BusinessMagazin

Tag: otopeni

  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • Vestea pe care o aşteptau atâţia români! Este unul dintre cele mai cerute şi aşteptate proiecte de INFRASTRUCTURĂ din România

    „Pentru 2018 se estimează elaborarea studiului de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei finale de realizarea a legăturii feroviare Gara de Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi lansarea licitaţiei pentru proiectul tehnic şi execuţia lucrărilor. Pentru perioada 2019-2020 se estimează proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru realizarea acestei legături feroviare”, menţionează CFR SA.

  • Un dezastru urban în capitala României: Gările Otopeni, Tunari şi Pipera stau închise, în timp ce corporatiştii pierd ore întregi în trafic

    Zona de nord a Bucureştiului, unde sunt concentrate mai multe clădiri de birouri şi peste 100.000 de corporatişti, are patru gări – Otopeni, Tunari, Băneasa şi Pipera -, care ar putea deservi angajaţii din împrejurimi. Dintre acestea însă, Tunari, Pipera şi Otopeni nu sunt staţii de cale ferată pentru călători, potrivit Companiei Naţionale de Căi Ferate (CFR). Nici gara Băneasa nu este însă folosită pentru traficul de călători decât ocazional, în special în timpul verii, când acolo opresc două trenuri cu destinaţia Mangalia.

    „Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA are în ad­­ministrare staţiile CF Bucureşti Băneasa, Bucureşti Obor, halta de mişcare Otopeni, precum şi staţia Bucureşti Nord grupa B (Basarab). Tunari şi Pipera nu sunt staţii de cale ferată sau puncte de oprire pentru trenurile de călători. Cu ex­cep­ţia haltei Otopeni, celelalte staţii nominalizate sunt des­­chise traficului de călători”, spun reprezentanţii CFR.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Directorul general al Aeroportului Otopeni a demisionat

    Bogdan Stelian Mîndrescu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) – care administrează aeroporturile Otopeni şi Băneasa – a demisionat joi din funcţie, au confirmat pentru Mediafax reprezentanţii companiei. Mîndrescu nu a precizat motivele care au condus la această decizie.

    La 20 aprilie 2017, în mandatul de premier al lui Sorin Grindeanu, Bogdan Mîndrescu a fost numit director general interimar de către Consiliul de Administraţie al CNAB, deşi ministrul Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc, ar fi vrut ca Liviu Radu să rămână în funcţie.

    Bogdan Mîndrescu a mai fost, potrivit CV-ului publicat pe site-ul instituţiei, director de cabinet al ministrului Transporturilor, consultant la Inspur Shandong Group Co Ltd China (în perioada 2014-2015), consultant al directorului SRTV (în perioada 2013-2014), director economic la Pandor SRL (2012-2013) sau consultant de vânzări la Banc Post (2007-2008).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îşi bate joc Liviu Dragnea de a treia putere economică a lumii

    Poate că dl. Liviu Dragnea nu a auzit de companii precum PADECO, Takenaka sau OTIS; poate că nu a auzit nici de Mitsubishi. Nu asta mă surprinde, ci faptul că nimeni din marele Comitet Executiv nu a auzit de aceste nume. Problemele liderilor PSD sunt, desigur, altele: personaje dubioase care îi întărâtă unii contra celorlalţi sau comunicarea lipsită de eficienţă.

    Companiile de mai sus sunt doar câteva dintre cele care şi-au trimis reprezentanţii – şi nu orice reprezentanţi, ci CEO sau vicepreşedinţi – alături de premierul Shinzo Abe, sperând că întâlnirea acestuia va da prilejul unor prime discuţii ce s-ar fi putut materializa, ulterior, în investiţii. PADECO, spre exemplu, este o companie care derulează deja proiecte în România – linia de metrou care va lega centrul de Aeroportul Otopeni, reformarea transportului public din Bucureşti sau reabilitarea liniei de cale ferată dintre Bucureşti şi Constanţa.

    Poate că dl. Dragnea nu ştie nici că valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Japonia se ridică la peste 600 de milioane de dolari; sau poate că suma e prea mică pentru a trezi interesul domniei sale. Până la urmă, când ai în gestiune o ţară întreagă, nu te mai uiţi la firimituri.

    Am stat şi m-am întrebat ce era atât de important încât nu mai suporta o amânare de o zi sau două; ce făcuse atât de rău Tudose încât trebuie dat afară în seara zilei de luni? Nu puteau oricum să numească peste noapte un premier nou care să treacă legile justiţiei. Ce a dus la un gest atât de prostesc, egoist şi care îi va costa pe români mulţi bani? Am stat şi am tot stat, până când mi-am dat seama că plecasem de la o ipoteză greşită.

    Am plecat, spun, de la ipoteza că dl. Dragnea şi restul liderilor din PSD şi-au asumat de la început gafa diplomatică pe care au făcut-o. Nimic mai fals: nimeni din marele Comitet Executiv nu a priceput că omul care conduce a treia putere a lumii e pe cale să aterizeze pe Otopeni. Nimeni nu s-a prins că momentul e unul important. Domniile lor nu au vrut să facă rău mie, vouă sau României; pur şi simplu le-a “scăpat”.

    Şi pentru că cei mai mulţi dintre ei n-au deschis mai mult de o carte în viaţa lor (excluzând manualul de folosire a cuptorului cu microunde), nu aveau de unde să ştie unele lucruri esenţiale din cultura asiatică, cum ar fi acela că un demnitar poate fi primit doar de un alt demnitar cu cel puţin acelaşi rang ca al lui. Nu aveau de unde să ştie nici faptul că e un gest civilizat să întâmpini un astfel de demnitar atunci când el intră în ţară; noroc cu ambasadorul Japoniei, că altfel îl păcăleau şi taximetriştii pe Shinzo Abe.

    Nu vreau să reiau şirul evenimentelor, pentru că mi-e mie ruşine de ruşinea premierului japonez. Sper că doar că cei din ţara Soarelui-Răsare nu citesc Euronews sau BBC, pentru că îi strigăm omului imaginea şi la el acasă.

    Este însă impardonabil ca ceata de inculţi condusă de dl. Liviu Dragnea să aducă atingere relaţiilor comerciale pe care noi le avem cu a treia putere economică a lumii. Prostia nu ar trebui să fie un factor determinant în atragerea sau pierderea unor investiţii importante. Sigur, prostia nu ar trebui să ajungă nici la conducerea unei ţări, dar cu asta ne-am obişnuit deja.

    Întâmplarea cu Shinzo Abe nu este primul motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte diplomaţia externă a României. Premierul Tudose, aflat în funcţie de 7 luni, a avut un număr semnificativ de întâlniri cu premieri din alte state decât cele ale Europei de Sud-Est: zero. Singurele “cadouri” primite de ultimii şefi de guvern au fost reproşuri, nemulţumiri şi chiar ameninţări. Voalate, desigur, dar ameninţări.

    Aş fi încheiat cu speranţa că…; dar sincer nu prea mai am nicio speranţă. Poate doar aceea că partenerii noştri externi vor aştepta, liniştiţi, instaurarea la Palatul Victoria a unor oameni cu care să aibă ce discuta. Şi care au deschis mai mult de o carte în viaţa lor.

  • Ryanair a anunţat o nouă rută din România. Unde puteţi zbura de astăzi de pe aeroportul Otopeni cu 9,99 euro

    Compania scoate la vânzare locuri cu preţuri care pornesc de la 9,99 de euro pentru călătorii în perioada ianuarie-aprilie, care sunt disponibile pentru rezervări până vineri, 19 ianuarie.

    Printre cele mai recente schimbări implementate de operatorul low-cost se numără şi:

    • Tarife pentru bagajele înregistrate de 25 de euro (pentru un bagaj de 20kg)
    • Zboruri de legătură în Milano, Roma şi Porto
    • 20 de rute lung curier Air Europa din Madrid
    • Un nou parteneriat cu Erasmus Network, ce le oferă studenţilor reduceri şi o platformă de rezervări dedicată
    • Recunoaşterea vocală Alexa pentru căutarea zborurilor, hotelurilor şi verificarea situaţiei zborurilor pe Ryanair.com

    =

  • Wizz Air lansează trei rute noi din România. Care sunt destinaţiile spre care veţi putea zbura în 2018

     „2017 a fost un an al expansiunii masive pentru Wizz Air. Am avut creşteri semnificative în toate sectoarele de business care au determinat ca WIZZ să devină una dintre companiile aeriene cu cea mai mare creştere şi care au aşezat fundaţia pentru viitoarea dezvoltare a companiei în următorul deceniu. Cu modelul nostru de business dovedit ultra-low-cost, cu echipajul extrem de competent şi orientat către client, cu flota noastră tânără şi de ultimă generaţie, precum şi cu servicii excelente, suntem bine poziţionaţi să devenim compania aeriană pe care o aleg pasagerii frecvenţi din toate ţările în care operăm, să ne continuăm creşterea rapidă şi consistentă şi să aducem şi mai multe oportunităţi de călătorie în Europa şi în afara sa”, a declarat József Váradi, Chief Executive Officer Wizz Air.

    Anul trecut, Wizz Air, care este şi cea mai mare companie aeriană din România, a transportat peste 6,8 milioane de pasageri, ceea ce reprezintă o creştere cu 28% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei în cadrul unui eveniment. În cursul anului, Wizz Air a lansat 17 noi rute din România şi şi-a extins bazele din Cluj-Napoca şi Craiova adăugând două aeronave suplimentare şi creând astfel peste 70 de locuri de muncă directe în cadrul companiei.

    Continuând creşterea sa puternică, Wizz Air va avea 8,8 milioane de locuri la vânzare pe rutele sale din România în 2018, cu 16% mai mult decât anul trecut. După expansiunea deja anunţată pentru operaţiunile din România, Wizz Air va avea alocate 24 de aeronave la cele şase baze, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara, iar numărul de angajaţi orientaţi către pasageri va ajunge la peste 950. Wizz Air operează şi de pe aeroporturile din Constanţa, Satu–Mare, Suceava şi Tîrgu Mureş. În prezent, reţeaua Wizz Air din România este formată din 143 de rute, dintre care şi zborul intern Bucureşti – Cluj-Napoca.

    De la baza din Bucureşti, operatorul a transportat în 2017 3,1 milioane de pasageri, cu o creştere de 19% faţă de anul anterior. În total, Wizz Air a transportat mai mult de 28 de milioane de pasageri pe rutele sale la costuri reduse, cu 24% mai mult faţă de 2016.

  • ANALIZĂ: În ultimii 5 ani, de sărbători, zborurile întârziate au afectat peste 6.800 de pasageri

    Anul trecut, în perioada 22 decembrie 2016 – 6 ianuarie 2017, aproape 26 de curse au decolat cu o întârziere mai mare de trei ore, cauzând neplăceri unui număr de aproximativ 1.350 de pasageri. Zilele de 22 şi 23 decembrie 2016, respectiv 6 ianuarie 2017, au fost cele mai aglomerate pe principalele aeroporturi din ţară, mai exact pe Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. De asemenea, tot aceste zile sunt cele care au dat cele mai multe bătăi de cap pasagerilor, în doar 24 de ore înregistrându-se 44 de curse întârziate pe aeroportul Otopeni, 32 pe cel din Cluj-Napoca şi 21 pe cel din Timişoara.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când vom avea metrou până la Aeroportul Otopeni. Anunţul ministrului Transporturilor

    ”Această magistrală cu siguranţă va fi gata în anul 2020, până în anul 2020, adică va fi gata la timp pentru angajamentul care îl are România cu activităţile din anul 2020”, a spus Felix Stroe la începutul şedinţei de Guvern.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Cum arată fabrica Philip Morris International unde se produc rezervele din tutun pentru IQOS – GALERIE FOTO

    În luna iulie a acestui an, Philip Morris International a anunţat că va investi 490 de milioane de euro pentru a transforma fabrica de ţigări din Otopeni într-o unitate de producţie a rezervelor din tutun care se folosesc împreună cu IQOS, dispozitivul Philip Morris care încălzeşte tutunul în loc să îl ardă. Mai mult decât atât, compania a precizat că această investiţie presupune şi crearea de 300 noi locuri de muncă, adiţional celor peste 670 de angajaţi actuali ai fabricii.

    “Dintre fabricile care au început, în acest an, procesul de transformare din unităţi care produc ţigarete în fabrici care produc rezerve din tutun pentru IQOS, fabrica din Otopeni este prima care a început producţia. Fabrica din România va deservi mai multe pieţe din Uniunea Europeană, dar şi din Asia, unul dintre primele exporturi fiind către Japonia”, a declarat Herman Van Staalduinen, Operations Director Philip Morris România.

    Procesul retehnologizării fabricii din România a fost început anul acesta. În 2017, fabrica a trecut printr-o prima fază a transformării, care a presupus instalarea de echipamente tehnologice noi, cu ajutorul cărora a fost demarată o primă fază a producţiei. O altă etapă în procesul de transformare a presupus recalificarea profesională a angajaţilor actuali, aceasta presupunând training-uri şi schimburi de experienţă la fabrica din Bologna şi la centrul de cercetare şi dezvoltare din Elveţia, precum şi training-uri locale.

    Până în 2020, în fabrica din Otopeni va fi finalizat procesul de transformare prin extinderea cu încă o secţie de procesare a tutunului.

    Până la finalul anului 2018, Philip Morris International planifică să aibă o capacitate anuală globală de producţie de aproximativ 100 miliarde de unităţi – HeatSticks.

    “Poziţionarea fabricii în context geografic şi performanţele acesteia demonstrate de-a lungul timpului sunt atribute ce au făcut firească decizia de a investi în România. Cei peste 3.7 milioane de utilizatori IQOS la nivel global şi numărul în creştere continuă a celor care aleg această metodă de a consuma tutunul la nivel local nu fac decât să certifice viziunea pe termen lung pe care ne-am asumat-o, de a contribui la crearea

    unui viitor fără fum, în România”, a adăugat Branislav Bibic, Managing Director Philip Morris România.