BusinessMagazin

Tag: optimist

  • Care este cea mai optimistă ţară din Europa şi cetăţenii cărei ţări cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitor

    Una dintre cele mai mici ţări din Uniunea Europeană, cu o populaţie de doar 1,3 milioane, este şi cea mai optimistă ţară în ceea ce priveşte viitorul, informează Quartz

    Doar 4% dintre estonieni cred că odraslele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar, potrivit unui sondaj recent realizat de Intrum Justitia. Răspunsul estonienilor a fost mult mai optimist decât media europeană (unde 18% dintre europeni cred că fii şi fiicele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar).

    Nici Danemarca (9%) şi nici Slovacia (10%) nu sunt departe de Estonia când vine vorba de optimismul asupr viitorului. Pe de altă parte aproape jumătate dintre greci sunt de părere că urmaşii lor vor trăi mai prost, 33% dintre francezi susţin acelaşi lucru şi 32% dintre spanioli. În timp ce puţin mai mult de jumătate (56%) dintre americani cred că viitorul copiilor lor va fi mai întunecat. România nu a fost inclusă în studiul condus de Intrum Justitia.

    Cu toate că estonieni sunt optimişti, doar 17% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, sub media europeană de 20%. La acest capitol, Irlanda stă cel mai bine urmată de Olanda şi Cehia, unde 34%, 32% şi respectiv 30% dintre cetăţeni cred că economia merge într-o direcţie bună.

    Pe de altă parte, doar 5% dintre greci cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Nici Ungaria sau Franta nu stă mai bine deoarece doar 11%, respectiv 13% dintre cetăţeni cred că economia merge bine.

     

  • Care este cea mai optimistă ţară din Europa şi cetăţenii cărei ţări cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitor

    Una dintre cele mai mici ţări din Uniunea Europeană, cu o populaţie de doar 1,3 milioane, este şi cea mai optimistă ţară în ceea ce priveşte viitorul, informează Quartz

    Doar 4% dintre estonieni cred că odraslele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar, potrivit unui sondaj recent realizat de Intrum Justitia. Răspunsul estonienilor a fost mult mai optimist decât media europeană (unde 18% dintre europeni cred că fii şi fiicele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar).

    Nici Danemarca (9%) şi nici Slovacia (10%) nu sunt departe de Estonia când vine vorba de optimismul asupr viitorului. Pe de altă parte aproape jumătate dintre greci sunt de părere că urmaşii lor vor trăi mai prost, 33% dintre francezi susţin acelaşi lucru şi 32% dintre spanioli. În timp ce puţin mai mult de jumătate (56%) dintre americani cred că viitorul copiilor lor va fi mai întunecat. România nu a fost inclusă în studiul condus de Intrum Justitia.

    Cu toate că estonieni sunt optimişti, doar 17% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, sub media europeană de 20%. La acest capitol, Irlanda stă cel mai bine urmată de Olanda şi Cehia, unde 34%, 32% şi respectiv 30% dintre cetăţeni cred că economia merge într-o direcţie bună.

    Pe de altă parte, doar 5% dintre greci cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Nici Ungaria sau Franta nu stă mai bine deoarece doar 11%, respectiv 13% dintre cetăţeni cred că economia merge bine.

     

  • Revizuire de ultimă oră pentru România. Anunţul făcut de ING

    Produsul Intern Brut din al doilea trimestru al anului, ajustat sezonier, este estimat la 187,56 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,5% faţă de trimestrul I 2016 şi cu 5,9% faţă de trimestrul II 2015.

    Produsul Intern Brut din al doilea trimestru al anului, ajustat sezonier, este estimat la 187,56 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,5% faţă de trimestrul I 2016  şi cu 5,9% faţă de trimestrul II 2015.

    Pe serie brută, avansul trimestrial a fost de 6%, faţă de T2 2015 (176 mld.lei) , potrivit Institutului Naţional de Statistică.

     

  • Aproape jumătate dintre angajaţii români se tem de pierderea locului de muncă

    În timp ce 62% dintre angajaţii români sunt satisfăcuţi şi foarte satisfăcuţi de actualul loc de muncă, 57% declarându-se optimişti şi foarte optimişti cu privire la viitorul lor la actuala slujbă, doar 33% apreciază că le-ar fi uşor să găsească un nou loc de muncă. În schimb, 42% consideră că acest lucru ar fi greu şi foarte greu de realizat, relevă un studiu IRES, realizat la cererea compania de produse şi servici pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    Încrederea în găsirea cu uşurinţă a unui nou loc de muncă creşte odată cu nivelul de educaţie (41.5% dintre cei cu studii superioare) şi valoarea salariului actual (44.1% dintre cei cu salarii nete peste 2000 lei), iar bărbaţii (38.5%), angajaţii până în 35 de ani (48.3%), cei din mediul urban (37%) şi cei care lucrează în mediul privat (39.2%) declară că le-ar fi uşor şi foarte uşor să îşi găsească o nouă slujbă în comparaţie cu femeile (24.8%), celelalte categorii de vârstă – 36-50 de ani (29,5%), 51-65 de ani (22,8%) –, angajaţii din mediul rural (28.1%) şi cei care lucrează în sectorul public (25.6%).

    „Aceste date ne arată o realitate văzută din două perspective. Pe de o parte, există un optimism generalizat în rândul celor care au un loc de muncă şi care prezintă grade mari de satisfacţie, ceea ce evident este îmbucurător, în special dacă ne gândim la productivitatea muncii. Un angajat care îşi percepe locul de muncă ca mulţumitor şi satisfăcător, va fi mai implicat şi mai productiv. Pe de altă parte, scepticismul mare legat de găsirea unui nou loc de muncă ne arată că acest optimism faţă de actualul loc de muncă este un optimism constrâns, urmare a percepţiei că piaţa muncii suferă de lipsa oportunităţilor”, a declarat Elena Pap, directorul general Up România.

    Deşi declară în proporţie covârşitoare că munca lor este interesantă, provocatoare, motivantă (peste 60%), angajaţii intervievaţi în cadrul studiului IRES au tendinţa să regrete în primul rând colegii (35%),  mai presus de activitatea propriu-zisă (26%) şi salariul (19%). Majoritatea angajaţilor români participanţi la cercetare se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţiile cu colegii, superiorii ierarhici direcţi şi cu managementul, cele mai mulţumitoare fiind cele cu colegii (72%). Relaţiile de calitate, bazate pe respect reciproc, între colegi şi între colegi şi angajator/management, figurează printre elementele menţionate de angajaţi drept definitorii pentru o bună calitate a vieţii la locul de muncă.  

    Tot aceste categorii dau şi cele mai mari proporţii de respondenţi care declară că le-ar fi uşor să-şi găsească un nou loc de muncă. Cei mai mulţi dintre angajaţii intervievaţi îşi percep nivelul de salarizare drept bun şi foarte bun (44%) şi doar 26% îl consideră slab şi foarte slab. Doar jumătate dintre respondenţi (54%) consideră că promovările în cadrul organizaţiei din care fac parte se realizează corect, iar 19% declară contrariul. Participanţii la studiu, din firmele cu mai puţin de 50 de angajaţi, tind să considere în proporţie mai mare decât ceilalţi că promovările se realizează echitabil în organizaţiile lor.

    Printre beneficiile cele mai dorite de către participanţii la această cercetare, se regăsesc, în ordinea preferinţelor: asigurările medicale (88%), primele de sărbători (88%), tichetele de masă (79%) şi tichetele cadou (77%). Pentru realizarea acestui top, au fost cumulate procentele celor care declară că au aceste beneficii şi, mai mult decat atat, le doresc şi procentele celor care declară că nu au aceste beneficii, dar şi le doresc.

    Printre beneficiile extra salariale încă inexistente la noi, dar pe care angajaţii români intervievaţi şi le doresc la actualul loc de muncă, se află pe primele locuri: tichetele culturale (61%) – pentru achiziţionarea de cărţi, bilete la evenimente culturale etc. –, tichetele sport (57%) – pentru achiziţionarea de echipament sportiv sau desfăşurarea de activităţi sportive – şi tichetele de servicii (55%) – pentru remunerarea prestaţiilor casnice (bone, îngrijirea persoanelor vârstnice etc.).

  • STUDIU: Doar 16% din adolescenţii români vor să emigreze

    Majoritatea adolescenţilor români consideră că România este o ţară în care sunt recompensaţi pe măsura muncii depuse şi pot avea succes fără să emigreze, arată un studiu realizat în rândul tinerilor de 14-18 ani de către agenţia de cercetare Open-I Research, la iniţiativa Educaţia Azi, se arată într-un comunicat de presă.

    Astfel, foarte mulţi tineri sunt hotărâţi să îşi construiască viitorul în ţară, doar 16% dintre cei chestionaţi fiind de părere că pot accede la un trai mai bun doar dacă pleacă în străinătate. Mai mult, “73% dintre adolescenţi sunt optimişti şi spun că îşi doresc foarte mult să contribuie, prin muncă, la schimbarea în bine a societăţii româneşti”, se mai arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Logistica revine la creşterile de două cifre şi la discursul optimist

    Suprafeţe de depozitare mai mari, investiţii în construcţia de noi clădiri, mai mulţi clienţi, volume de mărfuri în creştere, plusuri ale profitabilităţii. Este rezumatului lui 2015 în logistică; „surprinzător, pentru că deşi începutul de an nu părea să aducă vreo schimbare semnificativă, piaţa a crescut puternic”, afirmă Cătălin Olteanu, director general al FM România. În plus, în niciunul din ultimii 5-6 ani aşteptările nu s-au plasat într‑un registru aşa de pozitiv ca acum. „2016 este plin de aşteptări pozitive. Toată lumea este plină de entuziasm şi prognozează vânzări mai mari. Odată cu clienţii noştri, ne aşteptăm şi noi să facem mai multe afaceri. Va fi şi un an al provocărilor – creşterea salariului minim pe economie duce la nevoia unor ajustări de tarife, care să acopere aceste costuri nebugetate şi semnificative – or asta înseamnă renegocieri de tarife, pe care clienţii nu sunt pregătiţi să le accepte”, adaugă Cătălin Olteanu.

    2015 a adus un record în piaţa de real estate, în domeniul industrial, iar logistica joacă un rol esenţial în această ecuaţie. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale anului trecut, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii. O serie de companii străine, printre care compania cehă P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, şi-au făcut intrarea pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo şi care s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv pe cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro. Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice.

    Jérôme Chevrolet, director general al Gefco România şi Bulgaria şi manager regional pentru zona Balcanilor, spune că 2015 a fost un an aglomerat. „Mai ales în a doua parte a anului am primit multe cereri pentru studierea unor proiecte complexe. Estimez pentru 2015 o creştere a volumului operat de industrie – provenind în special din dezvoltarea afacerilor în sectorul furnizorilor auto şi din e-commerce”. În ce priveşte profitul, el crede că situaţia în piaţă a rămas constantă faţă de anul trecut, deoarece clienţii caută optimizarea continuă a preţurilor, care nu este întotdeauna proporţională cu costurile de transport. 2015 a fost pentru Gefco România un an foarte bun, cu o creştere procentuală de două cifre faţă de rezultatele din 2014. La această creştere a contribuit, explică Jérôme Chevrolet, activitatea de logistică integrată pentru vehicule finite şi activitatea de transport maritim şi aerian, care a crescut cu 70% în primele şase luni ale anului faţă de prima jumătate a anului 2014. Compania a creat anul trecut un nou hub de cross-docking în Bacău (prin intermediul unui partener), care vizează partea de est a ţării, precum şi Moldova. „În modelul actual, avem trei huburi situate în Bucureşti, în estul şi în vestul ţării, care pot asigura costuri eficiente pentru clienţii noştri de distribuţie”, adaugă reprezentantul Gefco.

    De unde vine creşterea? În 2015, cu 2-3 excepţii, nu s-au înregistrat schimbări între parteneri (aceiaşi clienţi au folosit aceiaşi parteneri logistici), deci creşterea a venit oarecum organic; „cam toţi clienţii noştri din FMCG şi food şi-au crescut vânzările semnificativ, odată cu ele şi stocurile (ca să acopere nevoile) dar şi businessul pe distribuţie”, arată Cătălin Olteanu. Tot el spune că la începutul anului trecut erau multe spaţii goale de depozit în jurul Bucureştiului, iar acum se investeşte în noi spaţii. În cazul FM, 2015 a fost un an mult mai bun decât prognozele iniţiale. „Am avut un 2014 plin de surprize neplăcute, în 2015 ne-am repliat, şi cred că o să se vadă şi în rezultatele financiare. Cifra de afaceri va fi puţin afectată din cauza unor restructurări şi optimizări, de decizia de a opri colaborările toxice, care aduceau vânzări dar nu şi profit. Asta înseamnă că deşi scădem în cifra de afaceri, avem o rată a profitului mai bună.“

    Anul trecut, FM a extins depozitul de la Petreşti, Argeş, cu 10.000 mp, iar pentru 2016 şi-a propus să mai cumpere trailere, să mărească unul din depozite.
    Tot cu creşteri de două cifre a încheiat anul trecut şi DSV Solutions, care a investit în 2015 0,5 milioane de euro în echipamente şi maşini, software şi noile spaţii de depozitare. „Creşterea cifrei de afaceri şi a profitabilităţii pentru anul acesta se va încadra undeva între 10 şi 15%, iar capacitatea suprafeţei de depozitare a ajuns deja la 60.000 mp cu o creştere de 4.000 mp puşi la dispoziţia unui nou client din domeniul retail”, declară Cristian Negruţiu, director logistică la DSV Solutions. În 2014, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 40 de milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de 2013. Anul trecut, numărul de clienţi ai DSV a crescut cu noi nume din domeniile retail, FMCG şi automotive, iar cei existenţi în portofoliu au crescut rulajele. Între priorităţile pentru 2016 se numără extinderea spaţiului de depozitare, astfel încât până la sfârşitul lui 2016 suprafaţa se va apropia de 70.000 mp.

    „Multe oportunităţi oferă acum şi domeniul e-commerce şi bineînţeles nu dorim să le ratăm. Un magazin online are program nonstop şi nevoie de livrare rapidă. Acest lucru reprezintă cea mai importantă provocare pentru logisticieni, să ţină pasul cu acest ritm, printr-un serviciu 24/7”, mai spune Negruţiu. Tot el mai arată că clienţii îşi doresc servicii din ce în ce mai specializate, de pildă condiţii speciale de securitate în timpul transportului şi în depozite, condiţii speciale de livrare, servicii cu valoare adăugată specifice. „Noi transportăm mărfuri cu valori ridicate de foarte mult timp şi avem implementate sisteme de securitate pentru transporturi încă din 2013. Iar faptul că lucrăm pentru multe industrii (high tech, FMCG, automotive, farma etc.) ne conferă avantajul de a cunoaşte particularităţile fiecărui business, de a învăţa de la fiecare în parte şi de a aplica informaţia acumulată astfel, la nivelul întregii companii.”

     

  • Românii sunt optimişti cu privire la creşterea economică

    Cercetarea a fost efectuată anul acesta în perioada martie-aprilie, fiind chestionaţi în jur de 8.000 de oameni, clienţi Provident, din opt ţări europene, printre care şi România. În proporţie de 44%, participanţii români s-au declarat mulţumiţi de nivelul de trai actual şi consideră că în următorele 12 luni situaţia se va îmbunătăţi din punct de vedere financiar. Motivele pe care se bazează optimismul românilor sunt schimbarea circumstanţelor familiale, schimbarea locului de muncă sau creşterea veniturilor salariale.

    Principala grijă a românilor în viitorului apropiat rămâne, totuşi, costul traiului. Aceştia sunt îngrijoraţi cu privire la pierderea actualului loc de muncă, dar şi în legătură cu lipsa veniturilor sau a cheltuielilor ridicate cu serviciile medicale.

    91% dintre subiecţii din România iau în calcul un împrumut potrivit necesităţilor lor financiare, care poate fi rambursat cu uşurinţă, iar 43% tratează cu mai mult calm cheltuielile zilnice comparativ cu anul 2014. Împrumuturile sunt de cele mai multe ori solicitate pentru cheltuieli neaşteptate precum îmbunătăţiri în locuinţă, cheltuieli medicale sau educaţia copiilor. Când accesesază un credit, clienţii iau în considerare capacitatea de a plăti în mod confortabil ratele lunare, suma totală pe care trebuie să o ramburseze şi perioada împrumutului.

    Un număr mic de respondenţi (3 din 10) îşi fac economii cu regularitate şi doar jumătate dintre aceştia se gândesc la posibilitatea unei pensii private, care să le asigure un trai liniştit la bătrâneţe şi să le amortizeze impactul scăderii veniturilor lunare după pensionare.

    În restul ţărilor unde s-a efectuat cercetarea, doar  23% dintre respondenţi, în medie, se aşteaptă la o creştere a nivelului de trai în ţările lor. Studiul a avut ca scop identificarea percepţiei consumatorilor privitor la contextul socio-economic şi la modalităţile de creditare şi economisire ale acestora. Celelalte ţări unde a fost efectuată cercetarea sunt Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, dar şi Mexic, în rândul clienţilor grupului britanic IPF.

  • Cu câte camioane de peste 6 tone vândute creşte o economie. Plus 24% în primele două luni din an

    Înmatriculările de autovehicule comerciale au crescut cu 24% în primele două luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar Mercedes-Benz şi Volvo se află printre cele mai bine vândute branduri din segment, arată statisticile Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor DRPCIV. „Evoluţia de ansamblu a segmentului de autovehicule comerciale indică o tendinţă pozitivă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Mode-lul Sprinter continuă să fie foarte bine privit pe piaţa din România, fapt care se reflectă în mod semnificativ şi în volumul de vânzări, în special pentru Sprinter-ul de 5 tone. În această perioadă ne-am bazat mai mult pe livrările din retail. Nu în ultimul rând, evoluţia vânzărilor de autovehicule utilitare este datorată şi înnoirii şi extinderii parcului auto existent“, spune Bogdan Ciubuc, sales & marketing manager vans în cadrul Mercedes-Benz România. Avansul a fost susţinut concret şi de lansarea noului model Vito care vine cu costuri reduse de utilizare, sarcină utilă mare şi siguranţă.

    Acest pachet de beneficii ale noii generaţii a generat o creştere de aproximativ 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, într-un segment comparativ aflat în creştere, cu aproximativ 15%. Vânzările de camioane de peste 3,5 tone au urcat anul trecut cu aproape 30%, în timp ce piaţa auto totală a avansat cu 21%, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Impor-tatorilor de Automobile (APIA), vestea fiind una foarte bună pentru cei din domeniu, deoarece concretizează creşterea economică realizată anul trecut.

    Dintre cei şapte principali jucători de pe piaţa camioanelor de peste 6 tone, Mercedes-Benz a fost singurul brand care a depăşit pragul de 1.000 de unităţi anul trecut, în timp ce pe locul secund s-a clasat MAN, cu 955 de camioane, în creştere de la 748 în 2013, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). „Şi în cazul pieţei de camioane putem vorbi despre un trend ascendent având în vedere că ponderea flotelor a devenit mai mare decât pe parcursul anului 2014. Acest fapt este determinat în principal de necesitatea înlocuirii camioanelor vechi cu modele noi care să le permită clienţilor să beneficieze de performanţe superioare, atât din punctul de vedere al economiei de combustibil, cât şi al taxelor de drum mai reduse pentru autovehiculele Euro 6“, a spus Ovidiu Pintilie, sales & marketing manager trucks în cadrul Mercedes-Benz România.

    Având în vedere evoluţia din primele luni ale acestui an, reprezentanţii Mercedes-Benz estimează că vânzările de autovehicule comerciale ale mărcii vor continua să crească pe parcursul lui 2015. În mod explicit, pentru segmentul de autovehicule comerciale uşoare de dimensiuni mari, aceştia estimează menţinerea trendului ascendent şi o creştere de aproximativ 20%, raportându-ne şi la finalizarea licitaţiilor de microbuze şcolare. Totodată, pentru modelul Sprinter estimăm menţinerea statutului de lider în segmentul comparativ. „În ceea ce priveşte autovehiculele comerciale uşoare de dimensiuni medii, în care se remarcă lansarea noului model Vito, estimăm o creştere a vânzărilor Mercedes-Benz care depăşeşte creşterea pieţei şi care, în mod firesc, va atrage după sine şi o creştere a cotei de piaţă“, a spus Bogdan Ciubuc.

  • Ce efecte va avea asupra economiei reducerea TVA de 15 puncte procentuale la alimente

    Este cea mai importantă resursă pentru bugetul de stat şi a doua sursă de bani pentru bugetul consolidat, buget care în ultimii ani a fost prins în menghina consolidării fiscale şi va continua să fie având în vedere regulile bugetare stricte europene. Motiv pentru care o reducere a acestei taxe, chiar şi numai pentru anumite categorii de produse, a stat sub semnul puţin probabilului. Dar surpriza s-a produs, guvernul aprobând reducerea TVA la toate alimentele, fără diferenţeri, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică începând cu 1 iunie 2015. Iar ajustarea va fi semnificativă, de 15 puncte procentuale, de la 24% la 9%.

    Măsura este bună, dorită şi aşteptată. Reprezintă o intrare în normalitate având în vedere că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente, după cum spun consultanţii fiscali. În Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA la produsele alimentare sunt mai mici decât în România, fiind în intervalul 4% – 6%. În Germania, TVA la produsele alimentare este de 7%, iar în Austria este 10%.

    După anunţarea măsurii, au apărut imediat întrebări privind efectele reducerii TVA. În ce măsură diminuarea TVA se va regăsi în preţul de la raft al produselor? Vor prefera comercianţii să îşi majoreze marjele de adaos comercial? Va creşte consumul? Cât de sustenabilă este măsura şi ce impact va avea asupra bugetului? Va scădea cu adevărat evaziunea fiscală?

    Reducerile de taxe sunt benefice pentru populaţie şi pentru economie în general. Ajustarea TVA la produsele alimentare la 9% va avea atât consecinţe macroeconomice, cât şi bugetare sau sociale având în vedere că alimentele au cea mai mare pondere în coşul zilnic de consum al românilor. Măsura poate contribui la relansarea consumului intern prin creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei, odată cu diminuarea preţurilor. Retailerii au promis să transfere scăderea TVA în preţul la raft, pentru că sunt la capătul lanţului. Tododată, ajustarea TVA va stimula creşterea economică, dar va determina şi diminuarea inflaţiei. Unii analişti s-au grăbit să reducă puternic estimările privind inflaţia din acest an spre 0% sau chiar în teritoriul negativ şi majorează prognozele privind creşterea economică, peste 3%.

    Calculele Ministerului Finanţelor indică faptul că în urma reducerii TVA la produsele alimentare PIB-ul poate înregistra în anul 2015 o creştere adiţională de 0,2 puncte procentuale, iar consumul populaţiei se estimează că se va majora suplimen-tar cu 0,3 puncte procentuale. Iar în anul 2016, la creşterea reală a PIB se vor mai adăuga 0,4 puncte procentuale. Un im-pact semnificativ se va înregistra şi în cazul inflaţiei. Ministerul Finanţelor anticipează că inflaţia medie anuală se va reduce cu 1,1 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA.

    Piaţa a mai fost testată în 2013 cu relaxarea fiscalităţii, atunci când guvernul a decis să extindă aplicarea cotei reduse de 9% la produsele de panificaţie. Ulterior, oficialii guvernamentali au discutat despre o nouă extindere a aplicării cotei reduse, însă doar pentru alimente de bază (carne, lapte etc). Din aceste motive, decizia aplicării cotei de 9% la toate produsele ali-mentare a fost o surpriză.

    Pentru ce se aplică reducerea TVA? Industria alimentară românească, dominată la vârf de multinaţionalele din producţia de uleiuri, zahăr şi dulciuri, dar formată în eşalonul doi din afaceri antreprenoriale româneşti, a generat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 40 miliarde de lei (9 miliarde de euro), dar cu un sold negativ  – diferenţa dintre pierderile şi profitul brut de 200 milioane de lei (45 milioane de euro). Industria alimentară a făcut un salt de 25% faţă de 2008. România este a şaptea cea mai mare piaţă de consum din Uniunea Europeană, iar românii cheltuie doar pe alimente 30% din banii trimişi în consum, a doua pondere între cele 28 de economii comunitare.

    Cum afectează reducerea TVA bugetul? În ceea ce priveşte impactul bugetar al reducerii TVA la produsele alimentare, estimările Finanţelor sunt de aproape 2,44 miliarde de lei pentru 2015, de 5,17 miliarde de lei – 2016, 4,8 miliarde de lei – 2017, iar pentru 2018 de 
5,9 miliarde de lei. Cumulat, până în 2018 impactul bugetar al reducerii TVA la 9% ar trebui să fie de 18,25 miliarde de lei.

    Evoluţia încasărilor din TVA este influenţată de trendul vânzărilor cu amănuntul, dar şi de gradul de diminuare a evaziunii fiscale. Ajustarea TVA ar putea duce, teoretic, la diminuarea evaziunii fiscale din agricultură, industria alimentară şi retail, mai ales dacă va fi însoţită de controale fiscale în zonele cu risc sporit de evaziune, după cum spun consultanţii fiscali.

    Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde de lei în anul 2015, 14 miliarde de lei în anul 2016 şi 18 miliarde de lei anual în perioada 2017-2019.

    Rămâne de văzut dacă optimismul Finanţelor va fi confirmat de realitate sau dacă va fi nevoie de „reversarea“ măsurii de reducere a TVA, de creşterea altor taxe sau de tăierea drastică a investiţiilor. Estimările Consiliului Fiscal indică riscul dera-pajului deficitului bugetar peste 3% din PIB anul viitor. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, arată că viitorul fiscal trebuie urmărit cu atenţie: „Datele noastre sunt convergente cu datele CE. Se pare că deficitul ar sări de 3% din PIB începând cu 2016. Ceea ce, evident, provoacă îngrijorări la nivelul comisiei, pentru că ar însemna o declanşare a procedurii de deficit excesiv pentru România“.

    Premierul Victor Ponta a susţinut că la sfârşitul primului trimestru s-a înregistrat o colectare peste aşteptări a veniturilor bugetare, respectiv un plus de 3-3,5 mld. lei faţă de ceea ce era prevăzut ca program. Totodată, cheltuielile au fost mai mici, ceea ce permite aplicarea relaxării fiscale legate de TVA chiar înainte de intrarea în vigoare a Codului fiscal la 
1 ianuarie 2016.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că diminuarea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere so-cial, ci şi economic, însă a atenţionat că o scădere a cotei urmată de o revenire ar fi „mult mai dureroasă“ şi va avea efecte negative, dacă lucrurile nu sunt cântărite bine înainte. Isărescu a mai spus că sustenabilitatea măsurilor avute în vedere în noul Cod fiscal este „vitală“, dar şi credibilitatea pachetului de măsuri, pentru că altfel pieţele financiare pot reacţiona violent.

    Oamenii de afaceri îşi amintesc cum în vara anului 2010 a fost majorată cota standard de TVA de la 19% la 24% aproape peste noapte din cauza restricţiilor bugetare de la acel moment. Veniturile bugetare şi încasările din TVA au crescut atunci neîntrerupt mai bine de un an, însă ulterior ritmul a încetinit pe măsura disipării efectului de bază datorat majorării TVA. Creşterea taxei la 24% a salvat deficitul bugetar în anii de criză.

  • Şefa Metropolitan Life aplică o formulă nouă de conducere a companiei

    „Sari mai întâi şi apoi vezi dacă ai plasa dedesubt – cam aşa au fost deciziile mele în viaţă“, rezumă Emilia Bunea, noul CEO al Metropolitan Life Asigurări, modul cum şi-a dezvoltat cariera. În ultimii 13 ani a avut funcţii la nivel executiv, iar ultimii trei i-a petrecut în cadrul sediului central al ING Group din Amsterdam, unde a activat iniţial ca CFO pentru Europa Centrală şi de Est pe segmentul asigurărilor, iar ulterior ca CFO al grupului pe acest segment la nivelul întregului continent.

    Experienţele de expatriat şi de management, presărate cu umor şi multe expresii englezeşti, au fost principalele linii pe care Emilia Bunea şi-a construit discursul în cadrul evenimentului Meet the CEO în care s-a prezentat reprezentanţilor mediului de afaceri din România. „Poate că, deşi nu sunt religioasă, a contat foarte mult în definirea mea faptul că sunt nepoată de preoţi.“ Modelul ei în viaţă a fost unul dintre bunici, al cărui nume îl poartă acum o stradă din satul aflat în apropiere de Ploieşti, unde a copilărit împreună cu mama şi cu cele două surori. „De aici cu siguranţă un psiholog ar trage nişte concluzii referitor la capacitatea noastră de afirmare feminină“, glumeşte ea.

    Drumul său spre afirmare l-a început urmând tendinţele perioadei de dinainte de 1989, când, dacă erai bun la matematică, fie studiai această disciplină, fie, „dacă nu voiai să fii trimis în satul de unde se agăţa harta, Automatica“. S-a înscris la  Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1993, însă diploma de inginer nu a ajutat-o prea mult pentru că, imediat după Revoluţie, a realizat că nu Automatica era ce îşi dorise. 

    În 1995, s-a angajat ca secretară la firma israeliană Comtel Rom, a cărei activitate era găsirea oportunităţilor de afaceri în România pentru potenţialii parteneri israelieni. În următoarea perioadă a fost nevoită să bată ţara în lung şi-n lat pentru găsirea unor oportunităţi de afaceri. A avut astfel prilejul să interacţioneze cu o varietate de firme, de la cele din publicitate până la producători de lumânări sau cabluri. A lucrat în această firmă până în 1997, când a devenit manager executiv. „A fost o  şcoală foarte bună. Era o vreme în care influenţa investitorului străin era foarte mare, iar atunci când venea o puştoaică de 20 şi ceva de ani spunând că are investitori străini în spate, se întâlnea direct cu directorii companiilor respective care îi puneau pe masă modelul şi strategia de business.“

    După doi ani petrecuţi în cadrul firmei israeliene, viaţa sa a urmat o curbă accelerată în care s-au născut cele două fiice ale sale, a avut două locuri de muncă – în cadrul Capital Securities şi a doua la compania de asigurări Interamerican (Eureko) -, a făcut un masterat la ASEBUSS şi a obţinut şi certificarea CFA. „Dacă aş fi povestit unui olandez toate lucrurile acestea şi rapiditatea cu care s-au succedat sau s-au suprapus uneori, ar fi fost surprins de determinarea mea. Românii sunt mult mai motivaţi să se afirme, să înveţe ceva, de unde şi motto-ul meu: învăţarea nu este obligatorie, dar nici supravieţuirea.“

    Saltul la banca de investiţii Capital Securities a fost logic din punctul ei de vedere datorită aplecării sale către vânzări. Schimbarea carierei sale s-a întâmplat odată cu proiectul hotelului Holiday Inn, ce urma să fie construit în apropiere de aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi pentru care a început să caute finanţare alături de alţi parteneri. „M-am întâlnit cu Ion Florescu, şeful de la Capital Securities, care nu ne-a dat finanţarea, dar care m-a luat pe mine.“

    Bunea s-a angajat astfel, în 1997, pe poziţia de research & sales manager al companiei. „Experienţa de vânzare a fost de departe cea mai grea, dar şi cea mai frumoasă.“ Dacă iniţial vindea acţiuni, problemele economice din regiune din anul 2000 au marcat trecerea şi către vânzarea de investiţii de capital. „De fapt, ceea ce vindeam cel mai mult în perioada respectivă era România, nu se ajungea la discuţii individuale pe acţiuni, pentru că erau de fapt microacţiuni pentru toţi clienţii cu care vorbeam.“ Exemplifică prin discuţiile cu clienţi de la Londra sau New York cărora, în momentul când le povestea, de pildă, de producătorul de ciment Casial, cu multipli atrăgători şi cu perspective de creştere, dar a cărui capitalizare era pentru ei infimă, discuţiile se opreau.