BusinessMagazin

Tag: patron

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    Denise Restauri povesteşte pentru Forbes o experienţă de muncă care a marcat-o.

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • Patronul unei agenţii de turism îl acuză pe fostul deputat Cristian Rizea că nu şi-a plătit biletele

    Mesajul vine după că ce administratorul unui hotel din Vaslui a afirmat că doi foşti candidaţi PRU la alegerile parlamentare, George Ţârdea şi Cristian Rizea, şi-au făcut sediul de campanie în timpul premergător alegerilor parlamentare la el la hotel şi că au plecat fără să plătească. Cei doi ar fi trebuit să achite 10.000 de euro, bani care nici până acum nu au intrat în conturile hotelului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit administratorului de la Vaslui, George Ţârdea s-a cazat pe 31 octombrie la hotelul din centrul oraşului Vaslui, iar după o zi a venit şi colegul său, Cristian Rizea. Cei doi au anunţat că vor sta acolo cel puţin o lună şi au solicitat şi trei mese pe zi, spunând că vor plăti la finalul cazării.

    Angajaţii hotelului în care au fost cazaţi cei doi spun că aceştia alegeau preparate sofisticate şi în cantităţi mari. Dar imediat după alegeri, cei doi au plecat din hotel fără să predea cheile şi fără să achite nota.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Joshua Castellano, patronul clubului Bamboo: Focul a pornit dintr-un spaţiu care normal e închis. Posibil să fie cineva implicat

    “Se va dezvălui tot ce trebuie, tot ce s-a întâmplat. Posibil (să fie cineva implicat -n.r.). Până acum nu s-a putut face nimic (cu imaginile de pe camere -n.r.). Nici procurorii nu au putut să intre acolo pentru că se poatre prăbuşi. Nu se poate. Asta am cerut şi eu pentru că vrem să vedem şi noi, dar nu se poate încă. Tot (toate imaginile -n.r.), serverele sunt pe partea de birouri. A pornit dintr-un spaţiu care normal era închis. Nu funcţiona. A fost foarte ciudat cum a prins focul şi cum s-a dezvoltat focul în momentul ăla. Când am văzut focul, am spus să se facă evacuare imediat, prin faţă s-a făcut. 99% din locaţii din România sunt pe avizare. Nu are cum să nu aibă aviz. Avizele sunt în procedură normală, dar trebuie autorizaţie. Locaţia era în proces de autorizare pentru ISU. După ce s-a întâmplat chestia asta cu Colectivul, s-a făcut o schimbare. În momentul în care ai o locaţie mare, s-au refăcut toate lucrările. Cu avizarea respectivă. Cu aprobare în mod normal până la 30 iunie 2017. Pentru asta noi eram în regulă pentru funcţionare”, a declarat Josua Castellano, patronul clubului Bamboo din Capitală.

    Omul de afaceri a mai declarat că, după părerea sa, incendiul nu ar fi avut cum să izbucnească de la instalaţia electrică, refăcută în totalitate, sau de la ţigările fumate în înteriorul clubului, deşi acest lucru este interzis de legislaţia în vigoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A crescut pe străzi şi a vândut ziare ca să aibă ce mânca. Acum are o avere de 3 miliarde de dolari

    De la sărăcie cruntă la o avere de 3 miliarde de dolari. Aceasta este povestea lui John Paul DeJoria, fiu al unui imigrant italian si al unei grecoaice, care până la vârsta de 70 de ani a construit două imperii: John Paul Mitchell Systems, un producator de produse de lux pentru ingrijirea parului, si Patrón Spirits, cel mai puternic brand de tequila din lume.

    Copilaria si-a petrecut-o in strada, la periferia Los Angelesului, iar la 9 ani vindea ziare in intersectii pentru a-si sustine familia. Mama sa nu a mai putut să îl întreţină, aşa că s-a decis să îl trimită, alături de fratele său la un orfelinat.

    În 1980 a pus bazele companiei care comercializează produse de îngrijire alături de hair-stylistul Paul Mitchell. Cei doi au hotărât să vândă produsele direct stiliştilor, nu consumatorilor obişnuiţi. Paul Mitchell crea produsele iar DeJoria le vindea din uşă în uşă. Firma a fost fondată cu 700 de dolari luaţi cu împrumut, iar biroul companiei era de fapt maşina sa, în care locuia. Pentru convorbiri, cei doi foloseau un telefon public.

    John Paul Mitchell Systems a venit cu un şampon care necesita o singură spălare, pentru a economisi timp şi bani, plus un balsam încorporat. De asemenea, acesta avea şi o protecţie împotriva căldurii uscătorului şi neutraliza chimicalele de pe mâinile stilistului. După ce Paul Mitchell a murit, locul său ca a fost luat de fiul acestuia, Angus. Compania a ajuns astăzi la venituri anuale de peste un miliard de dolari.

    Următorul business al lui DeJoria a fost Patron, fondată în 1989. El a dorit să facă cea mai bună tequila de pe piaţă, respectiv un produs care să dea stări de rău ziua următoare. Aşa a ajuns să realizeze un produs premium, iar firma sa vinde acum anual două milioane de baxuri de băutură. A mai pus bazele unui lanţ de cluburi de noapte, pe care l-a vândut în 2006 pentru 350 de milioane de dolari. În timp, el a ajuns să deţină şi o companie care produce şampoane pentru animale de companie.

    Averea lui John Paul DeJoria este estimată la 2,8 miliarde de euro.

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    Denise Restauri povesteşte pentru Forbes o experienţă de muncă care a marcat-o.

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    Denise Restauri povesteşte pentru Forbes o experienţă de muncă care a marcat-o.

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    Denise Restauri povesteşte pentru Forbes o experienţă de muncă care a marcat-o.

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    Denise Restauri povesteşte pentru Forbes o experienţă de muncă care a marcat-o.

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • Câţiva elevi au creat cu doar doi dolari un medicament vital care a dispărut inclusiv din România, după ce patronul companiei care îl produce a decis scumpirea cu 5500%

    Daraprim se află pe lista întocmită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept unul dintre cele mai importante medicamente, fiind un anti-parazitant care este folosit pentru tratarea infecţiilor precum toxoplasmoza sau malaria, mai ales în vazul persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, precum bolnavii de SIDA, cei care sunt supuşi chimioterapiei şi femeile însărcinate.

    După ce în luna septembrie a anului trecut a fost anunţat faptul că preţul acestui medicament a crescut, câţiva elevi din Sydney au încercat să sintetizeze ingredientele din componenţa acestuia în cadrul unor experimente chimice ce au loc după terminarea cursurilor. Elevii lucrează alături de chimista Alice Williamson, de la Universitatea din Sydney, şi au creat şi o platformă online, care are drept scop colectarea cât mai multor medicamente şi tehnici medicale care să vindece malaria.

    Pentru a recrea ingredientul activ al acestui medicament, cunoscut drept pirimetamină, elevii au folosit 17 grame de clor fenil acetonitril, care poate fi cumpărat online. Însă, aceştia trebuie să găsească o nouă metodă prin care să obţină pirimetamina din aceste ingrediente şi se pare că aceştia au luat în calcul metode periculoase, care nu pot fi realizate în laboratorul de chimie al şcolii lor.

    După 12 luni de cercetări, aceştia au reuşit să creeze acest medicament printr-o metodă sigură, iar săptămâna trecută au creat 3,7 grame de pirimetamină. Puritatea sa a fost confirmată în urma folosirii unui spectograf de către Williamson, iar echipa de elevi a prezentat rezultatul la Institutul Regal  de Chimie al Australiei, miercuri. Cu toate că în SUA acest medicament este extrem de scump, ajungând şi la 750 de dolari o tableta, în Australia costă doar câţiva dolari. Acest lucru se întâmplă pentru că nu se mai fabrică în SUA, ceea ce înseamnă că elevii pot comercializa medicamentul pe piaţa americană. Elevii din Sydney l-au produs cu doar doi dolari.

    Cu toate acestea, intenţia elevilor nu este aceea de a vinde aceste medicamente, ci aceea de a demonstra că poate fi creat cu costuri mici şi de a încuraja  dezvoltarea unor noi tehnici de creare a acestuia.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Câţiva elevi au creat cu doar doi dolari un medicament vital care a dispărut inclusiv din România, după ce patronul companiei care îl produce a decis scumpirea cu 5500%

    Daraprim se află pe lista întocmită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept unul dintre cele mai importante medicamente, fiind un anti-parazitant care este folosit pentru tratarea infecţiilor precum toxoplasmoza sau malaria, mai ales în vazul persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, precum bolnavii de SIDA, cei care sunt supuşi chimioterapiei şi femeile însărcinate.

    După ce în luna septembrie a anului trecut a fost anunţat faptul că preţul acestui medicament a crescut, câţiva elevi din Sydney au încercat să sintetizeze ingredientele din componenţa acestuia în cadrul unor experimente chimice ce au loc după terminarea cursurilor. Elevii lucrează alături de chimista Alice Williamson, de la Universitatea din Sydney, şi au creat şi o platformă online, care are drept scop colectarea cât mai multor medicamente şi tehnici medicale care să vindece malaria.

    Pentru a recrea ingredientul activ al acestui medicament, cunoscut drept pirimetamină, elevii au folosit 17 grame de clor fenil acetonitril, care poate fi cumpărat online. Însă, aceştia trebuie să găsească o nouă metodă prin care să obţină pirimetamina din aceste ingrediente şi se pare că aceştia au luat în calcul metode periculoase, care nu pot fi realizate în laboratorul de chimie al şcolii lor.

    După 12 luni de cercetări, aceştia au reuşit să creeze acest medicament printr-o metodă sigură, iar săptămâna trecută au creat 3,7 grame de pirimetamină. Puritatea sa a fost confirmată în urma folosirii unui spectograf de către Williamson, iar echipa de elevi a prezentat rezultatul la Institutul Regal  de Chimie al Australiei, miercuri. Cu toate că în SUA acest medicament este extrem de scump, ajungând şi la 750 de dolari o tableta, în Australia costă doar câţiva dolari. Acest lucru se întâmplă pentru că nu se mai fabrică în SUA, ceea ce înseamnă că elevii pot comercializa medicamentul pe piaţa americană. Elevii din Sydney l-au produs cu doar doi dolari.

    Cu toate acestea, intenţia elevilor nu este aceea de a vinde aceste medicamente, ci aceea de a demonstra că poate fi creat cu costuri mici şi de a încuraja  dezvoltarea unor noi tehnici de creare a acestuia.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro