BusinessMagazin

Tag: orase

  • Taifunul Muifa: mai multe oraşe din China opresc avioanele, vapoarele şi trenurile

    Autorităţile din China au ridicat, miercuri, la cel mai mare nivel, alerta de ciclon tropical, în timp ce taifunul Muifa se apropia de zona dens populată din jurul râului Yangtze. Shanghai şi alte oraşe au anulat activităţile din aeroporturi, gări şi porturi, potrivit Reuters. 

    Toate zborurile de pe aeroporturile Pudong şi Hongqiao din Shanghai au fost anulate, în timp ce oraşul Hangzhou, situat la sud-vest de Shanghai, va întrerupe zborurile interne începând de miercuri seara.

    Zborurile de pe aeroporturile din Zhoushan şi Ningbo, în provincia de coastă Zhejiang, au fost şi ele anulate, în timp ce centrul pentru nave, comun celor două oraşe, a suspendat temporar descărcarea şi încărcarea petrolului şi a ordonat petrolierelor să rămână la ancoră.

    Delta Yangtze din estul Chinei este cea mai prosperă regiune a ţării, Shanghai fiind capitala financiară şi comercială a naţiunii, iar oraşele învecinate importante centre industriale. Portul Ningbo-Zhoushan şi portul Shanghai se numără printre cele mai aglomerate din lume.

    Autorităţile din Shanghai au emis un avertisment prin care i-au anunţat pe locuitori că se aşteaptă rafale de vânt şi ploi abundente până joi. Oraşul de 25 de milioane de locuitori a luat mai multe măsuri de siguranţă, anunţând planuri de limitare a vitezelor pentru trenurile supraînălţate la sol sau chiar de închidere a staţiilor.

    Potrivit meteorologilor, se aşteaptă ca Muifa să se deplaseze spre nord-vest cu o viteză de 20-25 kmh (12-15 mph) şi să atingă pământul de-a lungul oraşelor de coastă din provincia Zhejiang miercuri seara, apoi să treacă prin golful Hangzhou pentru a atinge un al doilea punct de aterizare în Shanghai.

    Revista chineză Caixin a relatat că Muifa ar putea fi cel mai puternic taifun din delta râului Yangtze din ultimul deceniu. Meteorologii susţin că taifunul s-a format din cauza vremii neobişnuit de caldă din acest an şi a temperaturilor ridicate din Marea Chinei de Est.

    Autorităţile din Zhejiang au emis o „avertizare cod roşu” pentru inundaţii în mai multe zone.

  • Cele mai bune oraşe din lume în care să locuieşti în 2022

    Sunteţi în căutarea unei schimbări de peisaj, dar încă tânjiţi după zumzetul vieţii de oraş? Aveţi idee unde aţi putea să vă faceţi un nou cămin? Poate că ar trebui să începeţi să căutaţi în Europa de Vest sau în Canada, dacă ne luăm după cel mai recent clasament al celor mai bune oraşe din punct de vedere al nivelului de trai din lume, conform Bloomberg.

    Cu Covid-19 devenind rapid o amintire în mare parte a lumii, Indicele Global de Locuibilitate 2022 al Economist Intelligence Unit arată foarte asemănător cu cel din zilele de dinaintea pandemiei.

    Viena a recâştigat primul loc pe care îl deţinea în urmă cu trei ani, după ce a ajuns pe locul 12 în 2021 din cauza închiderii muzeelor şi restaurantelor, provocată de Covid-19. Capitala austriacă a devansat cu puţin oraşul Copenhaga din Danemarca, datorită unui scor mai mare la capitolul sănătate, în timp ce Zurich din Elveţia, Calgary şi Vancouver din Canada completează primele 5 locuri.

    La coada celor 173 de oraşe se află Tripoli din Libia, oraşul nigerian Lagos şi oraşul sirian Damasc.

    ”În ultimii doi ani, clasamentele EIU privind nivelul de trai pe plan mondial au fost în mare parte determinate de pandemia Covid-19, cu închideri şi măsuri de distanţare socială care au afectat scorurile pentru cultură, educaţie şi asistenţă medicală în oraşele din întreaga lume”, se arată în raport. ”Cu toate acestea, în cel mai recent sondaj al nostru, indicele s-a normalizat, deoarece restricţiile au fost ridicate în multe ţări.”

    Singurele oraşe non-europene sau canadiene care au intrat în top 10 au fost Osaka, din Japonia şi Melbourne din Australia, care se află la egalitate pe locul 10.

    Potrivit EIU, alte oraşe nu s-au descurcat la fel de bine. Atât Australia, cât şi Noua Zeelandă au avut graniţele închise la începutul anului 2021, ceea ce a menţinut cazurile de Covid la un nivel scăzut şi o viaţă relativ normală, dar tulpinile mai infecţioase care au făcut ravagii în rândul populaţiei mai târziu în acel an au perturbat viaţa normală. Wellington şi Auckland s-au prăbuşit 46 şi respectiv 33 de locuri, cele mai mari scăderi de pe listă.

    Printre cele mai mari evoluţii în sens invers se numără Londra, care a urcat 27 de locuri fiind situat pe locul 33 şi Los Angeles, care a urcat 18 locuri, ajungând pe locul 37.

    În raport se menţionează că China nu a beneficiat încă de ridicarea restricţiilor Covid, focarele de virus au dus la închideri stricte, în timp ce invazia Rusiei în Ucraina a făcut ca Kievul să fie exclus de pe listă.

    EIU a precizat că oraşele au fost clasificate în funcţie de peste 30 de factori calitativi şi cantitativi din cinci mari categorii: stabilitate, asistenţă medicală, cultură şi mediu, educaţie şi infrastructură.

     

    Primele 10 oraşe sunt următoarele:

    1) Viena, Austria

    2) Copenhaga, Danemarca

    3) Zurich, Elveţia

    4) Calgary, Canada

    5) Vancouver, Canada

    6) Geneva, Elveţia

    7)  Frankfurt, Germania

    8) Toronto, Canada

    9)  Amsterdam, Ţările de Jos

    10) Osaka, Japonia şi Melbourne, Australia (egalitate)

     

    Ultimele 10 locuri sunt ocupate de:

    163)  Teheran, Iran

    164) Douala, Camerun

    165) Harare, Zimbabwe

    166) Dhaka, Bangladesh

    167) Port Moresby, Papua Noua Guinee

    168) Karachi, Pakistan

    169) Alger, Algeria

    170) Tripoli, Libia

    171) Lagos, Nigeria

    172)  Damasc, Siria

     

  • Surprize în topul mondial al oraşelor care oferă cele mai bune condiţii locuitorilor. Câştigătorul de anul trecut a ieşit din top 10 în 2022, ajungând pe un surprinzător loc 34

    Clasamentul anual al celor mai „locuibile” oraşe din lume a fost publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), iar Indicele global pentru 2022 arată câteva diferenţe majore faţă de anul precedent. EIU a clasificat 173 de oraşe din întreaga lume în funcţie de o varietate de factori, inclusiv asistenţa medicală, rata criminalităţii, stabilitatea politică, infrastructura şi accesul la spaţii verzi.

    În general, Europa a dominat lista, cu şase locuri în primele 11. De altfel podiumul este ocupat de oraşe din Austria, Danemarca şi Elveţia. În plus, Elveţia a fost singura ţară din Europa care a avut două intrări în top 10.

    Totuşi, marea câştigătoare pare să fie Canada care are trei oraşe între cele mai atrăgătoare comunităţi din lume.

    „Oraşele care se aflau spre vârful clasamentului nostru înainte de pandemie şi-au revenit datorită stabilităţii lor, infrastructurii şi serviciilor bune, precum şi activităţilor de agrement variate”, au explicat autorii clasamentului.

    Câştigătorul de anul trecut, Auckland din Noua Zeelandă, a ieşit din top 10 în 2022, ajungând pe un surprinzător loc 34. Vecina Australia a avut cea mai vizibilă scădere în clasament în acest an, râmânând cu un singur oraş în primele 10.

    Deşi Europa a avut o evoluţie foarte bună în 2022, din top lipsesc două oraşe importante, Londra şi Paris. Creşterea costului vieţii a jucat un rol în ambele metropole, la fel ca şi decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, au precizat specialiştii.

    Conflictele armate au fost factorul determinant pentru plasarea unor oraşe la coada clasamentului. Damasc, Lagos şi Tripoli au fost considerate cele mai puţin neatrăgătoare oraşe din lume. Oraşul Kievul nu a fost analizat în acest an din cauza războiului din Ucraina.

    Clasamentul din 2022:
    1. Viena, Austria
    2. Copenhaga, Danemarca
    3. Zurich, Elveţia
    4. Calgary, Canada
    5. Vancouver, Canada
    6. Geneva, Elveţia
    7. Frankfurt, Germania
    8. Toronto, Canada
    9. Amsterdam, Ţările de Jos
    10. Osaka, Japonia şi Melbourne, Australia (egalitate)

  • Cele mai romantice oraşe şi cele mai romantice moduri de a explora un oraş de Valentine’s Day

    Viaţa socială a oamenilor s-a transformat în ultimii doi ani, pe măsură ce lucrul de acasă pentru o bună parte dintre angajaţi şi distanţarea socială pentru protejarea sănătăţii au devenit noua normalitate. Oamenii au avut mai puţine ocazii să se întâlnească şi să creeze conexiuni autentice cu cei din jur, însă nevoia de astfel de experienţe s-a intensificat.

    Astfel, anul acesta, 88% dintre respondenţii la un sondaj de Valentine’s Day realizat de Free Now spun că nu văd niciun motiv pentru care nu ar sărbători această zi romantică.

    Cele mai romantice oraşe din ţară pentru a petrece această zi sunt Braşov (30%), Sibiu (17%), Bucureşti (15%) şi Cluj-Napoca (12%), conform respondenţilor din 10 dintre cele mai importante oraşe din România care au participat la sondaj.

    Pentru aproape 37% dintre românii care au răspuns la sondaj, unul dintre cele mai romantice moduri de a se plimba şi explora un oraş de Valentine’s Day, împreună cu persoana cu care se întâlnesc, este să împartă o maşină prin opţiunile de ridesharing sau taxi.

    În schimb, pentru plimbări mai lungi, 46% ar alege maşina personală, iar 15% consideră romantice plimbările cu bicicleta, în ciuda vremii.

    Aproape 28% dintre participanţii la sondaj spun că obişnuiesc să sărbătorească Ziua Îndrăgostiţilor printr-o ieşire la restaurant. Alţi 20% o petrec acasă cu persoana iubită, în timp ce 11% se bucură de plimbări în natură şi aproape tot atâţia aleg o ieşire în afara oraşului în care locuiesc.

    Alte modalităţi populare de a petrece timpul cu această ocazie sunt ieşirile în oraş, relaxarea la spa, vizionarea unui film la cinema sau mersul la cumpărături, în timp ce un român din zece spune că nu sărbătoreşte deloc Valentine’s Day.

    62% dintre respondenţii la sondaj spun că aleg să ajungă la destinaţia de Ziua Îndrăgostiţilor folosind o opţiune de ridesharing sau taxi. Principalul motiv este preocuparea pentru siguranţă pentru 45%, mai ales dacă au de gând să consume băuturi alcoolice în timpul întâlnirii. În acelaşi timp, 44% spun că astfel scapă de grija întârzierii la întâlnire, iar 36% consideră că acest mod de a călători le oferă mai mult confort şi o soluţie să nu-şi strice ţinuta în aglomeraţie sau din cauza vremii nefavorabile. Pe de altă parte, peste 20% consideră că ridesharing-ul le oferă libertate şi o cale rapidă de scăpare de la o întâlnire care nu merge bine şi 15% spun că e mai uşor să împartă o cursă cu persoana cu care se întâlnesc şi astfel să petreacă mai mult timp împreună.

  • A fost publicat topul oraşelor cu cel mai groaznic trafic din lume. Pe ce loc este Capitala şi cu ce viteză merge în medie un bucureştean

    Potrivit firmei de analiză a transporturilor Inrix, cel mai aglomerat oraş din lume este Londra. Pe primele poziţii în topul celor 1.000 de oraşe în care vei petrece cel mai mult timp blocat în trafic se mai află şi Paris, Bruxelles, Moscova şi New York.

    Bucureştiul nu putea lipsi din topul celor mai aglomerate oraşe din lume. Capitala se află pe locul 11, conform analizei Inrix. Se pare că un bucureştean circulă în medie cu 22,5 km/h şi pierde 98 de ore pe an în trafic.

    În timp ce traficul revine la valorile de dinaintea pandemiei, deplasările în centrul oraşelor continuă să fie la un nivel inferior faţă de anul 2019. De exemplu, în SUA sunt cu 22% mai mici, iar în Marea Britanie au scăzut cu 19%, deoarece multe persoane continuă să lucreze de acasă.

    Traficul global în 2021 este încă sub nivelul din 2019, dar creşterea faţă de 2020 semnalează o redresare economică semnificativă.

    Deplasările rutiere europene sunt din ce în ce mai aproape de nivelurile anterioare pandemiei de COVID deoarece restricţiile s-au atenuat începând cu jumătate anului 2021. Transportul în comun şi transportul feroviar râmăn sub nivelul pre-pandemic.

  • Incidenţă record într-o comună din judeţul Hunedoara: rata de incidenţă este de 33,3 la mie

    55 de oraşe din 272 de comune din România înegistrează joi o incidenţă de peste 10 la mie. Cea mai mare incidenţă din ţară, de 33,3 la mie, este raportată într-o comună din Hunedoara.

    Potrivit GCS, în 55 de oraşe incidenţa a trecut de 10 la mie, iar în 3 de 20 la mie. Este vorba de Bragadiru (20,46), Otopeni (20,43) şi Popeşti-Leordeni (20,22), toate din judeţul Ilfov.

    De asemenea, în 272 de comune incidenţa a depăşit 10 la mie.

    Cea mai amre incidenţă din ţară, de 33,3 la mie, se înregistrează în Brănişca, judeţul Hunedoara.

    În total, sunt 12 comune cu incidenţe de peste 20:

    1 Hunedoara, Brănişca-33,33
    2 Giurgiu, Malu-26,13
    3 Cluj, Dăbâca-25,25
    4 Ilfov, Tunari-23,79
    5 Maramureş, Boiu Mare-23,49
    6 Ialomiţa, Moldoveni-23
    7 Ilfov, Chiajna-22,84
    8 Hunedoaa, Lelese-22,73
    9 Arad, Şiştarovăţ-21,39
    10 Ilfov, Domneşti-20,95
    11 Călăraşi, Ulmu-20,7
    12 Ilfov, Dobroeşti-20,54.

  • Opt oraşe şi 61 de comune au incidenţe de peste 10 la mie

    Opt oraşe şi 61 de comune din România au luni incidenţe de peste 10 la mie. Cea mai mare incidenţă, de 18,88 la mie, se înregistrează în Zâmbeasca, judeţul Teleorman.

    Potrivit CNCAV, luni, 185 de oraşe din ţară aveau incidenţa mai mare de 3 la mie. Cea mai mare incidenţă se înregistrează în Bragadiru, judeţul Ilfov, de 14,12 la mie, oraş urmat de Videle (judeţul Teleoman, cu 12,11 la mie, şi de alte trei oraşe din Ilfov: Popeşti-Leordeni cu 12,08, Voluntari cu 11,84 şi Măgurele cu 11,82 la mie.

    Pe locul 6 se află oraşul Slănic, judeţul Prahova, cu o incidenţă de 11,09, pe locul 7 Otopeni, judeţul Ilfov, cu 10,67, iar pe locul 8 Timişoara, cu 10,59.

    Lista localităţilor cu incidenţe mai mari de 3 la mie cuprinde 991 de comune. Dintre acestea, 61 au incidenţa peste 10.

    Primele locuri sunt ocupate de: Zâmbreasca, judeţul Teleorman (18,88), Almăj, judeţul Dolj (15,81), Zam, judeţul Hunedoara (15,31), Sânmihaiu Român, judeţul Timiş (15,12).

  • 8 oraşe şi 71 comune au incidenţă de peste 6 la mie

    Un număr de 86 de oraşe şi 454 de comune au incidenţe mai mari de 3 la mie, a anunţat duminică CNCAV. Dintre acestea, 8 oraşe şi 71 de comune înregistrează mai mult de 6 cazuri la mia de locuitori.

    Cele 8 oraşe cu incidenţă de peste 6 la mie sunt:

    1 Bragadiru (Ilfov) 7,75
    2 Slănic (Prahova) 7,69
    3 Fundulea (Călăraşi) 7,46
    4 Voluntari (Ilfov) 6,77
    5 Popeşti-Leordeni (Ilfov) 6,68
    6 Timişoara (Timiş) 6,58
    7 Horezu (Vâlcea) 6,38
    8 Otopeni (Ilfov) 6,35.

    Dintre reşedinţele de judeţ mai au incidenţe de peste 3 la mie Bistriţa (5,25), Satu Mare (5,22), Cluj-Napoca (4,87), Alexandria (4,74), Craiova (4,62), Slatina (4,47), Baia Mare (4,45), Bucureşti (4,35), Botoşani (4,34), Giurgiu (4,16), Zalău (4,12), Slobozia (3,83), Suceava (3,75), Sibiu (3,68), Constanţa (3,58), Reşiţa (3,45), Drobeta-Turnu Severin (3,44), Arad (3,32), Alba Iulia (3,3), Bacău (3,22), Călăraşi (3,1).

    Dintre comune, cea mai mare incidenţă se înregistrează în Ticlavaniu Mare din Caraş-Severin, de 13,01 la mie. Incidenţe peste 10 mai sunt în Cătina, judeţul Cluj, Gârnic, judeţul Caraş-Severin, Gura Vadului, judeţul Prahova, şi Zâmbreasca, judeţul Teleorman.

  • 79 de oraşe şi 414 comune au incidenţa Covid peste 3 la mie. 4 localităţi cu peste 10 la mie

    79 de oraşe şi 414 comune sunt pe lista localităţilor cu incidenţă mai mare de 3 la mie, potrivit datelor anunţate sâmbătă de CNCAV.

    Printe oraşe, cea mai mare incidenţă este în Slănic, judeţul Prahova, unde sunt 7,12 cazuri la mia de locuitori. Pe locurile următoare se găsesc Bragadiru, judeţul Ilfov, cu 6,91 la mie, Popeşti-Leordeni, tot din Ilfov, cu 6,27, Horezu, judeţul Vâlcea, cu 6,23, şi Voluntari, judeţul Ilfov, cu 6,09.

    Printre reşedinţele de judeţ, Timişoara are cea mai mae incidenţă (5,98), urmată de Satu Mare (5,27), Bistriţa (5.06), Cluj-Napoca (4,47), Alexandria (4,27), Baia Mare (4,23), Craiova (4,22), Botoşani (4,1), Bucureşti (4,1), Slatina (3,99), Zalău (3,71), Giurgiu (3,68), Suceava (3,51), Sibiu (3,41), Arad (3,19), Constanţa (3,16), Drobeta-Turnu Severin (3,11), Bacău (3,08) şi Reşiţa (3,07).

    În ceea ce priveşte comunele, sunt patru care au incidenţă peste 10 la mie: Cătina, judeţul Cluj, (13,29), Gârnic, judeţul Caraş-Severin, şi Zămbreasca, judeţul Teleorman, (ambele cu 10,95 la mie), şi Gura Vadului, judeţul Pahova, (10,2).

  • Cinci oraşe, inclusiv Alba-Iulia, şi o comună din judeţul Alba intră în carantină începând de marţi

    Oraşele Alba Iulia, Sebeş, Blaj, Cugir, Abrud şi comuna Ciugud vor intra în carantină din cauza numărului mare de persoane infectate raportate la mia de locuitori. Măsura va intra în vigoare în noaptea de luni spre marţi.

    Măsurile obligatorii pentru toate persoanele care se află permanent sau tranzitează zonele menţionate, au fost stabilite prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. În interiorul celor şase localităţi vor fi limitate deplasările, vor fi interzise numeroase activităţi economice, culturale şi va fi necesară declaraţia pe propria răspundere.

    Va fi strict interzisă intrarea / ieşirea din zona carantinată prin alte zone şi căi de acces decât cele deschise circulaţiei publice de pe drumurile naţionale, judeţene, comunale şi forestiere.

    De asemenea, circulaţia şi staţionarea în spaţii publice a persoanelor va fi interzisă, cu excepţia motivelor bine justificate, pe baza Declaraţiei pe proprie răspundere (Anexă), legitimaţie de serviciu sau a adeverinţei eliberate de angajator.

    Vor fi închise numeroase activităţi economice, mai puţin agenţii economici care comercializează produse alimentare, farmacii, curăţătorii, magazinele care comercializează hrană pentru animalele de companie precum şi cele care comercializează produse alimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice, în sistem livrare la domiciliu.

    Măsura va fi în vigoare timp de 14 zile.