Tag: orase

  • Facturi mai mari în decembrie faţă de noiembrie, în marile oraşe. Oamenii au plătit dublu sau triplu

    În marile oraşe din România, unde numărul abonaţilor la sistemul centralizat de termoficare – acolo unde acesta mai există – scade de la un an la altul, valoarea facturilor la căldură a crescut în luna decembrie comparativ cu noiembrie cu câteva zeci de lei, iar în unele cazuri chiar s-a dublat sau s-a triplat.

    Costurile la încălzire diferă în funcţie de preţul gigacaloriei, de valoarea subvenţiei suportată de administraţia locală, dar şi de mărimea apartamentului, de starea construcţiei – dacă este bloc vechi sau nou, dacă este sau nu izolat termic -, de repartitoare.

    Astfel, la Arad, pentru un apartament de două camere fără repartitoare factura la încălzire pe decembrie a fost de 370 de lei, dublu faţă de luna anterioară, în timp ce la Deva, doi pensionari care locuiesc tot într-un apartament cu două camere, pe care l-au încălzit mai puţin, având repartitoare, au avut de plătit 18 lei pe luna decembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FACTURILE LA CĂLDURĂ: Costurile la încălzire, mai mari şi cu 25% în marile oraşe faţă de iarna trecută

    O parte dintre abonaţii la sistemele de termoficare au plătit în decembrie 2012 facturi de două ori sau de trei ori mai mari faţă de noiembrie, însă cu toate acestea au existat şi costuri surprinzător de mici, locatarul unei garsoniere din Deva având de achitat, spre exemplu, 6 lei.

    ARAD

    La Arad, facturile pentru energia termică furnizată de CET în luna decembrie au crescut cu 80 până la 100 la sută faţă de luna noiembrie, însă sunt uşor mai mici faţă de perioada similară a anului anterior, când gigacaloria costa mai mult, iar temperaturile exterioare au fost mult mai mici.

    Astfel, în medie, proprietarii de apartamente cu două camere care nu au repartitoare de căldură plătesc 370 de lei pentru căldură, faţă de 190 de lei cât au plătit în noiembrie. “Din calcule, un apartament cu două camere a avut un consum de 1,3 gigacalorii pe lună, iar tariful actual este de 290 de lei gigacaloria. Este dublu faţă de luna precedentă (noiembrie)”, a spus preşedintele Uniunii Locale a Asociaţilor Locative (ULAL) Arad, Dorina Lupşe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile locuinţelor din principalele oraşe din ţară s-au redus la jumătate faţă de 2008

    Astfel, dacă un metru pătrat util costa, în medie, 2.058 de metri pătraţi înainte de valul de scăderi provocate de rece­siune, acum aceeaşi unitate de suprafaţă poate fi achiziţionată cu mai puţin de 1.000 de euro, respectiv cu 986 de euro. Marja de scădere este diferită însă atât în funcţie de fiecare oraş în parte, cât şi de diferitele categorii de locuinţe. Imobiliare.ro prezintă o analiză a evoluţiei preţurilor în marile oraşe ale ţării, luând ca exemplu particular unităţile locative cu două camere, acestea fiind cele mai căutate.

    Mai multe pe zf.ro

  • Peste 40% din comune şi oraşe au planuri de urbanism mai vechi de 10 ani

    “În urma analizei făcute de Ministerul Turismului se constată că 42% din unităţile administrativ teritoriale au în continuare planurile de urbanism general mai vechi de 10 ani, iar din acestea doar 25% au hotărâre de consiliu local de prelungire a termenului de valabilitate”, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de MDRT, care vizează modificarea şi completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Potrivit proiectului, planul urbanistic general are atât caracter director şi strategic, cât şi de reglementare, şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate teritorială va trebui să îşi actualizeze periodic, la maximum zece ani, planul urbanistic general, în funcţie de evoluţia previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali.

    Termenul de zece ani va putea fi prelungit cu maximum trei ani, prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la intrarea în vigoare a planului urbanistic general actualizat. “Prevederile ordonanţei introduc pe de o parte facilităţi pentru autorităţile locale prin asigurarea unor termene suplimentare în care documentaţiile de urbanism care nu au fost actualizate să sprijine investiţiile locale, dar pe de altă parte impun limitarea acestor facilităţi în timp, pentru a nu se ajunge în situaţia în care primăriile vor avea dificultăţi în implementarea proiectelor cu fonduri UE în perioada 2014 – 2020 din cauza lipsei documentaţiilor de urbanism legale necesare”, potrivit notei de fundamentare. Citiţi continuarea pe www.zf.ro Astfel, planurile de urbanism generale elaborate şi aprobate până în anul 2003, pentru care a fost iniţiată procedura de achiziţie a elaborării/actualizării, pot rămâne în vigoare în urma aprobării unei noi hotărâri a consiliului local/ Consiliului General al Municipiului Bucureşti până la data aprobării noii documentaţii, dar nu mai târziu de 30 decembrie 2014. În cazul celor elaborate şi aprobate până în anul 2003 pentru care nu a fost iniţiată procedura de achiziţie a elaborării sau actualizării, termenul limită este 30 decembrie 2015.

    Mai multe pe zf.ro

  • Top 12 oraşe unde găseşti cea mai bună mâncare ieftină (GALERIE FOTO)

    Ghidul de călătorii Frommer’s a întocmit un top al celor mai bune oraşe pentru cei tentaţi să-şi cumpere mâncare de la colţul străzii, cu detalii despre locurile unde se găsesc cele mai gustoase ori mai ieftine delicatese locale. Vă invităm să completaţi topul şi cu alte oraşe (sau, poate, să-l contraziceţi, în funcţie de propria experienţă de călătorie).

  • Oraşele din România în care bărbaţii se simt cel mai bine

    Cercetarea, realizată pe un număr de 11 oraşe din România (Bucureşti, Cluj Napoca, Constanţa, Timişoara, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Braşov, Galaţi şi Râmnicu Vâlcea) a luat în calcul mai multe criterii, considerate esenţiale unui stil de viaţă bărbătesc: numărul de locuri amenajate pentru pescuit, numărul de spaţii verzi disponibile bărbaţilor, numărul de baze sportive accesibile acestora, dar si numărul de femei singure dintr-un oraş.

    Topul oraşelor favorabile bărbaţilor în funcţie de numărul de femei singure

    Astfel, în topul oraşelor cu cele mai multe locuri amenajate pentru pescuit se află Bucureştiul (cu peste 102 zone disponibile în zona Bucureşti-Ilfov), urmat fiind de Cluj Napoca (48) şi de Iaşi (43). Din punct de vedere al spaţiului verde disponibil acestora, Cluj Napoca se află pe primul loc (cu 127 mp disponibili unui bărbat), Galaţiul şi Bucureştiul ocupând următoarele poziţii, cu 124 mp şi, respectiv, 99 mp de spaţiu verde disponibili pentru fiecare bărbat.

    Topul oraşelor cu cele mai frumoase femei

    În topul oraşelor cu cele mai multe baze sportive accesibile bărbaţilor se află Cluj Napoca, urmat fiind de Braşov (locul II) şi de Timişoara şi Constanţa (locul III). Conform datelor, bărbaţii din Ploieşti şi din Bucureşti beneficiază de cele mai puţine oportunităţi de a face mişcare.

    Topul oraşelor favorabile bărbaţilor în funcţie de numărul de săli de sport

    Cele mai multe femei singure se află, conform cercetării Daedalus Millward Brown, în Râmnicu Vâlcea (46%), în timp ce pe următoarele locuri se află Iaşi (45%) şi Sibiu (44%). În paralel, cercetarea natională cu privire la percepţia bărbatilor despre oraşele cu cele mai frumoase femei a clasat Bucureştiul (17.51%) pe primul loc, urmat de Iaşi (13.47%) şi Cluj Napoca (9.19%).

    Topul oraşelor favorabile bărbaţilor în funcţie de spaţii special amenajate pentru pescuit

    Oraşele cu cele mai frumoase femei au fost identificate prin intermediul unui chestionar online, realizat de iVox.ro, la care au raspuns 1262 de bărbaţi cu vârsta peste 18 ani.Cercetarea, iniţiată de O.B.R Bergenbier, a fost implementată atât cu ajutorul unui desktop-research realizat de compania de cercetare Deadalus Millward Brown cât şi prin intermediul unui chestionar online disponibil pe platforma iVox.ro. Obiectivul acesteia a fost identificarea oraşelor favorabile stilului de viaţă bărbătesc.

    Topul oraşelor favorabile bărbaţilor în funcţie de spaţiul verde disponibil bărbaţilor

    Bergenbier S.A. ocupă poziţia a 3-a în industria locală a berii, conform datelor de retail audit MEMRB România. Prezentă în România din 1994, compania operează în prezent o unitate de producţie la Ploieşti şi are aproximativ 600 de angajaţi. Compania, parte din grupul StarBev, care mai cuprinde operaţiuni în alte 8 ţări din Centrul şi Estul Europei, a fost preluată de Molson Coors Brewing Company, una dintre cele mai mari companii de bere din lume.

  • O nouă serie de tornade în SUA: Cel puţin 27 morţi şi un oraş distrus complet

    Trei morţi au fost raportaţi în districtul Jefferson şi alţi patru în oraşul Holton, în Indiana (nord). “Din informaţiile pe care le-am primit prin telefon se pare că Marysville a fost ras de pe faţa pământului”, a declarat primarul acestui orăşel situat în Indiana la graniţa cu Tennessee. Aproximativ 51 de tornade au fost înregistrate în şapte state, dar mai ales în Alabama (sud), Tennessee (sud) şi Illinois (nord) vineri după-amiază. Imaginile difuzate în continuu de posturile de televiziune americane arată autobuze şcolare răsturnate, acoperişurile smulse ale clădirilor şi case din lemn din care a rămas numai podeaua.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Imagini uimitoare cu lumea îngheţată (GALERIE FOTO)

    În urma îngheţului s-au creat mai multe peisaje de-a dreptul uimitoare, în special în Europa de Est.

    La Constanţa, pe malul Mării Negre au fost făcute fotografii cu ţărmul şi portul Tomis acoperit de zăpadă şi de gheaţă. Iată imaginile care au făcut înconjurul lumii.

    SURSA: www.dailymail.co.uk

  • Locuri de pe planetă care-ţi taie respiraţia (GALERIE FOTO)

    Cum arată paradisul pe Pământ, cele mai frumoase 100 de locuri pe care orice om trebuie să le vadă într-o viaţă, cele mai impresionante peisaje de pe glob: orice denumire a unei asemenea înşiruiri e bună, pentru că orice clasament de acest gen rămâne subiectiv şi deschis, în funcţie de preferinţele celor ce fac astfel de topuri. De aceea, n-am încercat aici să facem o ierarhie, ci am început doar o serie pe care cititorii sunt liberi s-o completeze cu propunerile lor şi, de ce nu, cu propriile lor amintiri de vacanţă.

    Sursa: The Cool Hunter

  • Unde şi cum mai locuiesc românii?

    În anii ’70-’80 ai veacului trecut, blocul (sau cum frumos îi spun francezii – HLM, adică locuinţă cu chirie moderată) comunist, proliferant şi invaziv, orwellian repetitiv şi lipsit de stil sau personalitate, a compromis pe termen lung, la noi, ideea de locuinţă colectivă. Programul dezvoltat în acei ani prin grija partidului oferea, e drept, rapid şi ieftin o casă valului uriaş de noi orăşeni, veniţi să întărească dezvoltarea industrială a ţării (marea obsesie a lui Ceauşescu).

    Rezultatul este ştiut: zeci de mii de blocuri cu arhitectură primitivă, exclusiv funcţională, au invadat, într-o primă fază, zonele periferice ale oraşelor şi le-au nivelat, găzduind milioane oameni ai muncii. Ulterior, acelaşi tip de clădiri s-a năpustit asupra centrului urban, desfigurând, de această dată, profilurile marilor oraşe. Cel mai afectat a fost, desigur, Bucureştiul, care a găzduit faraonicul proiect al Centrului Civic, care a însemnat nu doar distrugerea unor vechi cartiere, ci şi construirea pe înalt a unor blocuri cu desen neinspirat şi, oricum, incongruent în raport de vecinătăţi.

    Contrareacţia, în primii ani ce au urmat momentului 1989, a fost aproape îndreptăţită: o creştere necontrolată, malignă, a suburbiilor, cu case înşiruite, grupate în comunităţi opace, care dădeau iluzia tihnei rurale şi zgândăreau orgoliul noilor îmbogăţiţi de a avea propria “bătătură”.

    În anii din urmă, oamenii au început însă să redescopere calitatea locuirii în oraş, în clădiri cu mai multe niveluri, iar ceea ce i-a atras au fost tocmai proiectele flexibile, individualizate şi orientate către client, care le ofereau prilejul de a-şi afirma identitatea.

    Recentul album editat de Igloomedia descrie, în imagini şi texte elocvente, 19 astfel de proiecte (fie că se numesc imobile rezidenţiale, ansamblu de locuinţe sau imobile de apartamente), care recuperează şi reinterpretează inspirat un anumit tip de ţesut urban, sau pur şi simplu oferă, după cum spune Viorica Buică, coordonatoarea volumului, “alte repere de confort în raport cu blocul comunist”, sau propun “alternativele la standardizare”. Funcţionale, dar şi atractive, aceste creaţii aparţin unor arhitecţi tineri şi vestesc apariţia, în viitor, a unor spaţii comune mai ample, care ar putea redefini fundamentele locuirii urbane.

    “Locuinţe colective din România”, Editura Igloomedia, Bucureşti, 2011