BusinessMagazin

Tag: online

  • Povestea tânărului din România care transformă lucrurile pe care nimeni nu le vrea şi le aruncă la gunoi într-o afacere profitabilă, începută de el de la zero chiar în anii studenţiei

    Velements ar putea fi descris ca un proiect de modă sustenabilă, dar este mai mult decât atât. Brandul pe care l-a creat Adrian Vele este mai degrabă o nouă şansă dată hainelor şi tuturor obiectelor de care prea uşor ne descotorosim, fiind exemplul clar că ceea ce e vechi poate dobândi o nouă viaţă.

    Adrian era student când a început să caute metode de a-şi diversifica garderoba fără să cheltuie prea mulţi bani. A început să modifice hainele pe care le avea sau să cumpere haine din magazine second-hand şi să le personalizeze. „La vremea aceea nu era ceva des întâlnit, cu atât mai puţin trendy. Dar aşa am început să dezvolt o pasiune pentru ceea ce azi promovăm ca upcycled fashion. Am văzut că se poate şi altfel, iar acum cred că societatea de azi e pregătită pentru un asemenea mesaj. Devenind din ce în ce mai conştienţi de implicaţiile pe care industria fast fashion le are, putem schimba consumerismul care încă ne caracterizează. Ne dorim să contribuim la o industrie vestimentară mai sustenabilă şi să determinăm o schimbare reală în ceea ce priveşte modalitatea de consum”, mărturiseşte Adrian Vele.

    Absolvent de inginerie la Facultatea de Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord de la Baia Mare, specializarea Electronică Aplicată şi Telecomunicaţii, Adrian a împletit mereu pasiunea pentru programare cu cea pentru modă şi stil.

    Părinţii au insistat să urmeze o direcţie care să-l ajute din punct de vedere financiar în viitor, dar asta nu a făcut ca pasiunea să dispară. „Încă din liceu am început să fac papioane şi accesorii, iar ulterior, în facultate, am continuat să confecţionez ghiozdane din draperii vechi. De acolo lucrurile s-au desfăşurat natural şi am început să creez diverse haine folosind materiale deadstock, deoarece erau cele mai accesibile ca preţ şi calitate.”

    Prima dată şi-a făcut un brand din numele lui, creând haine sustenabile cu un mesaj. Practic, pe fiecare produs era brodat un mesaj, astfel încât oamenii care le cumpărau purtau şi un principiu împreună cu haina. Mesajele erau de tipul „created to create” (creat pentru a crea), „highs and lows” (momentele bune şi cele dificile), „purpose-driven life” (o viaţă ghidată de un scop), „made for more” (creat pentru mai mult), „love more” (iubeşte mai mult).

    Până în 2020, când s-a mutat la Cluj-Napoca, Velements a existat doar în mintea lui Adrian, însă, odată cu participarea într-un program de educaţie antreprenorială dedicat profesioniştilor din sectoarele culturale şi creative, Culturepreneurs, a dezvoltat şi un plan de afaceri. Şi astfel, cu paşi mici, s-a născut afacerea de la zero. „De când am început să fac asta, imediat după facultate, am închiriat două maşini de cusut, iar în timp am continuat să cumpăr şi să reinvestesc o parte din câştiguri. Astfel, am reuşit să obţin un studio echipat cu aproape toate utilajele necesare pentru a putea produce inhouse mai multe tipuri de produse.”

    Studioul se află în Cluj-Napoca, însă de curând Adrian a început să caute fabrici şi ateliere pentru a externaliza anumite produse pe care le-a dezvoltat. De vândut, el vinde prin propriul magazin online, dar şi în mod direct, în studio sau diferite târguri. Anul trecut, Velements a fost listat şi pe o platformă online din Franţa, dar şi în magazinul de produse sustenabile ALTRNTV din Bucureşti. „Cred că cifra de afaceri pe anul 2022 a fost în jur de 10.000 de euro. Începând cu 2022, am început să pitchuim brandurilor locale oportunităţi de colaborare cu noi, în care ambele părţi să obţină valoare. Prima colaborare a fost cu brandul naţional de cafea Meron. Am creat o colecţie de trei accesorii – rucsac, totebag şi pouch – din saci de cânepă în care ei primeau cafeaua.” A doua colaborare a fost o colecţie-capsulă cu magazinul de haine second-hand LaMajole, care a furnizat echipei Velements hainele cu mici defecte care nu puteau fi vândute, iar Adrian şi ajutoarele lui le-au reinventat, dându-le o nouă viaţă. O altă colaborare a fost cu compania de IT RebelDot, care a desfăşurat o campanie de reciclare în care fiecare angajat a avut posibilitatea să recicleze hainele vechi, iar Velements le-a preluat pentru a crea totebaguri. Fiecare totebag a avut, în medie, 46 de bucăţi de materiale provenite de la diferite persoane.

    Împreună cu brandul de produse cosmetice Davines Romania, Velements a creat mai multe şorturi din blugi reciclaţi. De altfel, oricine vrea poate aduce la atelierul Velements haine vechi pentru a le da o nouă viaţă şi se poate implica în procesul creativ.„Începând cu 2022, am început să organizăm workshopuri fizice pentru a-i învăţa pe oameni despre sustenabilitate, consumerism, fast fashion şi consecinţele acestuia, oferindu-le şi paşi practici pentru a consuma fashion responsabil. În cadrul acestor workshopuri, participanţii au învăţat să folosească diferite maşini de cusut şi au realizat upcycling la hainele lor vechi, creând produse de la cap la coadă, precum totebaguri, sweatshirturi sau tricouri.” De curând, Velements a început o colaborare şi cu librăriile Cărtureşti şi urmează, de asemenea, să facă o campanie de reciclare şi conştientizare cu o cafenea din Cluj-Napoca, iar din toamnă – cu mai multe comunităţi din Bucureşti. 

    La final de an, Adrian Vele are în plan să colaboreze chiar şi cu unele magazine din Europa. „În general, produsele upcycled au preţuri mai mari din cauza faptului că implică mai multă mână de lucru decât produsele create în moduri clasice. Pe lângă asta mai e şi faptul că noi ne străduim să tindem spre zero-waste ca producţie. Toate deşeurile care rămân în urma producţiei le reutilizăm în crearea de diferite produse care să închidă circuitul de waste.” De altfel, produsele cumpărate de la Velements vin, la rândul lor, în săculeţi reutilizabili făcuţi – cum altfel? – tot din resturi de materiale. După experienţa antreprenorială de până acum, Adrian Vele spune că cea mai importantă lecţie învăţată este să nu renunţe, să încerce continuu, să se adapteze, chiar dacă uneori poate să eşueze. „Parcă tot timpul se mută destinaţia când ne apropiem de ea. Adică de fiecare dată când avem un scop şi îl atingem, apare altul, mai mare şi mai îndepărtat”, spune Adrian Vele.   

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    The Luxury Bed – brand de lenjerii de pat (Plopeni, jud. Prahova)

    Fondatoare: Ana Maria Godeanu

    Investiţie iniţială: 2.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: peste 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Iomico – brand de bijuterii prin imprimare 3D (Bucureşti)

    Fondatori: Cosmin şi Mircea Dumitru

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 200.000 de euro

    Prezenţă: online şi într-un magazin fizic

    Jujuc – abonamente la jucării (Bucureşti)

    Fondatori: Diana Merişcă şi soţul ei

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Upmind – platformă de educaţie alternativă pentru adulţi (Bucureşti)

    Fondator: Radu Chiţuc

    Investiţii: 45.000-50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 500.000 de euro

    Prezenţă: online

    DiYogi – brand de saltele pentru sport

    Fondatoare: Maria Metea

    Investiţie: 15.000-20.000 de euro

    Prezenţă: în Uniunea Europeană

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Hipermarketul online Freshful, dezvoltat de eMAG, salt al afacerilor la 120 mil. lei şi dublare a numărului de salariaţi faţă de primul an de activitate

    ♦ Freshful a ajuns anul trecut la peste 450.000 de comenzi livrate în Bucureşti şi Ilfov.

    eMAG Retail SRL, firma care operează Freshful by eMAG, cel mai nou hipermarket online de pe piaţa locală, a raportat o cifră de afaceri de 121,2 mil. lei pentru 2022, al doilea an de activitate, acest rezultat fiind în creş­tere cu peste 1.500% faţă de anul precedent, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Tot anul trecut, arată aceleaşi date, com­pania aproape că şi-a dublat numărul de angajaţi, astfel că echipa a ajuns să numere aproape 500 de oameni.

    Însă eMAG Retail SRL nu a înre­gis­trat profit în 2022, având pierderi de peste 59 mil. lei.

    Hipermarketul online Freshful, dezvol­tat de eMAG, liderul pieţei locale de e-com­merce, a ajuns anul trecut la peste 450.000 de comenzi livrate în Bucureşti şi Ilfov. Cele mai vândute produse din 2022, arată cele mai recente date, au fost sticlele de apă la doi litri, bananele şi avocado.

    Recent, hipermarketul online a depăşit pragul de 100.000 de clienţi unici.

    Freshful deţine în acest moment un sin­gur spaţiu logistic. Depozitul de 10.000 de me­tri pătraţi al companiei se află în Ştefă­neştii de Jos, judeţul Ilfov, iar 4.000 de metri pătraţi din acesta sunt dedicaţi zonelor fri­gorifice. Există o zonă pentru produse conge­late, precum şi o zonă de coacere pentru pâi­ne şi produsele de patiserie, în condiţiile în care Freshful vinde în jur de 500 de produse unice de brutărie şi patiserie.

    Anul acesta, potrivit unor date anteri­oa­re, Freshful by eMAG îşi propune înceapă demersurile pentru cel de-al doilea depozit. Acest proiect, care se află deocamdată doar pe hârtie, ar însemna o investiţie de circa 10 mil. euro, spunea Andrei Popescu, directorul general al Freshful by eMAG, într-un inter­viu acordat ZF la începutul acestui an.

     

  • Povestea tânărului care a renunţat la cea mai căutată meserie din România şi care a ales să îşi urmeze visul. Ce a ajuns acum să facă

    Modelul mamei sale, care conduce propriul business de peste 25 de ani, a fost primul imbold pentru Liviu Tudoran în a-şi construi, la rândul său, o afacere a lui, de la zero. Cum pasiunea pentru gătit l-a însoţit dintotdeauna, n-a fost greu să aleagă domeniul în care să-şi croiască drum către statutul de antreprenor. Aşa că, încet, dar sigur, a creat o firmă şi un brand – NIB, crackers artizanali – care îi ocupă astăzi tot timpul.

    La începutul boomului food truckurilor în România, Liviu a fost foarte aproape de a-şi deschide şi el unul. Nu s-au legat însă lucrurile, dar ideea unei afaceri n-a fost dată la o parte. „Câţiva ani mai târziu, după câteva joburi în corporaţie, a dat pandemia peste noi şi am descoperit pâinea cu maia. Am început să fac acasă nonstop şi mi-a plăcut enorm tot procesul din spate. Ajunsesem să fac atât de des, că nu o puteam mânca noi pe toată şi aşa am ajuns să le fac şi prietenilor apropiaţi, care au fost foarte încântaţi de produs. Şi atunci am început să mă gândesc serios că this might be it.”

    A făcut un studiu de piaţă şi a ajuns la concluzia că şi-ar putea găsi locul pe piaţa pâinii şi a produselor artizanale din Bucureşti, a profitat de un spaţiu liber pe care îl aveau părinţii lui la demisolul casei şi a început aventura obţinerii avizelor şi a autorizaţiilor. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 25.000 de euro, bani care au mers în principal către utilaje, amenajarea spaţiului şi dezvoltarea site-ului prin care se preiau comenzile şi se procesează plăţile, www.alveola.ro, aşa cum se numeşte, de altfel, şi brutăria de la care a plecat totul. Brandul este însă NIB.

    Punga de 100 de grame de crackers cu maia este 11,9 lei.

    „Microbrutăria Alveola a început livrările de produse artizanale cu maia în iunie 2022. Am încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 10.000 de euro. Am lucrat la un portofoliu de produse, s-a modificat pe parcursul anului, dar acum am găsit o formă finală şi o direcţie.” Toate produsele sunt fabricate în Bucureşti, într-un spaţiu de 50 de metri pătraţi, în care Liviu produce, coace, ambalează, etichetează şi împachetează manual crackerşii artizanali cu maia. De vândut, vinde peste tot în România, în principal online, dar şi în câteva localuri din HoReCa.

