BusinessMagazin

Tag: pantofi

  • Idee românească – pantofi de 17 milioane de dolari cu peste 200 de diamante. Pielea suflată cu aur are garanţie pe viaţă

    O româncă stabilită în Marea Britanie a creat cei mai scumpi pantofi din lume. Perechea, unică pe glob, costă 17 milioane de dolari şi este lucrată din piele fină şi bătută cu peste două sute de diamante. Printre ele, şi două nestemate de câte 15 carate.

    Pantofii sunt expuşi la Dubai, alături de alături de alte încălţări de zeci de mii de dolari, informează digi24.ro.
     
    Hemant Karamchandani, bijutier: „Sunt cei mai scumpi pantofi din lume, ornaţi cu diamante de 100 de carate, toate de o claritate absolută, ceea ce-i face foarte scumpi. Toate aceste diamante sunt montate în aur alb”.
     
    Maria Majari, director de creaţie companie de pantofi: „Lansăm cele trei piese laolaltă, alături de cei mai scumpi pantofi din lume. Perechile sunt realizate din diamante, rubine, perle şi aur”.
     
    Cumpărătorul pantofilor exclusivişti va avea parte de un tratament preferenţial. Pielea suflată cu aur are garanţie pe viaţă, iar odată ce se deteriorează, va fi înlocuită gratuit de compania producătoare.

  • Un sfert din toţi „pantofarii“ români lucrează în judeţul Bihor. La polul opus, aproape jumătate din judeţe sunt invizibile pe harta locală a producţiei de încălţăminte

    Din totalul numărului de salariaţi circa un sfert sunt localizaţi în judeţul Bihor, aflat la graniţa cu Ungaria. La polul opus, circa 20 dintre judeţele României sunt invizibile pe harta locală a producţiei de încălţă­minte. În total, există peste 1.800 de firme care produc încălţări şi genţi, acestea având afaceri cumulate de aproape 5,6 mld. lei, arată datele de la Registrul Comerţului. Dintre acestea, circa 285 sunt amplasate în judeţul Bihor, iar acestea angajează 12.600 de oameni şi au afaceri cumulate ce merg spre 1,3 mld. lei.  Apropierea de Vest, infrastructura bună către Occident, unde au sediul clienţii, şi salariul mediu cu până la o treime sub media pe economie, toate au fost argumente care au convins marii producători de pantofi să îşi amplaseze aici fabricile.

    Dacă doar cinci judeţe „ţin în mâini“aproape două treimi din industrie, la polul opus, mai bine de 20 de judeţe precum Giurgiu, Olt, Vrancea, Mehedinţi sau Teleorman sunt practic invizibile pe această hartă. Acest sector îşi concentrează acti­vitatea în anumite zone, cunoscute pentru specializarea în domeniu încă dinainte de ’89. Judeţele sărace din sud-estul ţării şi din regiunea Moldovei sunt cunoscute mai degrabă pentru producţia de haine, unde salariul mediu este chiar mai mic. Producţia de pantofi s-a concentrat în centru şi vest.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Zece modalităţi ciudate de a face bani de care probabil nu aţi auzit

    Restaurant pentru animale de companie

    Just Food for Dogs (Doar mâncare pentru câini) este un restaurant de 5 stele din Los Angeles pentru câini, care are totuşi o linie de servire şi pentru feline. Stăpânii animalelor însă trebuie să se orienteze spre o locaţie potrivită lor.

    Pantofi comestibili

    Se ştie că femeile adoră pantofii. Cu atât mai mult cu cât la o simplă sesiune de shopping online îşi pot achiziţiona perechi de încălţăminte comestibilă.

    Cartofii-scrisoare

    Un business accesibil oricui este acela cu cartofi pe care se scrie un text şi sunt expediaţi ulterior drept scrisori.

    Burta de bere
    Burta de bere este un recipient în care poţi să ascunzi alcoolul şi să pară doar că ai câteva kilogame în plus. Pe site-ul retailerului se găsesc şi alte produse de acest fel, în formă de sutiene sport sau tuburi de protecţie solară.

    Petrecerea îmbrăţişărilor
    Cu toţii simţim uneori nevoia unei îmbrăţişări. Cineva s-a gândit să organizeze petreceri unde oamenii nu doar că se îmbrăţişează reciproc, ci sunt învăţaţi cum să depăşească barierele timidităţii şi să socializeze.

    Asistent pentru întâlniri
    Asistenţii pentru întâlniri virtuale te ajută să îţi pui la punct un profil online de dating, să întreţii conversaţii cu potenţiali parteneri/partenere şi îţi planifică chiar şi întâlirile. Tot ce trebuie să faci este să te prezinţi la ora şi locul stabilite.

    Mobila urâtă
    Doi fraţi care şi-au dorit dintotdeauna să îşi lanseze propriul business, au avut în cele din urmă o idee mai neobişnuită care le-a adus succes – o fabrică de mobilier urât dar de o calitate foarte bună.

    Buchete de flori ofilite
    Urăşti pe cineva? Ai fost părăsit şi vrei să te răzbuni? În semn de ironie, poţi să le trimiţi un buchet de flori ofilite, iar mesajul va fi clar.

    Un loc în ceruri
    Acum, că tehnologia a avansat atât de mult, nişte oameni de afaceri întreprinzători s-au gândit să profite de pe urma naivităţii unora, scoţând la vânzare locuri în cer, pentru Viaţa de Apoi. Promit, de asemenea, şi returul întregii sume, dacă nu ajungi unde ţi-ai dorit. Nu specifică însă cum ai putea să îţi recuperezi banii după ce ai murit deja.

    Masaj prin pălmuire
    Dacă te-ai plâns vreodată că părinţii ţi-au dat vreo palmă când ai făcut o năzbâtie, trebuie să ştii că există peroane care plătesc pentru a fi pălmuit peste faţă, ca masaj cu efect de îndepărtare provizorie a ridurilor.

     

  • Pe ce îşi cheltuiesc românii salariile toamna. Rechizitele nu se află pe primul loc

    Suma destinată murăturilor este de 261 de lei, pentru haine şi pantofi, 685 de lei şi pentru dulceţuri şi compot, 202 lei. În acelaşi timp, în satele şi comunele din ţară, românii pun pe primul loc casa – aproape un sfert din cei care au răpuns spun că au în plan să renoveze o cameră sau întregul imobil, iar 12% se gândesc la confort şi optează pentru toate cele necesare încălzirii pe timp de iarnă. Pentru unul din zece respondenţi, tot este important să aibă ceva dulce la îndemână, aşa că banii merg, din nou, pe gemuri şi compoturi. 

    Ca valoare cheltuită, cei mai mulţi bani se duc, în mediul urban, către city break-uri – 1.454 de lei. Pe locul doi, şi foarte aproape ca valoare, sunt sumele cheltuite pentru diverse evenimente, cum ar fi nunţi, botezuri şi aniversări – 1.424 de lei, iar lista este completată de noile modele de telefoane – 1.412 lei.

    Dacă, în mediul urban, oamenii ar aloca aproape 1.200 de lei pentru renovarea unei camere sau a locuinţei, în rural casa primează, din nou, iar suma ce urmează a fi cheltuită este de peste 2.300 de lei, adică aproape dublă.

    Începutul de an şcolar scoate din buzunarele orăşenilor, în medie, 567 de lei, însă doar 30% din respondenţi au în minte această cheltuială. Pe de altă parte, în mediul rural, deşi pregătirile pentru un nou an şcolar sunt mai sus în lista de cheltuieli, doar 8% dintre respondenţi s-au gândit că vor cheltui bani pentru asta.

    4 din 10 români din mediul urban s-au gândit deja că vor cheltui bani pentru cauciucurile de iarnă. Pentru un set de anvelope şi manopera aferentă, respondenţii sunt gata să aloce, în medie, 854 de lei.

    Black Friday – locul 4 în top şi 44% din respondenţi din mediul urban – scoate din buzunarele românilor pasionaţi de reduceri, peste 900 de lei. Tot pentru reduceri, de data aceasta pentru articolele de vară, 37% din respondenţi plănuiesc să cheltuiască peste 500 de lei.
    Întrebaţi dacă şi au resursele financiare necesare pentru a îşi face cumpărăturile de toamnă, 45% din respondenţii din mediul urban spun că va trebui să renunţe la alte cheltuieli, 44% au deja banii necesari, iar 11% vor lua în calcul o sursă de finanţare.

    În mediul rural, pe de altă parte, 61% vor renunţa la alte cumpărături pentru a putea acomoda lista toamnei, 18% au deja banii necesari, iar 20% vor contracta o finanţare.
     

  • Un obiect obişnuit, pe care-l ţinea într-o cutie de pantofi, i-a adus o avere acestui pensionar

    Un pensionar a rămas uimit de suma extraordinară pe care a obţinut-o pentru o vază pe care o ţinea într-o cutie de pantofi, informează The Guardian.

    Un britanic a plătit o sumă record pentru o vază Hans Coper, care iniţial fusese cumpărată pentru 250 de lire sterline în anii 70, în cadrul unei licitaţii. Britanicul a plătit 381.000 de lire sterline, cel mai mare preţ oferit pentru un produs de ceramică de studio modern. Vânzarea nu numai că a l-a surprins pe pensionarul care a cumpărat-o cu 250 de lire sterline, dar întreaga piaţă.

    Vasa fusese achiziţionată de fostul soţ al femeii şi aceasta a păstrat-o într-o cutie de pantofi. Obiectul a fost iniţial estimat la 20.000 de lire sterline, însă imediat doi doritori au vrut vaza şi erau pregătiţi să ofere din start, 50-60.000 de lire sterline.  Până la această licitaţie, recordul pentru o astfel de vază era de 181.000 de lire sterline.

     

  • Christian Louboutin

    Christian Louboutin s-a născut pe 7 ianuarie 1964, în Paris, ca fiu al lui Roger şi al Irenei, şi a avut trei surori. Deoarece avea tenul măsliniu, diferit de restul familiei, mulţi ani a bănuit că a fost adoptat şi că de fapt ar avea origini egiptene. Bănuiala i-a fost confirmată parţial, deoarece în 2014 a aflat că mama sa avusese o aventură cu un egiptean, care era, de fapt, tatăl său biologic.

    În adolescenţă, ignorându-şi studiile academice, Louboutin a început să deseneze pantofi. A fost exmatriculat de trei ori în timpul şcolii, aşa că ajuns să lucreze la cabaretul Folies Bergères. De cariera sa se leagă şi apariţia într-o serie de producţii cinematografice, precum Race d’ep.
    Loubutin a studiat arte şi desen decorativ la Academia de Arte Roederer, însă ideea lansării pantofilor stiletto care l-au făcut celebru a avut ca sursă de inspiraţie un model de pantofi din cultura africană, de care designerul a fost fascinat în urma unei vizite la muzeul naţional de arte din Africa şi Oceania din 1976.

    Călătoriile sale în Egipt şi India au reprezentat, de asemenea, o bogată sursă de inspiraţie pentru creaţiile sale. S-a întors la Paris în 1981, unde a realizat un portofoliu al unor modele de pantofi, pe care a dorit să îi aducă la nivelul de haute couture de top.
    Louboutin a început să colaboreze cu case de modă celebre, precum Chanel, Yves Saint Laurent şi Maud Frizon. În anii ’80, el a abandonat industria modei pentru o perioadă şi s-a ocupat de grădinărit, însă nu a putut să stea mult timp departe de mult timp de prima sa dragoste. Astfel, în 1991, pune bazele casei de modă care îi poartă numele, Christian Louboutin, moment marcat prin deschiderea primului magazin de pantofi la Paris, cu bani împrumutaţi de la doi bancheri.

    Prima sa clientă a fost prinţesa Caroline de Monaco. După ce comentariul apreciativ al acesteia la adresa magazinului a fost redat de un ziarist de fashion în paginile publicaţiei pentru care lucra, succesul a fost garantat. Mai târziu, multe alte vedete, printre care se numără Christina Aguilera, Jennifer Lopez, Madonna, Tina Turner, Marion Cotillard, Nicki Minaj, Gwyneth Paltrow sau Blake Lively şi-au manifestat interesul pentru pantofii stiletto marca Louboutin, iar Sarah Jessica Parker a purtat o pereche de pantofi Louboutin la nunta sa. 
    Louboutin a fost numită cea mai prestigioasă companie de pantofi de damă trei ani la rând, între 2007 şi 2009. Doi ani mai târziu, în 2011, era cel mai căutat brand de pantofi din mediul online.

    Louboutin a avut o contribuţie importantă la readucerea pantofilor stiletto pe piaţă şi în tendinţe în anii 1990-2000, perioadă în care a lansat zeci de astfel de modele. Talpa roşie, care a reprezintă semnătura designerului, a fost creată în 1993. „După ce am încercat în nenumărate rânduri să îmi reproduc schiţele şi nu am reuşit, într-un final am luat oja roşie a asistentei mele şi am colorat talpa unei perechi de pantofi pe care îi creasem”, povestea Louboutin. „M-am îndrăgostit instantaneu de noul design şi am ştiut că va avea succes.” Codul nuanţei de roşu folosit de Christian Louboutin, culoare care a devenit marcă înregistrată, este Pantone 18-1663 TPX.

    Cel mai cunoscut client al designerului este scriitoarea americană Danielle Steel, cunoscută pentru faptul că deţine peste 6.000 de perechi de pantofi Loubutin şi că de obicei îşi cumpără câte 80 de perechi la o singură sesiune de shopping. Anual, casa de modă Louboutin vinde aproximativ 1 milion de perechi de pantofi şi generează venituri de peste 300 de milioane de dolari.

  • Deichmann România a terminat 2017 cu o cifră de afaceri de 414 milioane lei

    Deichmann România a deschis primele magazine în 2007 şi de atunci şi-a extins în continuare reţeaua de magazine. Compania este prezentă în 90 de locaţii, cu 8 magazine mai mult decât în 2016. Numărul angajaţilor din sediul central şi din magazine a crescut, ajungând la 652 (2016: 629). Pentru anul curent 2018 sunt planificate alte nouă magazine noi.

    DEICHMANN România este o filială a companiei DEICHMANN SE. Aceasta este lider de piaţă în comerţul german şi european de încălţăminte. În anul 2017 grupul DEICHMANN a vândut în toată lumea 176,6 milioane de perechi de pantofi în filialele sale şi prin magazinele sale online – cu peste trei milioane de perechi mai mult decât în anul anterior. În cele 25 de ţări europene şi în SUA grupul a obţinut în exerciţiul financiar terminat o cifră de afaceri brută de 5,8 miliarde Euro (net 5 miliarde Euro) – cea mai mare din istoria de peste 100 de ani a firmei. Creşterea cifrei de afaceri, neluând în considerare efectul cursului valutar, este de 5,9%. În magazinele cu vechime mai mare de un an creşterea a fost de 2,8%.

    Cel mai mare comerciant de încălţăminte din Europa a desfăşurat operaţiuni la sfârşitul anului 2017 într-un total de 3.989 magazine, precum şi în 36 magazine online şi are 39.564 angajaţi. Pentru anul curent DEICHMANN plănuieşte investiţii la nivel record: 245 milioane Euro sunt investite în infrastructura internaţională şi digitalizare. Din aceştia 102 milioane Euro numai în Germania.
    60% din cifra de afaceri este obţinută între timp de grupul DEICHMANN în afara Germaniei. În anul 2017 compania a deschis primele magazine în Franţa şi Belgia.

    În anul curent compania va creşte în continuare densitatea reţelei sale de magazine pe plan internaţional, în prim plan fiind creşterea calitativă.

    În total grupul DEICHMANN plănuieşte să deschidă 208 filiale noi pe plan mondial. În plus, aproximativ 270 magazine vor fi modernizate, mai multe decât oricând.

  • La 20 de ani, a pornit ca cizmar o mică afacere. Astăzi, compania valorează peste 14 miliarde de euro

    Totul a început în 1920, când Adi Dassler, un cizmar de doar 20 de ani, a început să producă propriii pantofi sport cu obiectivul de a oferi fiecărui atlet cea mai bună încălţăminte pentru disciplina sa. Patru ani mai târziu a intrat în afacere şi fratele său mai mare, Rudolf Dassler, iar împreună au creat Fabrica de Pantofi a Fraţilor Dassler (Gebruder Dassler Schuhfabrik) cu „sediul“ în spălătoria mamei lor. Deşi au întâlnit numeroase impedimente din cauza furnizării precare de energie electrică, fraţii Dassler au cunoscut rapid succesul şi, înainte de Al Doilea Război Mondial, au ajuns să vândă circa 200.000 de perechi de pantofi. La mijlocul anilor 1930, Dassler făcea 30 de perechi de pantofi diferiţi pentru 11 sporturi, având circa 100 de angajaţi. La Olimpiada de Vară din 1936, compania celor doi i-a asigurat ghetele atletului afro-american Jesse Owens, care urma să câştige patru medalii de aur. Evenimentul a adus recunoaştere companiei, aceasta urmând să primească cereri de pantofi sport din toată lumea.

    Ruptura dintre fraţi s-a produs în timpul războiului, când cei doi nu s-au pus de acord cu privire la strategia firmei. Rudolf şi-a deschis o nouă firmă –  Ruda – ulterior redenumită Puma, iar pe 18 august 1949 Adi Dassler a fondat Adidas AG.  Când au hotărât să se separe, în 1948, oraşul s-a divizat, locuitorii devenind loiali unuia sau celuilalt dintre principalii angajatori din urbe. În scurt timp, Adidas a devenit o afacere mai mare şi mai profitabilă decât Puma.

    O mare greşeală a lui Rudolf Dassler, de care fratele său a profitat din plin, a fost divergenţa avută cu antrenorul echipei de fotbal germane. Acest lucru a permis companiei concurente să sponsorizeze Germania la Cupa Mondială de fotbal din 1954, echipa câştigând finala împotriva Ungariei purtând ghete Adidas. Victoria a adus mărcii o publicitate imensă, Adi Dassler fiind prezent în toate ziarele. În paralel, antreprenorul s-a specializat pe nişa de înscălţăminte sportivă şi a încercat continuu să le îmbunătăţească; una dintre strategiile sale a fost să folosească nume mari din sport ca imagine pentru Adidas. Printre cei care au reprezentat brandul s-au numărat, de-a lungul timpului, Muhammad Ali, Max Schmeling, Sepp Herberger, Franz Beckenbauer etc. De asemenea, o piatră de temelie a politicii firmei a fost publicitatea agresivă – brandul este prezent la toate evenimentele sportive din lume – dar şi inovaţia constantă – fiind într-un permanent contact cu sportivii activi, Adidas a dezvoltat pantofi pentru aproape orice sport.

    Începând cu mijlocul anilor 1960, Adidas a început să producă şi îmbrăcăminte, iar zece ani mai târziu mingea de joc oficială la toate evenimentele sportive majore de fotbal a început să poarte numele brandului. După Cupa Mondială din 1974, când echipa câştigătoare a purtat echipament complet Adidas, firma a început să se dezvolte din ce în ce mai mult şi pe partea de îmbrăcăminte.

    Adolf Dassler a murit în 1978, la vârsta de 78 de ani, lăsând pe mâinile soţiei şi fiului său un brand cu renume mondial. În prezent, compania cu peste 25.000 de angajaţi în întreaga lume îşi desfăşoară activitatea în afara Germaniei, singura unitate ce funcţionează în ţara de origine a brandului fiind un centru de testare a prototipurilor.

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Ce afacere şi-a deschis un fost fotbalist de la Dinamo după ce s-a lăsat de fotbal. Azi are magazin şi în America

    A fost junior la Dinamo, iar la seniori a jucat pentru Chiajna. Dupa ce s-a lasat de fotbal s-a angajat sofer la o firma de incaltaminte. Acolo a furat meserie! Acum are atelierul lui si abia face fata comenzilor.

    “E un pantof lucrat manual, cusut manual, cu rama cusuta, cuie de lemn..este constructia veche, ce se facea pe vremuri am colaborat, sunt cativa de prin divizia A si mai am 3, 4 fotbalisti din Bulgaria” a spus Marian Nedelcu

    Ghete de fotbal nu face. Ar fi prea scumpe in comparatie cu cele fabricate in Asia.

    Intrebat despre profit acesta a raspuns: “Putem vinde pantofi si la 4000 de lei, putem vinde si la 500 de lei . 75% din zi, adica 10-12 ore muncim”, scrie sport.ro