Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.
Tag: oracle
-
Ce salariu câştigă un angajat la Banca Transilvania
Demersul ZF, care a calculat salariile medii din companiile care au cele mai mari bugete de salarii din România, scoate la iveală unul dintre cele mai bine păzite secrete de către companii. În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. De exemplu, fiecare zi de salariu la OMV Petrom aduce 80 de milioane de lei în economie.
-
Povestea omului care deţine acţiuni la Apple, Google, Oracle şi YouTube
S-a născut în Yonkers, o suburbie a New Yorkului, şi încă de mic a studiat în şcoli cu profil catolic. Odată cu armata a ajuns pentru prima dată în California şi a descoperit că există locuri unde iarna nu ninge, aşa că a decis să se mute în California.
După ce a absolvit Fordham University Valentine şi-a început cariera ca inginer de vânzări la Raytheon. În mai puţin de un an s-a mutat la Fairchild Semiconductor, unde a construit echipa de vânzări timp de şapte ani. Apoi a plecat şi a fondat National Semiconductor.
În 1972 Valentine a fondat firma de venture capital Sequoia Capital, fiind una dintre primele companii de acest fel. În calitate de fondator a fost primul investor la Apple şi Atari, locul unde l-a cunoscut pe Steve Jobs. În 1978 Sequoia a investit 150.000 de dolari în Apple. Din 1972 şi până în prezent Sequoia Capital a finanţat start-up-uri care în prezent au o valoare la bursă combinată de 1.400 de miliarde de dolari.
Majoritatea capitaliştilor venture spun că investesc în principal în oameni, iar pieţele şi tehnologiile sunt pe plan secund. Don Valentine nu crede asta. El pariază pe piaţa care este pe cale să explodeze. Acesta ştia că piaţa calculatoarelor (Apple), bazelor de date (Oracle) sau routerelor (Cisco) o să explodeze înainte ca alţi investitori să intre pe fir. Se spune că atunci când Valentine participa la o şedinţă a unuia dintre start-up-uri şi primea hârtiile îndosariate, le scotea şi înapoia foliile spunând că acestea costă bani şi că sunt metode mai bune de a cheltui banii. Valentine a cedat controlul managerial asupra Sequoia la mijlocul anilor ’90.
De-a lungul anilor a făcut parte din boardul mai multor companii de tehnologie, precum: Apple, Atari, Cisco Systems, LSI Logic, NetApp, Oracle sau Microchip Technology.
Valentine a fost prezentat în documentarul „Something Ventured“ care a avut premiera în 2011 şi spune povestea primilor capitalişti venture şi a companiilor pe care le-au ajutat să crească. Don Valentine nu a avut niciodată diplome de la şcoli celebre precum Caltech sau Stanford Business School. El este un newyorkez ce spune lucrurilor pe nume şi s-a descurcat în viaţă datorită viziunii sale şi talentului său de vânzător. Are o avere estimată la 3,6 miliarde de dolari, trei copii şi şapte nepoţi.
-
Povestea omului care deţine acţiuni la Apple, Google, Oracle şi YouTube
S-a născut în Yonkers, o suburbie a New Yorkului, şi încă de mic a studiat în şcoli cu profil catolic. Odată cu armata a ajuns pentru prima dată în California şi a descoperit că există locuri unde iarna nu ninge, aşa că a decis să se mute în California.
După ce a absolvit Fordham University Valentine şi-a început cariera ca inginer de vânzări la Raytheon. În mai puţin de un an s-a mutat la Fairchild Semiconductor, unde a construit echipa de vânzări timp de şapte ani. Apoi a plecat şi a fondat National Semiconductor.
În 1972 Valentine a fondat firma de venture capital Sequoia Capital, fiind una dintre primele companii de acest fel. În calitate de fondator a fost primul investor la Apple şi Atari, locul unde l-a cunoscut pe Steve Jobs. În 1978 Sequoia a investit 150.000 de dolari în Apple. Din 1972 şi până în prezent Sequoia Capital a finanţat start-up-uri care în prezent au o valoare la bursă combinată de 1.400 de miliarde de dolari.
Majoritatea capitaliştilor venture spun că investesc în principal în oameni, iar pieţele şi tehnologiile sunt pe plan secund. Don Valentine nu crede asta. El pariază pe piaţa care este pe cale să explodeze. Acesta ştia că piaţa calculatoarelor (Apple), bazelor de date (Oracle) sau routerelor (Cisco) o să explodeze înainte ca alţi investitori să intre pe fir. Se spune că atunci când Valentine participa la o şedinţă a unuia dintre start-up-uri şi primea hârtiile îndosariate, le scotea şi înapoia foliile spunând că acestea costă bani şi că sunt metode mai bune de a cheltui banii. Valentine a cedat controlul managerial asupra Sequoia la mijlocul anilor ’90.
De-a lungul anilor a făcut parte din boardul mai multor companii de tehnologie, precum: Apple, Atari, Cisco Systems, LSI Logic, NetApp, Oracle sau Microchip Technology.
Valentine a fost prezentat în documentarul „Something Ventured“ care a avut premiera în 2011 şi spune povestea primilor capitalişti venture şi a companiilor pe care le-au ajutat să crească. Don Valentine nu a avut niciodată diplome de la şcoli celebre precum Caltech sau Stanford Business School. El este un newyorkez ce spune lucrurilor pe nume şi s-a descurcat în viaţă datorită viziunii sale şi talentului său de vânzător. Are o avere estimată la 3,6 miliarde de dolari, trei copii şi şapte nepoţi.
-
De ce Google îi dă lui Apple 1 miliard de dolari
Această sumă a fost dezvăluită în bătălia legală dintre Google şi Oracle, iar mai multe detalii financiare au fost dezvăluite. În 2014 Google a plătit Apple 1 miliard de dolari doar ca gigantul din California să păstreze Google ca motorul de căutare prestabilit pe iPhone, potrivit Bloomberg.
Despre veniturile din reclame, se pare că Google a încheiat un parteneriat cu Apple, în care Apple primeşte o parte din venituri de fiecare dată când un utilizator de iPhone sau iPad vede o reclamă în motorul de căutare Google. Unii speculează că Apple ar primi 34% din venituri.
Niciuna dintre companii nu a comentat asupra acestor informaţii.
-
Cine este omul de afaceri care l-a detronat pe Bill Gates şi devenit cel mai bogat om din lume
Spaniolul Amancio Ortega, cofondator al grupului Inditex (Zara) a fost desemnat cel mai bogat om din lume, potrivit clasamentului Forbes actualizat. Omul de afaceri are o avere estimată 79,6 milioane de dolari. Vânzările Inditex, cel mai mare retailer de îmbrăcăminte, au urcat la 9,42 de miliarde de euro. Omul de afaceri spaniol il devanseaza astfel pe cofondatorul Microsoft, Bill Gates (78,1 miliarde dolari), si pe magnatul din mass-media Warren Buffett (64,4 miliarde dolari).
Ei sunt urmati in clasament de mexicanul Carlos Slim (62,5 miliarde dolari), de fondatorul Amazon, Jeff Bezos (49,9 miliarde dolari), si de creatorul Oracle, Larry Ellison (47,6 miliarde dolari). Următorii în lista celor mai bogaţi oameni din lume se află mexicanul Carlos Slim (62,5 milioane de dolari), Jeff Bezos, fondatorul Amazon (49,9 milioane de dolari) şi Larry Ellison, fondatorul Oracle (47,6 milioane de dolari). Noua pozitie a lui Ortega in clasament, care se actualizeaza periodic, se datoreaza reevaluarii actiunilor companiilor listate la bursa.
Amancio Ortega s-a născut în Busdongo de Arbas, un orăşel din provincia Leon, Spania, în anul 1936, perioadă când în ţară izbucnise războiul civil. Tatăl său lucra la căile ferate, iar mama era menajeră. Când era copil, familia lui s-a mutat în La Coruña. Acolo, Amancio a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. A realizat aici că distribuirea hainelor consumă o sumă mare de bani, fiind de părere că un sistem de distribuţie direct către magazine şi către clienţi ar fi soluţii care ar ajuta la economisire. Ideile sale sunt puse în practică în 1960, când devine managerul unui magazin de haine adresat oamenilor înstăriţi din La Coruña, unde va produce haine de calitate la preţuri reduse. Succesul l-a determinat pe Ortega ca trei ani mai târziu să-şi deschidă propria afacere.
La 27 de ani, deschide Confeccions GOA (iniţialele numelui său scrise invers). Primul magazin Zara ia naştere doi ani mai târziu pe strada cea mai circulată din La Coruña şi este numit aşa pentru că numele său preferat, Zorba, era deja luat. Strategia controlului total asupra producţiei şi distribuţiei l-a propulsat rapid pe Ortega în rândul celor mai puternici oameni ai lumii: ce desena astăzi apărea pe rafturile magazinelor în cel mult trei săptămâni. În 1988, reţeaua de magazine Zara depăşeşte graniţele şi ajunge în Porto, Portugalia, iar numele companiei este schimbat în Inditex.
Până în 1990, Ortega reuşeşte să îşi lanseze magazinele în Statele Unite ale Americii şi în Franţa, iar apoi în Mexic, Belgia, Suedia sau Grecia. Sub umbrela Inditex a lansat noi mărci de îmbrăcăminte şi accesorii: Pull & Bear (1991), Massimo Dutti (1996), Bershka (1998), Stradivarius (1999), Oysho (2001), Zara Home şi Skhuaban. În 2001, Ortega devine cel mai bogat om din Spania, intrând şi în topul Forbes al miliardarilor pe locul 43, cu o avere estimată la 6,6 miliarde de dolari. În prezent, Inditex este un imperiu al modei, cu magazine deschise în mai bine de 80 de ţări din întreaga lume.
-
S-a întors la prima dragoste şi a ajuns la cele mai mari profituri din istoria firmei
Fraţii Blidăruş au înfiinţat în 2006 Softelligence, o firmă de dezvoltare de soft, însă după câţiva ani de activitate au devenit intermediari pentru companii internaţionale, ca Oracle, Microsoft sau SAP. Ceea ce a fost şi bine, şi rău. Aşa că la începutul lui 2013 au ales să le vândă clienţilor si produsele dezvoltate intern. Miza s-a dovedit câştigătoare, de vreme ce marjele de profit au crescut spectaculos în numai un an.
350.000 de euro a investit Softelligence în 2013, an în care cei doi fondatori au ales să se întoarcă la strategia de la care a pornit afacerea, adică dezvoltarea de servicii software şi soluţii de business. „A fost o decizie de make it or break it“, spune Teodor Blidăruş, managing partner strategy & business development la Softelligence. El completează că mişcarea a dus la scăderea temporară a afacerii, dar aceasta a fost un efect aşteptat şi asumat. Anul trecut cifra de afaceri a ajuns la 1,5 milioane de euro, iar profitul a ajuns la 250.000 de euro, „recuperând deja 80% din suma investită în 2013“. Planurile pentru anul în curs vizează o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, urmând ca în 2017 să ajungă la 5 milioane de euro.
Teodor Blidăruş povesteşte că în soft asistăm la o schimbare majoră de perspectivă, „legată de pretenţii şi de bani. Nu cred că are vreo legătură cu criza. Mediile mai antreprenoriale locale au mai tăiat din bugete, dar nu are legătură cu criza, ci cu modul în care se schimbă industria“. Are mai degrabă legătură, spune Blidăruş, cu Apple, „care a pus la îndemâna utilizatorilor normali tot felul de chestii, unele dintre ele mai complexe, cum sunt aspecte de operare, accesul la internet, modul în care se interacţionează cu terminalele“. Preţul soluţiilor este accesibil, iar Apple a acaparat agresiv cotă piaţă. „Chiar şi aplicaţiile scumpe pot fi cumpărate cu numai 16 dolari, ceea ce e o sumă derizorie faţă de ce plăteau companiile în trecut. De pildă, un soft ca Ciel costa 200 de dolari în urmă cu câţiva ani“. Or acest lucru, crede antreprenorul, a dus la consumerizare, iar softul este perceput acum ca fiind mult mai simplu decât e. Percepţia se regăseşte în mai multe domenii, având legătură cu mai multe fenomene, între care şi accesul la internet. „E clar că se schimbă lucrurile, nu ştiu dacă e mai bine sau mai rău, dar se schimbă“, spune tânărul de 37 de ani.
„Suntem o companie care face software pentru business în general. Avem nişte specializări, dar nu suntem o companie de nişă. Am început ca o companie de nişă, cu servicii de web self service în zona de servicii financiare, după care ne-am dezvoltat“, povesteşte Blidăruş. Cei doi fraţi au început afacerea vânzând prima dată software către BCR, apoi la alte companii, un produs care permitea clienţilor să se logheze la o platformă unde să facă diverse operaţiuni, de pildă să-şi plătească facturile, să vadă penalizări, să scoată împuterniciri de ieşire din ţară. La acea vreme, companii ca BCR sau UniCredit Leasing aveau sute de mii de contracte şi zeci de mii de clienţi şi specificul activităţii implica interacţiunea lună de lună cu clienţii. „Am început cu acest produs de nişă care conecta compania cu clientul, care putea să-şi extragă singur, într-un mediu controlat şi securizat, toate lucrurile care îl interesau.“
Treptat, au început să dezvolte tot în zona de software de business lucruri conexe, ajungând în zona de comunicare electronică cu clienţii (prin e-mail, SMS sau diverse portaluri), online şi mobile pe partea de vânzare. În perioada 2007-2009, firma creştea cu 80% de la an la an, organic. Apoi am urmat o perioadă în care au fost „foarte ofertaţi“, îşi aminteşte Blidăruş, de către vânzătorii internaţionali, „care înţelegeau că avem capacitatea de a integra şi vinde soluţii software de business şi am început să fim foarte curtaţi, de Microsoft, SAP, Oracle şi alţii. Şi asta cumva a fost şi bine şi rău. Până la urmă am ajuns aici şi lucrurile sunt la o altă anvergură. Bine a fost pentru că am început să diversificăm mult portofoliul, genul de competenţă pe care îl vindeam, de la asta ne-am extrapolat activitatea la tipuri de soluţii şi servicii mult mai complexe“.
Blidăruş spune că a urmărit ca firma să câştige contracte mai mari, să aibă un alt impact în momentul în care lucra cu BCR, de exemplu, să nu mai fie un furnizor periferic. Toate soluţiile de software au un ciclu de viaţă, de pildă de doi ani în cazul site-urilor, până pe la 10-15 ani, soluţiile de core business. „Pe măsură ce te duci şi te apropii din ce în ce mai mult de core business există oportunitatea de a fi din ce în ce mai indispensabil, din ce în ce mai multe oportunităţi trebuie să treacă prin tine sau se conectează cu tine. Evident valoarea cifrei de afaceri creşte în consecinţă.“
Dar, adaugă antreprenorul, anii în care firma s-a dezvoltat în calitate de revânzător de soft a avut şi o parte negativă, pentru că Softelligence s-a îndepărtat de „filonul nostru de a crea propriile soluţii, de a dezvolta proprietate intelectuală. După primii 3-4 ani au urmat alţi trei în care am crescut foarte mult organic, au crescut valoarea contractelor şi numărul clienţilor, dar profitabilitatea a scăzut, la fel şi controlul pe care îl exercitam asupra clienţilor“.
La începutul lui 2013 cei doi antreprenori au ales să schimbe direcţia, investind 350.000 de euro, adică tot profitul operaţional pe care l-ar fi putut genera, în dezvoltarea platformelor proprii şi dezvoltarea de competenţă. Cifra de afaceri a scăzut pentru că au renunţat la liniile de business de proiecte, dar afacerea avea o inerţie, „nu ne-am putut transforma peste noapte într-o companie care vindea direct“. Echipa de vânzări din momentul respectiv s-a schimbat cu totul, spre sfârşitul lui 2013 au venit alţi oameni, cu un alt specific. Iar anul trecut profitul a ajuns la 250.000 de euro, realizat în principal din vânzările pe plan mondial, pentru că acesta a fost un alt obiectiv pe care şi l-au propus, să vândă direct pe piaţa internaţională. Ponderea „exportului“ a ajuns în 2014 la 35% din cifra de afaceri, iar anul acesta ar urma să realizeze la o jumătate din cifra de afaceri. „E mai simplu pentru noi să vindem proiectele mari pe piaţa internaţională, pentru simplul fapt că sunt mult mai multe companii care ne pot fi clienţi. Anul trecut de pildă am vândut şi am implementat o soluţie pentru o bancă din Austria cu care lucrăm şi pe plan local, respectiv o platformă de social media pentru interiorul băncii“, explică Blidăruş.
-
Fostul vicepreşedinte Oracle România a dat în judecată compania pentru concediere abuzivă şi discriminare: “Mi-a fost clar că am atins o limită peste care nu puteam promova”
Amalia Sterescu, fost vicepreşedinte al Oracle şi angajat al companiei în perioada 2005-2013, a reclamat angajatorul la Tribunalul din Bucureşti, contestând decizia de concediere venită din partea Oracle România S.R.L., potrivit datelor publicate pe site-ul tribunalului pe data de 27 ianuarie 2015.
Cazul va fi judecat de secţia a-VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Bucureşti.
Amalia Sterescu declara recent pentru Business Magazin că multinaţionala în care a activat i-a oferit avantaje în procesul de educare profesională, însă nu i-a permis să poată promova peste nivelul de vicepreşedinte. Ea vorbeşte despre limitarea posibilităţii de ascensiune ierarhică, pe criterii legate de naţionalitate. Într-un alt dosar în care reclamant este Amalia Sterescu, pârâţii sunt Oracle România S.R.L. şi Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD).
“E adevărat că multinaţionala îţi oferă avantaje din multe puncte de vedere. Ai oportunităţi de a te dezvolta, de a călători şi a învăţa să gestionezi businessuri în alte culturi, ai oportunitatea de a învăţa de la lideri şi manageri formaţi în alte şcoli şi poţi să înveţi într-un ritm susţinut. Eu am demonstrat în multinaţională tot ceea ce era de demonstrat. Am promovat până unde puteam să promovez ierarhic. Mai sus de vicepresident era doar poziţia de senior vicepresident, însă în general poziţiile de senior vicepresident sunt ocupate de oameni cărora pe paşaport le scrie Statele Unite ale Americii, Marea Britanie sau, eventual, Elveţia. Mi-a fost clar că am atins o limită din punctul de vedere al oportunităţilor de carieră. (…) Am ales să ies din acest mediul pentru că mi-am atins limita. Am simţit momentul cu doi înainte de a ieşi din multinaţională. S-a copt în mine”, spune Amalia Sterescu.
Reprezentanţii companiei Oracle România nu au răspuns solicitării Business Magazin, transmisă în 9 februarie 2015
“Dacă statistica arată că majoritatea poziţiilor de top management din România sunt ocupate de străini probabil că implică şi o lipsă de încredere a acţionarilor în manageri români. Este însă vorba şi despre expunerea pe care a avut-o managerul respectiv, însemnând contactele cu diverse culturi şi medii de business. Mulţi dintre executivi nu au experienţă pe alte pieţe”, mai spune Amalia Sterescu, care a ocupat funcţii precum director global al centrului de reînnoire de contracte şi vicepreşedinte Shared Service Centers, fiind responsabilă de reînnoirea unor contracte cu valoare totală de peste un miliard de dolari în România, India şi China.
Antreprenoarea Amalia Sterescu este acum proprietarul unei şcoli de oratorie. Citiţi mai multe despre aventura antreprenorială a Amaliei Sterescu în curând în Business Magazin.
-
Uniqa a investit 150.000 de euro în renovarea fostului sediu central al Oracle
“Am primit numeroase cereri de vânzare a clădirii, dar strategia noastră este să nu vindem o clădire goală” a declarat Heinrich Reuss, head of asset management la Uniqa Real Estate Management, referindu-se la planurile companiei în ce priveşte clădirea Floreasca Tower din nordul Capitalei.
La începutul anului, clădirea a rămas aproape goală după ce grupul Oracle a decis să se mute în Floreasca Park, deşi avea un contract de închiriere valabil până în 2016. De atunci, austriecii s-au concentrat pe renovarea spaţiilor clădirii Floreasca Tower cu scopul de a atrage noi chiriaşi şi au investit circa 150.000 de euro în această direcţie, potrivit lui Reuss.
În prezent, 1.400 de metri pătraţi din suprafaţa totală închiriabilă de circa 7.600 de metri pătraţi sunt ocupaţi de Raiffeisen Evolution, City Grill, FATA , Gorenje şi Romenergo. Compania negociază şi cu o companie chineză din zona IT care ar urma să închirieze 1.500 de metri pătraţi din clădire. S-ar ajunge astfel la un grad de ocupare al clădirii de 50%, iar până la sfârşitul anului viitor, aceasta ar trebui să fie ocupată în totalitate. Chiar dacă nu dezvăluie numele companiei cu care se află în negocieri, Reuss spune că nu este vorba despre o relocare.
“Profilul companiilor pe care le targetăm sunt clienţii care caută spaţii mai mici, vorbim atât cu firme asiatice din zona hi tech, cât şi cu firme mici de logistică din România. Oferim avantajul unor spaţii mici într-o locaţie bună şi chiar dacă şi alţi dezvoltători pot să ofere astfel de spaţii, eficienţa celor de aici este considerabilă” a explicat Reuss avantajele spaţiilor închiriabile din Floreasca Tower. În afară de eficienţă, el vorbeşte şi de un preţ mai scăzut al chiriei, de 14 euro/mp, la care se adaugă taxa serviciilor de aproximativ 3 euro. Uniqa contribuie cu 80-100 de euro/mp la amenajarea spaţiilor pentru viitorii chiriaşi şi în funcţie de dimensiunea spaţiului închiriat poate oferi şi alte facilităţi.
Uniqa Real Estate Management, compania care administrează portofoliul imobiliar al grupului austriac de asigurări Uniqa a cumpărat clădirea Floreasca Tower în 2005 de Raiffeisen Evolution. De anul trecut, compania deţine şi o clădire de aproximativ 3.500 de metri pătraţi în care se află noul sediu al Uniqa Asigurări, aflată în apropierea noii clădiri.
-
Larry Ellison renunţă la postul de CEO al Oracle
Oracle anunţă că poziţia de CEO va fi preluată de Mark Hurd şi Safra Catz, ambii urmând să ocupe postul. Hurd a ocupat în trecut postul de CEO al HP, la care a renunţat în 2010 în urma unui scandal sexual. Catz este în prezent CFO-ul Oracle, la care a venit în 2010 pe postul de vicepreşedinte.
Safra Catz va avea responsabilităţi legate de producţia din afara Statelor Unite, finanţe şi aspecte legale, în vreme ce Mark Hurd se va ocupa de vânzări şi de partea de service şi mentenanţă.
Larry Ellison ocupă locul 5 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 51,3 miliarde de dolari. Acţiunile Oracle au scăzut cu 2,5% în orele ce au urmat anunţului.