    O pungă de 100 de grame de crackers cu maia este 11,9 lei, dar, după scumpirile din ultima vreme, Liviu Tudoran se gândeşte la o majorare a preţului după jumătatea anului 2023. „În anul 2023, microbrutăria Alveola se concentrează în continuare pe producţia de crackers artizanali cu maia. Obiectivul principal este să cresc vânzările prin intermediul website-ului cu 50%, să cresc prezenţa în mediul online şi să fim mai activi pe reţelele de socializare.” Cu formare în domeniul IT, Liviu a lucrat timp de zece ani în mai multe corporaţii specializate în tehnologia comunicaţiilor. Microbul anteprenoriatului nu l-a lăsat să trăiască liniştit, deşi joburile pe care le-a avut nu erau rele. A avut de învăţat şi din experienţa de angajat, însă nimic nu putea să-l pregătească pentru şocul trecerii de la o companie cu o echipă mare la a fi complet pe cont propriu, singurul responsabil în toate. „Cred că cea mai mare provocare este să ai capacitatea să show up, day after day, chiar şi atunci când simţi că nu merge aşa cum ţi-ai imaginat sau dorit. Să nu te descurajezi uşor.”

    A învăţat să fie flexibil ca antreprenor, a învăţat că nimic nu este bătut în cuie şi că trebuie să se adapteze constant la tot ce se întâmplă. „Mi-a fost destul de greu să accept că modelul iniţial de business pe care îl gândisem pentru pâine nu a fost cel mai potrivit, dar am reuşit să trec peste şi să-mi găsesc curajul să merg mai departe cu un alt produs – crackerşii cu maia.” O altă lecţie valoroasă pe care a învăţat-o a fost să-şi dea seama când trebuie să ceară ajutorul celor din jur şi să accepte sprijinul lor. Acum familia îl ajută la ambalare şi la pregătirea comenzilor pentru livrări, iar prietenii dau şi ei o mână de ajutor la partea de content writing, marketing şi îi deschid uşi pentru a intra în contact cu potenţiali clienţi. Pentru că orice afacere de la zero este rezultatul muncii unei mici echipe în spate.  

    „Mi-a fost destul de greu să accept că modelul iniţial de business pe care îl gândisem pentru pâine nu a fost cel mai potrivit, dar am reuşit să trec peste şi să-mi găsesc curajul să merg mai departe cu un alt produs – crackerşii cu maia.”

    Liviu Tudoran, fondator NIB Crackers

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    My secret land – poveşti personalizate pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristina Clima

    Investiţie iniţială: peste 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    Boem Atelier – laborator de ciocolată (Bucureşti)

    Fondator: Vlad Niculescu

    Investiţii: 80.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Mellow Garden – spaţiu pentru evenimente (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 88.000 de lei (17.600 de euro)

    Fondatori: familia Ioniţă

    Prezenţă: Bucureşti

    Airsoft by the Lake – club de airsoft (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Adriana Mihai

    Investiţii: 15.000 de euro

    Prezenţă: comuna Frumuşani, judeţul Ilfov

    Păstrăvăria Bolloga – păstrăvărie şi două băcănii (jud. Cluj)

    Fondatori: familia Oltean

    Investiţii: peste 200.000 de euro

    Prezenţă: satul Bologa,vjudeţul Cluj (păstrăvăria),vCluj-Napoca (băcăniile)

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • ING renunţă la pariul său pe comerţul online românesc şi închide platforma de tip marketplace Dealwise la patru ani de la lansare

    ING, una dintre cele mai mari bănci din România după active, renunţă la proiectul de shopping Dealwise la mai puţin de patru ani după ce l-a lansat.

    „Aplicaţia DealWise ne-a arătat cât de mult apreciaţi o soluţie pentru cumpărături inteligente. Multumiri că ne-aţi fost alături şi aţi cumpărat şi aţi economisit cu DealWise. Începând cu luna iunie, DealWise nu va mai fi disponibil”, arată o notă de informare primită de ZF.

    Acest mesaj vine la aproape o lună după ce Ziarul Financiar a trimis o solicitare către ING privind acest proiect.

    DealWise a fost lansat oficial în vara lui 2020, deşi s-a lucrat la proiect cu un an înainte, fiind comunicat ca o platformă online de shopping disponibilă pe mai multe pieţe din Europa. Oficialii ING spuneau la început că DealWise este un fintech din cadrul ING Group, dezvoltat de către o echipă internaţională, cu sprijin de la echipa care a dezvoltat ING Bazar în România.

    DealWise era gândit ca o platformă de oferte speciale şi discounturi, agregate de la marii retaileri online din piaţă şi selectate de echipa proprie.

    “Cu DealWise ne dorim să fim un Wikipedia al ofertelor şi discounturilor. Astfel, noi încercăm ca pe baza informaţiilor pe care le obţinem – cu acordul consumatorului – şi pe baza comportamentului clientului să avem oferte personalizate şi relevante”, spuneau oficialii companiei.

    Iniţial, cu ocazia lansării oficiale, în 2020, în DealWise existau peste 10.000 de produse disponibile, însă ţinta pentru primul an de funcţionare era de 100.000 de oferte, pentru ca ulterior numărul să crească. La început, această platformă de tip marketplace avea în portofoliu atât echipamente sportive şi haine, cât şi articole de îngrijire sau jucării.

    Cum funcţiona Dealwise? Trebuia descărcată aplicaţia, urma un proces de înrolare, iar apoi consumatorul avea acces la un număr de oferte. Erau două tipuri de oferte: cele de tip cashback la care erai redirecţionat pe site-ul comerciantului şi primeai la final o sumă de bani înapoi direct în contul bancar, şi cele directe de produs în care clientul putea face achiziţii din aplicaţie.

    Această platformă se adresa tuturor clienţilor, indiferent de banca la care au cont. Clienţii ING aveau acces direct prin ING Home’Bank.

    Ce zic acum oficialii ING România despre sistarea activităţii?

    „DealWise este platforma globală de shopping a grupului ING, lansată în 2020 şi prezentă în acest moment în trei ţări, sub diferite denumiri: DealWise pentru clienţii ING Germania, INGĂdeals pentru clienţii ING Belgia şi ING Bazar pentru clienţii ING România (în urma migrării din anul 2022 a platformei ING Bazar în familia DealWise). Astăzi, la nivel internaţional, sunt peste 1,5 milioane de utilizatori (clienţi ING) înregistraţi în platforma DealWise, care fac zilnic cumpărături cu cashback de la peste 1000 de branduri internaţionale”, spun oficialii ING.

    Conform anunţului iniţial, DealWise şi ING Bazar urmau să meargă în paralel, DealWise fiind gândit ca o platformă de oferte speciale şi discounturi, agregate de la marii retaileri online din piaţă şi selectate de echipa proprie.

    „În România, una dintre componentele acestei platforme globale, aplicaţia de sine stătătoare DealWise, adresată oricărui utilizator din România indiferent de banca emitenă a cardului, va înceta să mai fie activă începând cu luna iunie, obiectivul principal fiind dezvoltarea platformei ING Bazar pentru clienţii băncii”, spun acum oficialii ING România.

    Această platformă Dealwise se adresa tuturor clienţilor, indiferent de banca la care au cont. Clienţii ING aveau acces direct prin ING Home’Bank. ING Bazar e disponibilă doar pentru clienţii băncii.

    „ING Bazar este un serviciu oferit clienţilor ING Bank România încă din anul 2015, prin intermediul căruia aceştia au acces la oferte de tip cashback de la magazine atât online, cât şi offline. În anul 2022, ING Bazar a fost migrat pe platforma DealWise, pentru a beneficia atât de tehnologie şi funcţionalităţi noi, cât şi de o interfaţă mai prietenoasă şi mai simplă, pentru o funcţionare mai performantă. În urma acestei tranziţii, întreaga experienţă de utilizare a platformei ING Bazar s-a îmbunătăţit, inclusiv la nivel de produs şi tehnologie, Bazar funcţionând acum pe platforma DealWise, exclusiv pentru clienţii ING Bank România.”

  • ING renunţă la pariul său pe comerţul online românesc şi închide platforma de tip marketplace Dealwise la patru ani de la lansare

    ING, una dintre cele mai mari bănci din România după active, renunţă la proiectul de shopping Dealwise la mai puţin de patru ani după ce l-a lansat.

    „Aplicaţia DealWise ne-a arătat cât de mult apreciaţi o soluţie pentru cumpărături inteligente. Multumiri că ne-aţi fost alături şi aţi cumpărat şi aţi economisit cu DealWise. Începând cu luna iunie, DealWise nu va mai fi disponibil”, arată o notă de informare primită de ZF.

    Acest mesaj vine la aproape o lună după ce Ziarul Financiar a trimis o solicitare către ING privind acest proiect.

    DealWise a fost lansat oficial în vara lui 2020, deşi s-a lucrat la proiect cu un an înainte, fiind comunicat ca o platformă online de shopping disponibilă pe mai multe pieţe din Europa. Oficialii ING spuneau la început că DealWise este un fintech din cadrul ING Group, dezvoltat de către o echipă internaţională, cu sprijin de la echipa care a dezvoltat ING Bazar în România.

    DealWise era gândit ca o platformă de oferte speciale şi discounturi, agregate de la marii retaileri online din piaţă şi selectate de echipa proprie.

    “Cu DealWise ne dorim să fim un Wikipedia al ofertelor şi discounturilor. Astfel, noi încercăm ca pe baza informaţiilor pe care le obţinem – cu acordul consumatorului – şi pe baza comportamentului clientului să avem oferte personalizate şi relevante”, spuneau oficialii companiei.

    Iniţial, cu ocazia lansării oficiale, în 2020, în DealWise existau peste 10.000 de produse disponibile, însă ţinta pentru primul an de funcţionare era de 100.000 de oferte, pentru ca ulterior numărul să crească. La început, această platformă de tip marketplace avea în portofoliu atât echipamente sportive şi haine, cât şi articole de îngrijire sau jucării.

    Cum funcţiona Dealwise? Trebuia descărcată aplicaţia, urma un proces de înrolare, iar apoi consumatorul avea acces la un număr de oferte. Erau două tipuri de oferte: cele de tip cashback la care erai redirecţionat pe site-ul comerciantului şi primeai la final o sumă de bani înapoi direct în contul bancar, şi cele directe de produs în care clientul putea face achiziţii din aplicaţie.

    Această platformă se adresa tuturor clienţilor, indiferent de banca la care au cont. Clienţii ING aveau acces direct prin ING Home’Bank.

    Ce zic acum oficialii ING România despre sistarea activităţii?

    „DealWise este platforma globală de shopping a grupului ING, lansată în 2020 şi prezentă în acest moment în trei ţări, sub diferite denumiri: DealWise pentru clienţii ING Germania, INGĂdeals pentru clienţii ING Belgia şi ING Bazar pentru clienţii ING România (în urma migrării din anul 2022 a platformei ING Bazar în familia DealWise). Astăzi, la nivel internaţional, sunt peste 1,5 milioane de utilizatori (clienţi ING) înregistraţi în platforma DealWise, care fac zilnic cumpărături cu cashback de la peste 1000 de branduri internaţionale”, spun oficialii ING.

    Conform anunţului iniţial, DealWise şi ING Bazar urmau să meargă în paralel, DealWise fiind gândit ca o platformă de oferte speciale şi discounturi, agregate de la marii retaileri online din piaţă şi selectate de echipa proprie.

    „În România, una dintre componentele acestei platforme globale, aplicaţia de sine stătătoare DealWise, adresată oricărui utilizator din România indiferent de banca emitenă a cardului, va înceta să mai fie activă începând cu luna iunie, obiectivul principal fiind dezvoltarea platformei ING Bazar pentru clienţii băncii”, spun acum oficialii ING România.

    Această platformă Dealwise se adresa tuturor clienţilor, indiferent de banca la care au cont. Clienţii ING aveau acces direct prin ING Home’Bank. ING Bazar e disponibilă doar pentru clienţii băncii.

    „ING Bazar este un serviciu oferit clienţilor ING Bank România încă din anul 2015, prin intermediul căruia aceştia au acces la oferte de tip cashback de la magazine atât online, cât şi offline. În anul 2022, ING Bazar a fost migrat pe platforma DealWise, pentru a beneficia atât de tehnologie şi funcţionalităţi noi, cât şi de o interfaţă mai prietenoasă şi mai simplă, pentru o funcţionare mai performantă. În urma acestei tranziţii, întreaga experienţă de utilizare a platformei ING Bazar s-a îmbunătăţit, inclusiv la nivel de produs şi tehnologie, Bazar funcţionând acum pe platforma DealWise, exclusiv pentru clienţii ING Bank România.”

  • Cifrele din spatele afacerii Revolut: 1 mld. de dolari venituri şi o marjă de profit de peste 80%. În România, banca digitală are 2,6 mil. clienţi, dintre care 500.000 au făcut solicitări pentru a lua un credit

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Era digitală a avocaturii: avocatul online a devenit realitate. Cum funcţionează acesta?

    Odată cu valul de digitalizare accelerată dictată de pandemie şi susţinută şi ulterior, pe piaţa autohtonă au început să apară primele platforme online ce îşi propun să digitalizeze relaţia dintre client şi avocat. Una dintre acestea este NewLaw.ro, platforma fiind lansată recent în urma unei investiţii iniţiale de 50.000 DE euro, iar investiţiile continuă.

    „Filosofia «new law» este foarte îndrăgită de mine personal. De altfel, noi am interacţionat cu ea acum ceva vreme. Cred că era prin 2019 când, într-un proces de rebranding, am adus acest concept în România pentru prima dată. Apoi, pentru că aşa au funcţionat lucrurile, a trebuit să revenim la «old law», cum se spune, făcând o colaborare cu o altă echipă de avocaţi, am revenit la vechea filosofie, dar iată acum, după aproape cinci ani aproape, readucem în prim-plan conceptul de «new law» şi sper ca de acum înainte multă vreme să continuăm în această filosofie”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bogdan Ilie, avocat şi fondator al NewLaw.ro. Platforma a fost lansată în luna martie de casa de avocatură NDI Law, care şi-a propus ca în primul an de funcţionare să aducă împreună peste 100 de avocaţi la nivel naţional, în condiţiile în care unul dintre obiectivele platformei este colaborarea la distanţă. Investiţia iniţială în dezvoltarea platformei s-a situat la 50.000 euro, sumă ce va fi suplimentată până la peste 80.000 euro pe parcursul acestui an pentru promovarea NewLaw.ro şi a serviciilor juridice oferite prin intermediul său. „Pentru anul curent vom continua să ne autosusţinem din toate punctele de vedere. Nu ne gândim să contractăm o finanţare externă pentru primul an cel puţin. Vom susţine toate costurile intern, în funcţie de evoluţie. În funcţie de cum vor evolua lucrurile, cu siguranţă că va fi nevoie să aducem noi investiţii din ce în ce mai mari. Şi atunci, în măsura în care posibilităţile interne nu ne vor permite, probabil că vom apela şi la surse externe, dar pentru primul an toate costurile ne-am propus să fie susţinute de noi, pentru că credem cu adevărat în acest proiect şi ne dorim să creştem”, a precizat el. Într-o săptămână de la lansare, pe platformă s-au înregistrat circa 20 de solicitări din partea clienţilor. „Ceea ce noi ne dorim este ca în fiecare judeţ şi în fiecare arie de specialitate să avem un număr de maximum doi, poate cu excepţii trei avocaţi. De aici şi ideea de calitate, nu de cantitate, pentru că fiind mai puţini avocaţi automat şi dorinţa va fi de a livra un serviciu de mai mare calitate. (…) Pentru primul an de funcţionare a platformei ne dorim să creăm o reţea de avocaţi în toată ţara, iar ţinta noastră este de circa 100 de avocaţi“, a spus Bogdan Ilie, precizând că în momentul de faţă sunt 13 avocaţi activi în platformă, iar încă şase solicitări sunt în proces de analiză şi înregistrare pentru că toţi avocaţii sunt atent selectaţi. „Ne dorim ca avocaţii înscrişi în platformă să nu fie arondaţi la mai mult de două arii de specializare. Eu am ferma convingere că un avocat nu poate să facă toate ariile, nu poate să fie bun în toate ariile de activitate ale avocaturii şi atunci fie face drept civil, fie face drept penal. Dacă face drept civil, de asemenea face dreptul familiei şi probabil încă o arie destul de conexă, nu poate să facă cinci domenii de activitate şi să fie bun în toate. Deci încă o dată: nu ne dorim cantitate, ne dorim calitate.“

    Cum funcţionează însă platforma NewLaw.ro? Clienţii care au nevoie de asistenţă juridică intră pe platformă, îşi creează un cont, iar apoi completează un formular cu datele lor de contact şi cu problema pe care o au de rezolvat pe scurt. Odată trimisă solicitarea, aceasta este verificată de administratorul platformei. În cazul în care este nevoie de detalii suplimentare, administratorul le adresează direct clientului, apoi, în momentul în care se concretizează problema ce trebuie rezolvată, domeniul de care ţine şi aria geografică, solicitarea este repartizată unui avocat specializat pe problema respectivă, care preia practic cererea spre soluţionare. „Procesul de evaluare efectivă nu este automatizat. În principiu este filtrat încă de la momentul formulării cererii, dar este filtrat inclusiv prin perspectiva clientului, care de cele mai multe ori nu are pregătire juridică şi atunci este posibil ca problema pe care o are să o încadreze în mod greşit ca arie de specializare. Şi atunci este nevoie de un filtru uman”, a punctat Bogdan Ilie, adăugând că este de asemenea posibilă transmiterea de documente prin intermediul platformei, iar clientul poate discuta cu avocatul în secţiunea de chat. Odată stabilită legătura între client şi avocat, avocatul poate realiza în platformă foarte simplu oferta financiară, contractul de colaborare şi factura, iar clientul poate face plata online.

    „Am automatizat partea de contractare, partea de redactare, partea de întocmire a contractului de asistenţă juridică. La fel, există câmpuri distincte pentru persoane fizice, persoane juridice, unde se introduc doar datele personale ale clientului. Contractul de asistenţă juridică este generat automat, se creează un contract de asistenţă juridică cadru. Ulterior, în funcţie de solicitarea clientului, întocmim o ofertă financiară care ulterior acceptării devine anexă la contract. În oferta financiară este descris obiectul contractului care urmează să fie realizat de către avocat. Avem automatizată şi partea de întocmire a facturii, respectiv de plată printr-un procesator de plăţi”, a menţionat el. Utilizarea NewLaw.ro este gratuită atât pentru clienţi, cât şi pentru avocaţi, platforma percepând un comision doar în momentul în care se semnează contractul de asistenţă juridică şi se acceptă oferta financiară.

    „Din perspectiva veniturilor, lucrurile funcţionează în felul următor: clienţii vin în platformă, li se percepe un onorariu, iar din acel onorariu, un procent de 10% este oprit de către societatea civilă de avocaţi parteneră a platformei. Din procentul de 10%, 2-5% va fi achitat platformei pentru costurile de dezvoltare, costurile de promovare, costurile de dezvoltare ulterioară şi practic în felul acesta ne-am gândit noi să monetizăm, să funcţioneze businessul.” 

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Bogdan Ilie, avocat şi fondator NewLaw.ro

    Ce face? A lansat o platformă online prin care vrea să digitalizeze relaţia dintre client şi avocat. Investiţia iniţială în dezvoltarea platformei s-a situat la 50.000 euro.

     

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Vlad Marincaş, cofondator şi CEO al Aqurate – platformă AI pentru analiza datelor din e-commerce

    Ce e nou? Start-up local şi-a propus să îşi crească anul acesta veniturile recurente de patru-cinci ori, în condiţiile în care va creşte numărul integrărilor cu soluţiile de e-commerce şi va ataca şi pieţe din afara României. În prezent, start-up-ul are în portofoliu câteva zeci de clienţi – magazine online, produsul Aqurate născându-se anul trecut în cadrul companiei InsightOut Analytics din Timişoara.

    „2022 a fost un an foarte bun pentru noi şi vedem o creştere accelerată, vedem un răspuns foarte bun al pieţei din România. Noi suntem un start-up de «high growth» şi avem ambiţii foarte mari: să creştem de patru-cinci ori pe an şi până acum am reuşit să fim în grafic.“

     

    2. Ciprian Cazacu, cofondator şi CEO easySales – platformă SaaS pentru automatizarea şi centralizarea activităţilor de e-commerce

    Ce e nou? Start-up-ul local a atras o nouă finanţare de la Fortech Investments, acesta intrând în business ca acţionar minoritar. Valoarea finanţării nu a fost făcută public, însă per total start-up-ul a atras până în prezent investiţii totale de peste 1,1 milioane de euro. Noua investiţie va fi utilizată pentru intrarea pe piaţa din SUA anul acesta, dar şi pentru consolidarea businessului în România şi în cele două ţări vecine în care activează – Ungaria şi Bulgaria. În prezent, portofoliul easySales numără circa 700 de clienţi, 85% fiind din România.

    „Suntem norocoşi pentru că am fost susţinuţi şi suntem susţinuţi în continuare de o nouă finanţare oferită de la cei de la Fortech Investments, care practic au intrat printr-un pachet minoritar la noi în acţionariat şi ne dorim foarte mult să creştem şi să demonstrăm valoarea care o aducem comercianţilor. “

     

    3. Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful, şi Felix Crişan, partener la Netopia Ventures şi cofondator al Ronin

    Ce e nou? Platforma de recrutare Jobful şi fondul de investiţii de capital de risc Netopia Ventures, două dintre proiectele care au trecut în ultimii ani prin programul de accelerare InnovX-BCR, au planuri de expansiune în 2023.

    Mihai Cepoi: „După trei ani destul de grei de pandemie, de la startul pandemiei încoace, am reuşit să aducem Jobful pe linia de plutire, însemnând aducerea companiei într-o zonă de profitabilitate. Am trecut de partea de break-even, am reuşit să pivotăm modelul astfel încât să putem să comercializăm soluţia nu numai în România, ci şi în afara ţării.“

    Felix Crişan:  „Lucrul important care s-a întâmplat de când s-a terminat programul InnovX-BCR este că
    ne-am uitat mult mai mult la ce paşi sunt necesari pentru organizarea fondului astfel încât să putem să atragem alţi parteneri, deci să aducem fonduri din afară. Aici, bineînţeles că în Europa limited partner-ul cel mai urmărit de toată lumea este European Investment Fund. Dar ne uităm şi în alte direcţii.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Era digitală a avocaturii: avocatul online a devenit realitate. Cum funcţionează acesta?

    Odată cu valul de digitalizare accelerată dictată de pandemie şi susţinută şi ulterior, pe piaţa autohtonă au început să apară primele platforme online ce îşi propun să digitalizeze relaţia dintre client şi avocat. Una dintre acestea este NewLaw.ro, platforma fiind lansată recent în urma unei investiţii iniţiale de 50.000 DE euro, iar investiţiile continuă.

    „Filosofia «new law» este foarte îndrăgită de mine personal. De altfel, noi am interacţionat cu ea acum ceva vreme. Cred că era prin 2019 când, într-un proces de rebranding, am adus acest concept în România pentru prima dată. Apoi, pentru că aşa au funcţionat lucrurile, a trebuit să revenim la «old law», cum se spune, făcând o colaborare cu o altă echipă de avocaţi, am revenit la vechea filosofie, dar iată acum, după aproape cinci ani aproape, readucem în prim-plan conceptul de «new law» şi sper ca de acum înainte multă vreme să continuăm în această filosofie”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bogdan Ilie, avocat şi fondator al NewLaw.ro. Platforma a fost lansată în luna martie de casa de avocatură NDI Law, care şi-a propus ca în primul an de funcţionare să aducă împreună peste 100 de avocaţi la nivel naţional, în condiţiile în care unul dintre obiectivele platformei este colaborarea la distanţă. Investiţia iniţială în dezvoltarea platformei s-a situat la 50.000 euro, sumă ce va fi suplimentată până la peste 80.000 euro pe parcursul acestui an pentru promovarea NewLaw.ro şi a serviciilor juridice oferite prin intermediul său. „Pentru anul curent vom continua să ne autosusţinem din toate punctele de vedere. Nu ne gândim să contractăm o finanţare externă pentru primul an cel puţin. Vom susţine toate costurile intern, în funcţie de evoluţie. În funcţie de cum vor evolua lucrurile, cu siguranţă că va fi nevoie să aducem noi investiţii din ce în ce mai mari. Şi atunci, în măsura în care posibilităţile interne nu ne vor permite, probabil că vom apela şi la surse externe, dar pentru primul an toate costurile ne-am propus să fie susţinute de noi, pentru că credem cu adevărat în acest proiect şi ne dorim să creştem”, a precizat el. Într-o săptămână de la lansare, pe platformă s-au înregistrat circa 20 de solicitări din partea clienţilor. „Ceea ce noi ne dorim este ca în fiecare judeţ şi în fiecare arie de specialitate să avem un număr de maximum doi, poate cu excepţii trei avocaţi. De aici şi ideea de calitate, nu de cantitate, pentru că fiind mai puţini avocaţi automat şi dorinţa va fi de a livra un serviciu de mai mare calitate. (…) Pentru primul an de funcţionare a platformei ne dorim să creăm o reţea de avocaţi în toată ţara, iar ţinta noastră este de circa 100 de avocaţi“, a spus Bogdan Ilie, precizând că în momentul de faţă sunt 13 avocaţi activi în platformă, iar încă şase solicitări sunt în proces de analiză şi înregistrare pentru că toţi avocaţii sunt atent selectaţi. „Ne dorim ca avocaţii înscrişi în platformă să nu fie arondaţi la mai mult de două arii de specializare. Eu am ferma convingere că un avocat nu poate să facă toate ariile, nu poate să fie bun în toate ariile de activitate ale avocaturii şi atunci fie face drept civil, fie face drept penal. Dacă face drept civil, de asemenea face dreptul familiei şi probabil încă o arie destul de conexă, nu poate să facă cinci domenii de activitate şi să fie bun în toate. Deci încă o dată: nu ne dorim cantitate, ne dorim calitate.“

    Cum funcţionează însă platforma NewLaw.ro? Clienţii care au nevoie de asistenţă juridică intră pe platformă, îşi creează un cont, iar apoi completează un formular cu datele lor de contact şi cu problema pe care o au de rezolvat pe scurt. Odată trimisă solicitarea, aceasta este verificată de administratorul platformei. În cazul în care este nevoie de detalii suplimentare, administratorul le adresează direct clientului, apoi, în momentul în care se concretizează problema ce trebuie rezolvată, domeniul de care ţine şi aria geografică, solicitarea este repartizată unui avocat specializat pe problema respectivă, care preia practic cererea spre soluţionare. „Procesul de evaluare efectivă nu este automatizat. În principiu este filtrat încă de la momentul formulării cererii, dar este filtrat inclusiv prin perspectiva clientului, care de cele mai multe ori nu are pregătire juridică şi atunci este posibil ca problema pe care o are să o încadreze în mod greşit ca arie de specializare. Şi atunci este nevoie de un filtru uman”, a punctat Bogdan Ilie, adăugând că este de asemenea posibilă transmiterea de documente prin intermediul platformei, iar clientul poate discuta cu avocatul în secţiunea de chat. Odată stabilită legătura între client şi avocat, avocatul poate realiza în platformă foarte simplu oferta financiară, contractul de colaborare şi factura, iar clientul poate face plata online.

    „Am automatizat partea de contractare, partea de redactare, partea de întocmire a contractului de asistenţă juridică. La fel, există câmpuri distincte pentru persoane fizice, persoane juridice, unde se introduc doar datele personale ale clientului. Contractul de asistenţă juridică este generat automat, se creează un contract de asistenţă juridică cadru. Ulterior, în funcţie de solicitarea clientului, întocmim o ofertă financiară care ulterior acceptării devine anexă la contract. În oferta financiară este descris obiectul contractului care urmează să fie realizat de către avocat. Avem automatizată şi partea de întocmire a facturii, respectiv de plată printr-un procesator de plăţi”, a menţionat el. Utilizarea NewLaw.ro este gratuită atât pentru clienţi, cât şi pentru avocaţi, platforma percepând un comision doar în momentul în care se semnează contractul de asistenţă juridică şi se acceptă oferta financiară.

    „Din perspectiva veniturilor, lucrurile funcţionează în felul următor: clienţii vin în platformă, li se percepe un onorariu, iar din acel onorariu, un procent de 10% este oprit de către societatea civilă de avocaţi parteneră a platformei. Din procentul de 10%, 2-5% va fi achitat platformei pentru costurile de dezvoltare, costurile de promovare, costurile de dezvoltare ulterioară şi practic în felul acesta ne-am gândit noi să monetizăm, să funcţioneze businessul.” 

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Bogdan Ilie, avocat şi fondator NewLaw.ro

    Ce face? A lansat o platformă online prin care vrea să digitalizeze relaţia dintre client şi avocat. Investiţia iniţială în dezvoltarea platformei s-a situat la 50.000 euro.

     

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Vlad Marincaş, cofondator şi CEO al Aqurate – platformă AI pentru analiza datelor din e-commerce

    Ce e nou? Start-up local şi-a propus să îşi crească anul acesta veniturile recurente de patru-cinci ori, în condiţiile în care va creşte numărul integrărilor cu soluţiile de e-commerce şi va ataca şi pieţe din afara României. În prezent, start-up-ul are în portofoliu câteva zeci de clienţi – magazine online, produsul Aqurate născându-se anul trecut în cadrul companiei InsightOut Analytics din Timişoara.

    „2022 a fost un an foarte bun pentru noi şi vedem o creştere accelerată, vedem un răspuns foarte bun al pieţei din România. Noi suntem un start-up de «high growth» şi avem ambiţii foarte mari: să creştem de patru-cinci ori pe an şi până acum am reuşit să fim în grafic.“

     

    2. Ciprian Cazacu, cofondator şi CEO easySales – platformă SaaS pentru automatizarea şi centralizarea activităţilor de e-commerce

    Ce e nou? Start-up-ul local a atras o nouă finanţare de la Fortech Investments, acesta intrând în business ca acţionar minoritar. Valoarea finanţării nu a fost făcută public, însă per total start-up-ul a atras până în prezent investiţii totale de peste 1,1 milioane de euro. Noua investiţie va fi utilizată pentru intrarea pe piaţa din SUA anul acesta, dar şi pentru consolidarea businessului în România şi în cele două ţări vecine în care activează – Ungaria şi Bulgaria. În prezent, portofoliul easySales numără circa 700 de clienţi, 85% fiind din România.

    „Suntem norocoşi pentru că am fost susţinuţi şi suntem susţinuţi în continuare de o nouă finanţare oferită de la cei de la Fortech Investments, care practic au intrat printr-un pachet minoritar la noi în acţionariat şi ne dorim foarte mult să creştem şi să demonstrăm valoarea care o aducem comercianţilor. “

     

    3. Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful, şi Felix Crişan, partener la Netopia Ventures şi cofondator al Ronin

    Ce e nou? Platforma de recrutare Jobful şi fondul de investiţii de capital de risc Netopia Ventures, două dintre proiectele care au trecut în ultimii ani prin programul de accelerare InnovX-BCR, au planuri de expansiune în 2023.

    Mihai Cepoi: „După trei ani destul de grei de pandemie, de la startul pandemiei încoace, am reuşit să aducem Jobful pe linia de plutire, însemnând aducerea companiei într-o zonă de profitabilitate. Am trecut de partea de break-even, am reuşit să pivotăm modelul astfel încât să putem să comercializăm soluţia nu numai în România, ci şi în afara ţării.“

    Felix Crişan:  „Lucrul important care s-a întâmplat de când s-a terminat programul InnovX-BCR este că
    ne-am uitat mult mai mult la ce paşi sunt necesari pentru organizarea fondului astfel încât să putem să atragem alţi parteneri, deci să aducem fonduri din afară. Aici, bineînţeles că în Europa limited partner-ul cel mai urmărit de toată lumea este European Investment Fund. Dar ne uităm şi în alte direcţii.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Aplicaţia care a schimbat lumea bancară a ajuns la 27 de milioane de clienţi şi venituri de sute de milioane de euro. Cum au ajuns aici şi ce planuri au pentru viitor

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Ruxandra Târlescu, PwC: Retailul viitorului. Consumatorii vor experienţe digitale, personalizate şi să petreacă cât mai puţin timp pentru achiziţia şi plata produselor

    După ce în ultimii ani retailerii s-au concentrat pe dezvoltarea comerţului online, pe fondul tendinţelor impuse de restricţiile din pandemie, în prezent, trebuie să-şi regândească strategia pentru magazinele fizice pentru a răspunde aşteptărilor consumatorilor. Potrivit celui mai recent sondaj PwC Global Consumer Insights Pulse 2023, consumatorii vor experienţe personalizate şi digitale, pentru a petrece cât mai puţin timp pentru achiziţia şi plata efectivă a produselor.

    Întrebaţi care ar fi cele mai importante lucruri care le-ar îmbunătăţi experienţa fizică la cumpărături, 27% dintre respondenţi au menţionat asistenţa oferită de consilieri de vânzări bine informaţi, aspect care pentru jumătate dintre cei din generaţia Baby Boomer conduce topul preferinţelor.

    În acelaşi timp, pentru 16% dintre respondenţi, cel mai important lucru constă în posibilitatea de a utiliza automatele de tipul „self check-out”, utilizarea în magazin a site-ului web sau a aplicaţiei mobile a comercianţilor pentru a căuta anumite produse (15%), urmate de posibilitatea de a utiliza dispozitivele şi aplicaţiile de tipul “scan-and-go” (12%), care permit ocolirea caselor cu personal, dar şi a celor de tipul ”self check-out”.

    Însă preferinţele consumatorilor merg mai departe, iar cei care au declarat că intenţionează să petreacă mai mult timp în magazinele fizice în următoarele şase luni au arătat că se aşteaptă la mai multe dotări tehnologice printre care: opţiuni de divertisment în magazin (34%), de experienţe digitale (30%), precum utilizarea unor ochelari VR (realitate virtuală) pentru a încerca produse noi, dar şi posibilitatea de a rezerva o întâlnire cu un consilier de vânzări (28%). Mai mult, serviciile pe bază de inteligenţa artificială vor permite consumatorilor în curând să intre în magazine, să achiziţioneze produsele şi să plece pur şi simplu fără a fi nevoie să le scaneze şi să stea la coadă.

    În mod clar aceste tendinţe nu pot fi neglijate de retaileri, mai ales că aproape unul din doi consumatori (43%) preferă magazinul fizic, iar 23% vor să-şi crească cumpărăturile prin acest canal.

    Şi în România, din ce în ce mai mulţi retaileri au început să integreze diverse tehnologii pentru a îmbunătăţi experienţa consumatorilor, precum sistemul „self check-out” sau ”click and collect”.

    În aceste condiţii, angajaţii impactaţi de aceste schimbări pot fi recalificaţi şi orientaţi către alte activităţi / experienţe noi pentru a răspunde nevoii consumatorilor.

    Cum aleg consumatorii canalul de cumpărături?

    Consumatorii nu trec pur şi simplu de la cumpărăturile online la cele în magazine fizice, ci mai degrabă aleg una sau alta – sau ambele – pe baza atributelor preferate ale fiecăreia dintre ele, cum ar fi preţul, disponibilitatea, dar şi experimentarea produselor şi tehnologia din magazinul fizic sau îmbunătăţirea timpilor de livrare şi a costurilor pentru comenzile online. Iar această strategie de cumpărături hibridă va continua.

    Spre exemplu, 39% dintre intervievaţi fac cumpărături de la mai mulţi retaileri – în magazin sau online -, ceea ce reprezintă o creştere de două puncte procentuale faţă de sondajul anterior, din iunie 2022. In plus, mai mult de o treime au declarat că vizitează mai multe site-uri web pentru a verifica disponibilitatea produselor pe care le doresc (38%).

    Referitor la magazinele fizice, peste jumătate (54%) dintre consumatorii de la nivel global care optează pentru acest canal sau comandă online şi ridică produsele din magazin au declarat că fac acest lucru pentru că le oferă posibilitatea de a verifica dacă produsele nu au defecte şi de a fi siguri că sunt produsele pe care le-au comandat. Un alt motiv, citat de 41% dintre cei care intenţionează să facă cumpărături în magazinele fizice, este că pur şi simplu au simţit lipsa acestei experienţe în timpul închiderilor din pandemie.

    Creşterea preţurilor şi îngrijorările legate de încetinirea creşterii economice joacă, de asemenea, un rol important: 40% dintre consumatorii care intenţionează să-şi crească cumpărăturile în magazinele fizice şi să le reducă pe cele online au declarat că acest lucru se datorează costurilor de livrare prea mari.

    Totuşi, chiar dacă a înregistrat un regres faţă de pandemie, comerţul online continuă să aibă perspective bune de creştere, 43% dintre consumatori declarând că intenţionează să crească cumpărăturile online în următoarele şase luni.