situaţii în care jurnaliştii au avut acces la informaţii privilegiate din dosare şi s-a discutat de trusturi media care au beneficiat de sprijin financiar special pentru anumite proiecte si aceste interacţiuni cu ofiterii de informatii. (…) Audierea a nouă patroni ai trusturilor de presă, fie că au beneficiat de sprijin din partea Sri şi au avut relaţii neortodoxe cu domnul Maior şi Coldea sau care au primit ordine pentru angajarea unor jurnalişti”, a mai spus Daniel Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LISTĂ cu 19 persoane din MEDIA care au “întreţinut relaţii neetice” cu ofiţeri SRI, avansată de Daniel Dragomir Comisiei de control al SRI. Fostul ofiţer recomandă AUDIEREA a 9 patroni de presă

    “O discuţie extrem de importantă astăzi despre culoarele media. Am venit astăzi să vorbesc de spre adevăr şi despre libertate. Adică despre adevărul ştirilor şi despre libertate. În ultimii ani, foarte multe lucruri au ieşit la suprafaţă cu privire la implicări ale statului paralel în zona de media. (…) În primul rând despre ceea ce aş numi eu unelte din media ale statului paralel. Am furnizat o listă de 19 persoane care un întreţinut relaţii, eu le numesc, cel puţin neetice cu ofiţeri din cadrul structurilor de forţă, care au primit informaţii privilegiate, informaţii confidenţiale, informaţii clasificate pe care le-au utilizat în campanii media”, a spus Daniel Dragomir după ce a fost audiat în Comisia de Cotrol a SRI.

    Fostul ofiţer SRI a mai oferit comisiei o listă cu 9 nume de patroni media care ar trebui audiaţi.

    “S-au folosit şi discutat situaţii în care jurnaliştii au avut acces la informaţii privilegiate din dosare şi s-a discutat de trusturi media care au beneficiat de sprijin financiar special pentru anumite proiecte si aceste interacţiuni cu ofiterii de informatii. (…) Audierea a nouă patroni ai trusturilor de presă, fie că au beneficiat de sprijin din partea Sri şi au avut relaţii neortodoxe cu domnul Maior şi Coldea sau care au primit ordine pentru angajarea unor jurnalişti”, a mai spus Daniel Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro