Surse judiciare au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că viceprimarul Liviu Cazan este acuzat de către procurori că ar fi implicat într-o serie de tranzacţii ilegale cu material lemnos, infracţiunile cercetate fiind de evaziune fiscală, delapidare, spălare de bani.
Liviu Cazan a fost reţinut luni noapte alături de alte patru persoane, iar aceştia urmează să fie prezentaţi magistraţilor, în cursul zilei de marţi, cu propunerea de arestare preventivă.
“O să fac propunerea în Parlament. O să discut cu colegii mei şi vom vedea dacă putem face acest lucru prin proiect de lege. O să vorbesc şi cu ministrul Justiţiei despre acest subiect. Se poate face un proiect de lege in urma descoperirilor şi a faptului că judecătorii spun că e un lucru extrem de grav, ca să existe tabara de vară cu judecatori şi SRI, atunci există această mare, mare suspiciune şi nu numai, există suspiciuni suficiente ca să se ceară prin lege rejudecarea tuturor dosarelor din 2009. Eu personal mă gândesc că nu este suficient că noi am descoperit lucrurile astea. Lumea aşteaptă de la noi să vadă şi ce facem. Cei care au făcut poliţie politică şi cei care au facut aceste chestiuni să fie incrimaţi penal. Asta e poziţia mea ca parlamentar pe care o voi discuta cu colegii mei”, a afirmat Rădulescu pentru agenţia de presă MEDIAFAX.
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, pe 30 martie, pe site, protocolul din 2009 încheiat între SRI şi Parchetul General, documentul având 18 pagini. În baza acestui act de colaborare, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani. Protocolul dintre Parchetul general şi SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior, şi prim-adjunctul Florian Coldea.
Protocolul din 2009 dintre SRI şi Parchetul General are 18 pagini, prevede elaborarea de strategii comune, dar şi constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă procurorilor, timp de 7 ani.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un amendament care modifică Legea ANI care prevede că faptele comise de persoanele aflate în funcţii şi demnităţi publice care duc la conflict de interese sau incompatibilitate se prescriu după trei ani de la săvârşirea acestora. Amendamentul a fost propus de către deputatul PSD Cătălin Rădulescu şi semnată de mai mulţi parlamentari din arcul Puterii. Această propune introduce astfe referirea la prevederea din Codul civil privind prescripţia, potrivit căreia termenul prescripţiei este de trei ani, dacă legea nu menţionează un alt termen.
“Da, am primit sesizarea şi v-a fi discutată în şedinţa de mâine a Comisiei”, a afirmat, pentru MEDIAFAX, senatorul PNL, Costel Şoptica.
Şi senatorul PNL, Marius Nicoară, şef al Comisiei pentru Drepturile Omului a confirmat pentru agenţia de presă primirea prin fax a sesizării, adăugând că au fost făcute copii care vor fi distribuite colegilor din Comisie pentru a putea studia textul şi a putea formula opinii. Dezbaterea propriu-zisă a sesizării urmează să aibă loc săptămâna viitoare, după sărbătorile de Paşte, când este posibil ca forul legislativ să se întrunească în şedinţa marţi dimineaţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“La data de 22.03.2018, ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei generale Anticorupţie (D.G.A.) – Direcţiei Anticorupţie pentru Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov (D.A.M.B.J.I.) şi Structura Centrală, în baza ordonanţei de delegare dispusă de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, au efectuat un număr de 7 percheziţii domiciliare, din care 2 la sediul a două instituţii publice din municipiul Bucureşti şi pentru judeţul Ilfov. Totodată, au fost puse în executare 2 mandate de aducere a suspectelor C.C.N. şi B.A., cercetate pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, iar alte 7 persoane care au calitatea de martor au fost conduse la sediul parchetului pentru audieri”, au anunţat reprezentanţii DGA, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Procurorii au intrat pe firul anchetării celor două suspecte în urma denunţurilor a două persoane care au sesizat că: “în perioada anilor 2015-2016, au dat sumele de 700, respectiv 1000 euro şi mai multe documente în original (cărţi de muncă, taloane de pensii etc), suspectelor C.C.N. (persoană fără calitate specială) şi B.A. (fost funcţionar în cadrul unei instituţii publice din Ilfov), pretinse de către acestea în scopul de a-i ajuta să se pensioneze anticipat. În schimbul banilor, cele două suspecte au lăsat să se înţeleagă că au influenţă pe lângă funcţionari din cadrul a două instituţii publice specializate din Bucureşti şi judeţul Ilfov”, potrivit sursei citate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Femeia era cercetata penal pentru conducerea unui autovehicul neinmatriculat. Anul trecut, femeia a fost usrprinsa pe strazile Clujului de agentii rutieri in timp ce conducea autoturismul marca Mercedes CLA 250 care avea placutele de inmatriculare cu valabilitatea 5 zile, doar pe teritoriul Germaniei. Fiind oprita în trafic, politistii au constatat că autoturismul a fost radiat de catre autoritatile din Germania în data de 27 aprilie 2016.
Pe 16 octombrie 2016, organele de cercetare penală din cadrul Politiei Municipiului Cluj-Napoca i-au deschis dosar penal tinerei. S-a dispus începerea urmaririi penale in rem pentru savarsirea infractiunii de “punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat”. În 2 noiembrie 2016, autoturismul a fost înmatriculat definitiv în Romania. Recent, procurorul de caz a ajuns la concluzia ca suspecta a comis o infractiune, dar ca nu exista interes public în urmarirea acesteia.
“Tinand cont însa de faptul ca pentru infractiunea sub aspectul careia s-au efectuat cercetari in prezenta cauza legea prevede pedeapsa amenzii sau inchisoarea de cel mult 3 ani, de lipsa antecedentelor penale ale suspectei, precumsi în raport de modul si mijloacele de savarşire, de împrejurarile concrete de comitere a faptei si de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii (…) se constata ca nu exista un interes public în urmarirea acesteia”, se arata în Ordonanta de renuntare la urmarirea penala, potrivit clujjust.ro. Naomi Astalas a platit doar cheltuielile judiciare de 100 lei.
Naomi Astalas a atras atentia asupra sa pe 25 ianuarie, cand a fost surpinsa de un politist rutier ca bloca circulatia in fata Tribunalului Cluj, vis-a-vis de sediul DNA. Femeia era la volanul aceluiasi Mercedes CLA. Atentionata de agentul rutier, femeia a inceput sa comenteze. Politistul i-a cerut actele, iar raspunsul ei a fost “Cum ai spus ca te cheama? Sa dau un telefon”. Agentul i-a explicat ca ceea ce face ea este o imixtiune în aplicarea legii. Mai precis, un mic trafic de influenta. Politistul i-a luat actele si a amendat-o cu 375 de lei,scrie graiulsalajului.ro
Mai multe voci din spaţiul public susţin că nu toţi demnitarii pot renunţa la SPP. Pe altă parte, sunt surse care declară că în ceea ce priveşte protecţia miniştrilor nu există nicio suprapunere de atribuţii între serviciile de pază şi alte instituţii din sistemul naţional de apărare şi ordine publică, scrie realitatea.net
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2017, inculpaţii – membri ai unei reţele infracţionale au comercializat droguri sub formă de cannabis, comprimate ecstasy şi amfetamină, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov. S-a reţinut că, inculpaţii distribuiau drogurile unor consumatori, în majoritate minori, elevi ai unor instituţii de învăţământ (licee)”, anunţă, într-un comunicat de presă Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Femeia era cercetata penal pentru conducerea unui autovehicul neinmatriculat. Anul trecut, femeia a fost usrprinsa pe strazile Clujului de agentii rutieri in timp ce conducea autoturismul marca Mercedes CLA 250 care avea placutele de inmatriculare cu valabilitatea 5 zile, doar pe teritoriul Germaniei. Fiind oprita în trafic, politistii au constatat că autoturismul a fost radiat de catre autoritatile din Germania în data de 27 aprilie 2016.
Pe 16 octombrie 2016, organele de cercetare penală din cadrul Politiei Municipiului Cluj-Napoca i-au deschis dosar penal tinerei. S-a dispus începerea urmaririi penale in rem pentru savarsirea infractiunii de “punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat”. În 2 noiembrie 2016, autoturismul a fost înmatriculat definitiv în Romania. Recent, procurorul de caz a ajuns la concluzia ca suspecta a comis o infractiune, dar ca nu exista interes public în urmarirea acesteia.
“Tinand cont însa de faptul ca pentru infractiunea sub aspectul careia s-au efectuat cercetari in prezenta cauza legea prevede pedeapsa amenzii sau inchisoarea de cel mult 3 ani, de lipsa antecedentelor penale ale suspectei, precumsi în raport de modul si mijloacele de savarşire, de împrejurarile concrete de comitere a faptei si de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii (…) se constata ca nu exista un interes public în urmarirea acesteia”, se arata în Ordonanta de renuntare la urmarirea penala, potrivit clujjust.ro. Naomi Astalas a platit doar cheltuielile judiciare de 100 lei.
Naomi Astalas a atras atentia asupra sa pe 25 ianuarie, cand a fost surpinsa de un politist rutier ca bloca circulatia in fata Tribunalului Cluj, vis-a-vis de sediul DNA. Femeia era la volanul aceluiasi Mercedes CLA. Atentionata de agentul rutier, femeia a inceput sa comenteze. Politistul i-a cerut actele, iar raspunsul ei a fost “Cum ai spus ca te cheama? Sa dau un telefon”. Agentul i-a explicat ca ceea ce face ea este o imixtiune în aplicarea legii. Mai precis, un mic trafic de influenta. Politistul i-a luat actele si a amendat-o cu 375 de lei,scrie graiulsalajului.ro
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că cercetările sunt în curs în acest dosar, fiind o cauză redeschisă de Tribunalul Olt în septembrie 2015, la cererea DNA. Cauza este investigată de Secţia 1 a DNA.
“Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti – Direcţia Naţională Anticorupţie, având ca obiect confirmarea redeschiderii urmăririi penale privind pe suspecţii Vîlcov Darius Bogdan, Stănescu Paul, Prina Minel Florin, Langa Bogdan Graţian, Tomescu Constantin Cristian, Şerban Laurenţiu Adrian, Ramba Andrei Ovidiu, Bărbulescu Andra şi Oprescu Marius. În baza art. 335 alin.4 C. proc. pen. constată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.223/C2/2015 din 15.07.2015, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti – Direcţia Naţională Anticorupţie prin care s-a dispus infirmarea rezoluţiei nr.271/P/2012 din data de 05.07.2013 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie -Serviciului Teritorial Craiova şi confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr.271/P/2012”, este decizia Tribunalului Olt din 2015.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro