BusinessMagazin

Tag: OMV Petrom

  • Mariana Gheorghe a demisionat de la conducerea OMV Petrom. Christina Verchere o înlocuieşte

    „În şedinţa de astăzi, Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom SA a numit-o pe Christina Verchere în funcţia de preşedinte al Directoratului şi Director General Executiv (CEO) al OMV Petrom SA. Înainte de şedinţa Consililului de Supraveghere de astăzi, Mariana Gheorghe a renunţat la mandatul de Preşedinte al directoratului şi CEO al OMV Petrom SA. Renunţarea va deveni efectivă la momentul în care succesoarea va prelua funcţia, cel mai târziu pe 20 mai 2018”, se arată într-un copmunicat transmis Bursei de Valori de către OMV Petrom.

    „În conformitate cu Actul Constitutiv al OMV Petrom SA, numirea a fost făcută pentru perioada rămasă din mandatul Marianei Gheorghe, până în data de 16 aprilie 2019. Christina Verchere a acceptat numirea şi va prelua poziţia, în funcţie de disponibilitate, cel mai târziu începând cu 21 mai 2018”, se mai arată în comunicat.

    Christina Verchere este absolventă a Universităţii din Aberdeen şi a lucrat în ultimii 4 ani ca preşedinte regional al British Petroleum. Anterior, a fost preşedinte şi CEO la BP Canada Energy Group.

  • Petrom finalizează două staţii de tratare a gazelor, investiţie de 130 milioane euro

    Lucrările au început în 2013. Staţiile vor permite livrarea de gaze în sistemul naţional de transport, la presiuni de până la 40 de bari. Prin cele două unităţi se procesează circa 7,5% din producţia de gaze a OMV Petrom în România, adică necesarul pentru 330.000 de locuinţe.

    ”Proiectele Burcioaia şi Mădulari ne permit să procesăm gaze la o capacitate de până la 2 milioane de metri cubi standard pe zi şi să livrăm gaze în sistemul naţional de transport, la presiuni ridicate. În plus, ele prelungesc durata operaţiunilor de producţie pe zăcăminte mature, deoarece noile staţii pot prelua gaze la presiuni reduse”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil de Upstream.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 13 ani de Business Magazin: Povestea celor doua prietene care conduc afaceri de peste 4 mld. euro

     Mariana Gheorghe si Liliana Solomon domina autoritar topul celor mai puternice femei din businessul romanesc. Impreuna, cei doi CEO administreaza afaceri de peste 4 miliarde de euro, sunt prietene, iar saptamana trecuta au vorbit Impreuna pentru prima oara despre cele mai dificile momente din cariera lor si despre sfaturile lor pentru tinerii manageri romani.

     “Nu suntem in competitie, chiar suntem foarte bune prietene.” Mariana Gheorghe zambeste larg cand face aceasta afirmatie. O leaga multe de Liliana Solomon: copilaria la Cluj, studiile in strainatate, experientele de management de la Londra si nu numai, multiculturalitatea si mai ales administrarea, de cativa ani incoace, a doua dintre cele mai mari afaceri din Romania. Mariana Gheorghe si Liliana Solomon au privit impreuna in urma si si-au detaliat atat experientele ca CEO, precum si planurile de viitor, in prima editie a “Meet the CEO”, un eveniment BUSINESS Magazin care si-a propus sa aduca fata in fata membri marcanti ai comunitatii de business cu manageri si oameni de afaceri din diverse domenii.

     

    Cu o seara inainte de a veni la “Meet the CEO”, Mariana Gheorghe si-a dat seama ca va trebui sa faca o expunere a carierei sale, care implineste 30 de ani in 2010: “Nu imi vine sa cred ca a trecut atata timp, e foarte ciudat cand spui cu voce tare ca ai o experienta de 30 de ani si ca nu mai esti o tanara speranta pentru business”. Mariana Gheorghe vorbeste din prisma managerului cu o experienta complexa – care a inceput in industrie, in productia chimica, a continuat cu comert intern si international, apoi cu macroeconomie (fiind angajata la inceputul anilor ’90 in Ministerul de Finante), iar de la mijlocul anilor ’90 cu banking in cadrul BERD: “Cei 14 ani de banking la Londra au fost cea mai lunga etapa din cariera mea, care a marcat foarte mult profilul meu de profesionist, dar si personalitatea si cariera in final”.

    Iar daca in urma cu ceva ani Mariana Gheorghe se gandea ca la 50 de ani s-ar putea retrage din business (“in Vest, bancherii mai reduc din motoare la 50 de ani”), chiar in jurul acelei varste a fost recrutata de unul dintre clientii cu care lucra ca bancher BERD in acea vreme, OMV: “Asa a inceput cea mai mare aventura din viata mea si nu este doar un alt job, ci un job la care, cand mi s-a oferit, am reactionat: wow, pot sa fac eu asta?”.

    Mariana Gheorghe conduce deja de patru ani OMV Petrom si tot in seara dinaintea evenimentului “Meet the CEO” si-a dat seama ca nu a fost niciodata in postura de a-si cauta un alt job: “Niciodata nu am trimis CV-ul unui head-hunter; pentru ca totdeauna am facut totul din pasiune, nu am simtit nevoia de schimbare, ci doar am acceptat oportunitatile care mi s-au oferit”. Iar cand isi descrie cariera, Mariana Gheorghe foloseste cuvintele “diversitate si schimbare”: “de fiecare data am invatat ceva nou, dar niciodata nu am trecut de la alb la negru, niciodata nu am facut o miscare fara sa am un fundament pe care sa construiesc urmatoarea miscare de cariera”.

     

  • OMV Petrom a început o nouă campanie de foraj în Marea Neagră

    În cadrul acestei campanii vor fi forate patru sonde noi: trei sonde în zăcăminte existente şi o sondă de explorare, se precizează într-un comunicat al companiei.

    ”Deşi zăcămintele offshore din Marea Neagră au un istoric de producţie de 30 de ani, ele continuă să furnizeze o parte importantă din producţia totală a grupului. Prezenta campanie de foraj este în linie cu strategia noastră de a exploata la maximum potenţialul portofoliului nostru cheie şi de a produce cât mai eficient pentru a gestiona declinul natural al producţiei”, declară Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Upstream.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul care conduce businessul de carduri al OMV Petrom

    Ea a absolvit Facultatea de Ştiinţe Administrative a Universităţii din Ploieşti (2004), precum şi un program masteral în management strategic la ASE (2004-2005). Lucrează în zona comercială a OMV Petrom de peste 10 ani, iar în rolul actual este 100% responsabilă pentru realizarea bugetului aferent businessului de carduri prin stabilirea şi implementarea strategiei regionale pentru întregul portofoliu de produse din cadrul departamentului Carduri, care are o pondere semnificativă în totalul vânzărilor prin reţeaua de benzinării. Din această funcţie, coordonează o echipă de 53 de oameni din trei ţări. „Împreună trebuie să ne asigurăm că activităţile noastre sunt în sinergie cu strategia grupului, că tragem toţi în aceeaşi direcţie şi că nu ne asumăm riscuri gratuite.”

    Răducu spune că îi este greu să numească o singură reuşită din rândul celor avute în parcursul său profesional, pentru unele dintre acestea fiind premiată, iar altele au stat la baza unor sisteme care se folosesc de câţiva ani şi sunt în continuare de actualitate. Totuşi, din rândul acestora se evidenţiază proiectul privind operarea centralizată a staţiilor OMV şi Petrom de către o singură companie, OMV Petrom Marketing.

    „Finalizarea proiectului a presupus implementarea unor modificări asupra caselor de marcat, simultan, în peste 500 de puncte de vânzare, fără a perturba semnificativ activitatea şi fără ca aceste schimbări să deranjeze clienţii. Acest proiect a presupus soluţii inovatoare care au permis gestiunea caselor de marcat din punctele de vânzare, un efort susţinut de echipa atât din partea noastră, cât şi din partea partenerilor noştri, o relaţie bună cu autorităţile statului bazată pe înţelegerea nevoilor de business, importanţa dată detaliilor şi o planificare de ceas elveţian, precum şi o analiză corectă a riscurilor.” Iar când vine vorba despre provocări, spune că în prezent o trăieşte pe cea mai mare, fiind mama unei fetiţe de un an: „Descopăr zi de zi cât de dificil este să excelezi atât la birou, cât şi acasă, având timp limitat la dispoziţie. Iar când pui în ecuaţie şi efortul necesar preluării unui nou job nou, care presupune şi deplasări frecvente în regiune, devine obligatoriu să îţi placă foarte mult ceea ce faci.“ Cum încearcă să depăşească dificultăţile? „Prioritizând, având încredere în echipa pe care o conduc şi respectând timpul dedicat fetiţei mele. Şi foarte puţine ore de somn. Nu ştiu dacă îmi iese, însă eu încerc să fac fiecare zi să conteze.”

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • La 35 de ani, are un rol important în menţinerea poziţiei de lider de piaţă a uneia dintre cele mai mari companii din România

    De asemenea, este responsabil de elaborarea şi armonizarea, la nivel tactic, a operaţiunilor de retail ale OMV şi Petrom în România, Bulgaria, Serbia şi Moldova, asigurând şi consolidând prin acestea poziţionările pe piaţă ale celor două mărci din portofoliul companiei. Echipa pe care o coordonează are 83 de membri – dintre care 62 îşi desfăşoară activitatea în sediu, iar 21, pe teren.

    Nicolaescu a absolvit Facultatea de Comerţ şi Turism a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (2000-2004) şi şi-a început cariera încă din perioada facultăţii, ca junior accountant şi trezorier la OMV România Mineraloel (2001-2004). Apoi, a evoluat treptat în cadrul companiei trecând prin funcţii precum area sales retail manager (2004-2006), sales manager retail (2007-2010), şef al vânzărilor de retail la OMV – Petrom V, iar în 2013, şef al vânzărilor operaţionale din cadrul OMV Petrom. În funcţia actuală a fost numit în 2013. „În acest moment, sunt foarte entuziasmat de rolul meu în compania în care mă aflu şi nu aş dori să schimb nimic. Totuşi, dacă m-aş gândi la o schimbare, aş încerca o nouă oportunitate într-o companie de stat, pe care să o restructurez şi să reuşesc să o fac profitabilă”, spune el referindu-se la viitorul parcursului său profesional. Nu exclude nicio implicare antreprenorială: „Cred că singura direcţie de business pe care aş alege-o ar fi lansarea propriului restaurant care să obţină stele Michelin, având în vedere pasiunea mea pentru gastronomie.”

    ADRIAN NICOLAESCU

    35 DE ANI

    SENIOR HEAD OF RETAIL MANAGEMENT ROMÂNIA PETROM, OMV PETROM

    VÂNZĂRI ÎN 2016: 16,247 MLD. LEI   /   VÂNZĂRI ÎN 2015: 16,145 MLD. LEI

    PROFIT NET ÎN 2016: 1,038 MLD. LEI   /   PROFIT NET ÎN 2015: 690 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI 2016: 14.769

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom

    În 2005, a fost recrutată de OMV de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar în 2006 a început derularea mandatului pe care îl numeşte „cea mai mare provocare a vieţii mele profesionale“. Mariana Gheorghe a fost recrutată de la BERD de către OMV pentru a face trecerea de la structura mamut a fostei companii de stat la o companie flexibilă şi în accord cu linia companiei-mamă. „Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea la acel moment Mariana Gheorghe. 

    Ea va rămâne la cârma singurului producător local de petrol şi gaze până în primăvara anului 2019, după ce a acceptat în 2015 un al treilea mandat. De anul trecut, ea face parte şi din consiliul de supraveghere de la Amsterdam al grupului financiar olandez ING. „Uitându-mă în urmă, sunt mândră de două lucruri: de transformarea oamenilor şi de impactul companiei în piaţă într-o perioadă de tranziţie. Eu m-am întors în ţară vizionar, înainte de integrarea în UE, pentru că am prevăzut creşterea. Integrarea nu a adus numai drepturi, ci şi multe obligaţii, iar provocarea de ajustare a companiei într-o economie care se ajustează ea însăşi a fost fenomenală. Cred că am dat mult mai mult ca manageri decât am fi dat într-o economie stabilă“, spunea Gheorghe într-un interviu anterior acordat Business Magazin.

    OMV Petrom avea în 2015 o cifră de afaceri de circa 13,6 miliarde de lei şi un număr mediu de 15.581 de angajaţi.

  • Cum se transformă preţul în inamic al retailerilor

    Focusul agresiv pe preţ a devenit, din unealtă de marketing, o veritabilă sursă de probleme. Întâlnite la orice colţ, reducerile nu mai sunt la fel de convingătoare pentru clienţi, iar retailerii sunt nevoiţi să apeleze la tehnici noi pentru a atrage şi fideliza cumpărătorii.

    „50% reducere nu înseamnă nimic. A fost o vreme când discountul avea greutate, dar nu acum. Iar asta e doar vina retailerilor“, spune Manfred Litschka, director regional de vânzări peste 25 de ţări pentru TCC, companie specializată în realizarea de programe de fidelizare pentru retaileri.

    Ne aflăm într-o perioadă în care preţul încă este principalul criteriu pentru cumpărător, obişnuit cu avalanşa de discounturi oferite de magazine. „Fiecare vine şi spune: «Eu vând cel mai ieftin» şi aici vorbesc despre mai multe ţări, România fiind şi ea inclusă. Retailerii ar trebui să încheie această strategie, fiindcă nu mai este avantajoasă nici pentru afacerea lor“, spune reprezentantul TCC, care consideră că marii jucători sunt conştienţi de necesitatea acestui pas, dar nu au curajul să acţioneze. „Nu poate renunţa unul singur, în timp ce restul concurenţilor din piaţă continuă să mizeze pe aceeaşi carte“, adaugă Litschka.

    În opinia lui, soluţia ar fi ca fiecare retailer să-şi cunoască şi să-şi evidenţieze poziţionarea pe piaţă, ce poate el oferi clientului în afară de preţ, pentru că „azi poţi fi cel mai ieftin, mâine poate fi altul. Nu te poţi baza la nesfârşit pe asta“. Apoi, după ce îşi reconstruieşte strategia, pentru a atrage noi cumpărători, să mizeze pe diverse programe prin care să-şi fidelizeze actualii clienţi, să creeze o legătură emoţională cu aceştia. Iar concurenţa ce se ascute face lucrurile să se mişte. În ţările vestice, marii retaileri au început să-şi pună accent pe alte modalităţi de a-şi atrage clienţii sau de a-i fideliza, iar rezultatele se văd şi în vânzări, spune Litschka.

    România însă se află în urmă la acest capitol: nu are programe interesate, „cele care creează o legătură, cele care ating inima clientului“, adaugă reprezentantul TCC, care operează şi la nivel local pentru retaileri. Şi în Germania – ţara cu cele mai mari vânzări în cadrul TCC –  mai sunt excepţii, dar foarte puţini comercianţi mai mizează acum pe bătălia de preţuri; spre comparaţie, în România totul este „la cel mai mic preţ“. Până şi majoritatea programelor de loializare sunt de faţadă în România, pentru că „îţi oferă un pahar în loc de 15% reducere, sau chiar mai puţin“, iar asta nu înseamnă că-ţi răsplăteşti cumpărătorul, consideră Litschka. „Dacă un client este fidel, îi mulţumeşti şi îi oferi cadouri pentru asta, nu îl pui să-şi cumpere cadourile“, explică el.

    Aflat pe piaţa locală din 2008, grupul TCC – care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro la nivel global, conform reprezentanţilor companiei – creează programe de fidelizare pentru companii precum Kaufland, OMV Petrom, Mega Image sau Carrefour; una dintre cele mai recente campanii este MasterChef, realizată în parteneriat cu Carrefour. Clienţii care achiziţionează cumpărături de anumite valori primesc puncte, iar cu acestea pot achiziţiona cu reducere unul sau mai multe dintre produsele consacrate din show, cum ar fi sorţul de bucătărie MasterChef, boluri sau seturi de cuţite. „Campania aceasta este OK, dar ar putea fi mult mai bună dacă ar oferi acele produse gratis clienţilor fideli. Tot trebuie să cumperi lucruri, tot trebuie să plăteşti. Este un început pentru România, dar lipseşte acea legătură retailer-cumpărător“, consideră Manfred Litschka.

    El spune că prima campanie cu mare impact în piaţa autohtonă a avut loc în 2008, în reţeaua de staţii OMV Petrom, în timpul Campionatului European de Fotbal; programul a fost realizat de TCC pentru toate cele 11 ţări în care avea parteneriate cu OMV Petrom.

  • Acestea sunt cele mai mari companii din România. Pe ce loc se află prima companie românească

    Cele mai mari 500 de companii din România au avut anul trecut o cifră de afaceri de 504 miliarde de lei (113 mld. Euro), un rulaj pe care în urmă cu un deceniu îl realizau toate companiile prezente în România. Acum, după rezultatele din 2015, cel mai bun an pentru businessul românesc ca cifră de afaceri şi profit, top 500 generează peste 40% din totalul vânzărilor din economie.

    Topul din 2015 vine şi cu o premieră: pentru prima dată cea mai mare companie antreprenorială – dedeman bacău – depăşeşte ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – electrica furnizare. În clasamentul general, primele 16 poziţii sunt deţinute de multinaţionale, Dedeman vine abia pe locul al şaptesprezecelea, în timp ce Electrica furnizare şi Romgaz închid top 20.

    Dintr-o privire, top 500 înseamnă 116 companii cu afaceri de peste un miliard de lei şi numai trie firme care au trecut de10 miliarde de lei în 2015. Înseamnă peste 400 de companii cu profit şi doar 79 cu pierderi. Înseamnă doar 11 companii antreprenoriale care au reuşit să spargă pragul de un miliard de lei, dar niciuna care să fi atins anul trecut miliardul de euro.

    Automobile Dacia a fost în 2015 pentru a treia oară consecutiv cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, devansând OMV Petrom SA. De-a lungul ultimilor 15 ani, producătorul de automobile a avut o evoluţie spectaculoasă: dacă în 2000 nu figura între cele mai mari zece companii, în 2005 ajunsese pe poziţia a cincea, iar în 2010 era pe a doua treaptă a clasamentului. Dacia a avut afaceri de 19,1 mld. lei, în creştere cu 2% faţă de 2014, poziţia a doua este ocupată de OMV Petrom Marketing, iar pe locul trei este OMV Petrom SA. Cele trei companii sunt singurele din economia locală care au reuşit în 2015 să treacă peste 10 miliarde de lei, arată analiza realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Datele sunt preliminare pentru că mai există încă firme al căror bilanţ pe 2015 nu apare pe mfinante.ro. Printre acestea se numără retailerul de mobilă IKEA, mai multe companii de bricolaj, cea mai mare companie din Sibiu a grupului german Continental. „Referitor la numărul entităţilor obligate să depună situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dar care nu au depus, precizăm că specialiştii din Ministerului Finanţelor Publice lucrează împreună cu specialiştii din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la actualizarea listei acestora”, a fost răspunsul Ministerului de Finanţe, care nu precizează însă câte companii figurează în prezent fără bilanţ pe anul 2015. Datele de la Registrul Comerţului arată că până la finalul lunii august peste 650.000 de firme din România aveau bilanţul depus.
    Dedeman Bacău este cea mai mare firmă antreprenorială, iar în clasamentul general se află pe poziţia a şaptesprezecea. În top 100 se află nouă firme controlate de antreprenori locali, iar lor li se alătură Banca Transilvania.

    Companiile antreprenoriale din top 100 sunt pe profit, cu excepţia RCS&RDS, care a raportat o pierdere de 22 mil. lei anul trecut. De partea cealaltă, în top 100 sunt 16 multinaţionale cu pierderi, dar şi „campioanele“ statului la acest capitol.
    Electrica Furnizare este, după cifra de afaceri din 2015, cea mai mare companie controlată de stat, clasându-se pe locul nouăsprezece în top 500. Romgaz vine pe locul 20. Ambele companii sunt listate la BVB, însă raportările pe entităţi fiscale, aşa cum apar la Registrul Comerţului sunt diferite de cele pe Bursă. La BVB, firmele listate publică rapoarte consolidate, la nivel de grupuri, iar acest lucru se întâmplă atât în cazul companiilor de stat cât şi în cazul businessurilor antreprenoriale. Top 500 este realizat strict pe entoităţi fiscale, nu ia în calcul grupuri de firme şi este furnizat de Registrul Comerţului pe baza situaţiilor financiare existente.

    Cifra de afaceri a companiilor din România s-a majorat cu aproape 5% anul trecut, la 1.222 mld. lei, cel mai bun rezultat atins vreodată de firmele din România, arată datele de la Registrul Comerţului. În euro însă, cursul de 3,68 de lei/euro face ca 2008 să rămână încă un an de referinţă când businessul s-a apropiat de 300 mld. euro.

    În 2015, cifra de afaceri calculată în euro a fost de 275 mld. euro. Peste 654.000 de companii au depus situaţiile financiare pe anul 2015 până la finalul lunii august, un număr relativ constant în ultimii ani.

    Dintre acestea, în jur de 200.000 de companii figurează cu cifră de afaceri zero. La o cifră de afaceri de 1.222 mld. lei în 2015 şi câştiguri reale de 36 mld. lei, marja netă din economie ajunge la aproape 3% anul trecut. Cel mai mare profit net a fost raportat de Banca Transilvania (2,4 mld. lei), iar campionul pierderilor a fost Complexul Energetic Hunedoara, cu o pierdere de 1,6 mld. lei.
     

  • Top 500 cele mai mari companii din România

    Cele mai mari 500 de companii din România au avut anul trecut o cifră de afaceri de 504 miliarde de lei (113 mld. Euro), un rulaj pe care în urmă cu un deceniu îl realizau toate companiile prezente în România. Acum, după rezultatele din 2015, cel mai bun an pentru businessul românesc ca cifră de afaceri şi profit, top 500 generează peste 40% din totalul vânzărilor din economie.

    Topul din 2015 vine şi cu o premieră: pentru prima dată cea mai mare companie antreprenorială – dedeman bacău – depăşeşte ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – electrica furnizare. În clasamentul general, primele 16 poziţii sunt deţinute de multinaţionale, Dedeman vine abia pe locul al şaptesprezecelea, în timp ce Electrica furnizare şi Romgaz închid top 20.

    Dintr-o privire, top 500 înseamnă 116 companii cu afaceri de peste un miliard de lei şi numai trie firme care au trecut de10 miliarde de lei în 2015. Înseamnă peste 400 de companii cu profit şi doar 79 cu pierderi. Înseamnă doar 11 companii antreprenoriale care au reuşit să spargă pragul de un miliard de lei, dar niciuna care să fi atins anul trecut miliardul de euro.

    Automobile Dacia a fost în 2015 pentru a treia oară consecutiv cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, devansând OMV Petrom SA. De-a lungul ultimilor 15 ani, producătorul de automobile a avut o evoluţie spectaculoasă: dacă în 2000 nu figura între cele mai mari zece companii, în 2005 ajunsese pe poziţia a cincea, iar în 2010 era pe a doua treaptă a clasamentului. Dacia a avut afaceri de 19,1 mld. lei, în creştere cu 2% faţă de 2014, poziţia a doua este ocupată de OMV Petrom Marketing, iar pe locul trei este OMV Petrom SA. Cele trei companii sunt singurele din economia locală care au reuşit în 2015 să treacă peste 10 miliarde de lei, arată analiza realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Datele sunt preliminare pentru că mai există încă firme al căror bilanţ pe 2015 nu apare pe mfinante.ro. Printre acestea se numără retailerul de mobilă IKEA, mai multe companii de bricolaj, cea mai mare companie din Sibiu a grupului german Continental. „Referitor la numărul entităţilor obligate să depună situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dar care nu au depus, precizăm că specialiştii din Ministerului Finanţelor Publice lucrează împreună cu specialiştii din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la actualizarea listei acestora”, a fost răspunsul Ministerului de Finanţe, care nu precizează însă câte companii figurează în prezent fără bilanţ pe anul 2015. Datele de la Registrul Comerţului arată că până la finalul lunii august peste 650.000 de firme din România aveau bilanţul depus.
    Dedeman Bacău este cea mai mare firmă antreprenorială, iar în clasamentul general se află pe poziţia a şaptesprezecea. În top 100 se află nouă firme controlate de antreprenori locali, iar lor li se alătură Banca Transilvania.

    Companiile antreprenoriale din top 100 sunt pe profit, cu excepţia RCS&RDS, care a raportat o pierdere de 22 mil. lei anul trecut. De partea cealaltă, în top 100 sunt 16 multinaţionale cu pierderi, dar şi „campioanele“ statului la acest capitol.
    Electrica Furnizare este, după cifra de afaceri din 2015, cea mai mare companie controlată de stat, clasându-se pe locul nouăsprezece în top 500. Romgaz vine pe locul 20. Ambele companii sunt listate la BVB, însă raportările pe entităţi fiscale, aşa cum apar la Registrul Comerţului sunt diferite de cele pe Bursă. La BVB, firmele listate publică rapoarte consolidate, la nivel de grupuri, iar acest lucru se întâmplă atât în cazul companiilor de stat cât şi în cazul businessurilor antreprenoriale. Top 500 este realizat strict pe entoităţi fiscale, nu ia în calcul grupuri de firme şi este furnizat de Registrul Comerţului pe baza situaţiilor financiare existente.

    Cifra de afaceri a companiilor din România s-a majorat cu aproape 5% anul trecut, la 1.222 mld. lei, cel mai bun rezultat atins vreodată de firmele din România, arată datele de la Registrul Comerţului. În euro însă, cursul de 3,68 de lei/euro face ca 2008 să rămână încă un an de referinţă când businessul s-a apropiat de 300 mld. euro.

    În 2015, cifra de afaceri calculată în euro a fost de 275 mld. euro. Peste 654.000 de companii au depus situaţiile financiare pe anul 2015 până la finalul lunii august, un număr relativ constant în ultimii ani.

    Dintre acestea, în jur de 200.000 de companii figurează cu cifră de afaceri zero. La o cifră de afaceri de 1.222 mld. lei în 2015 şi câştiguri reale de 36 mld. lei, marja netă din economie ajunge la aproape 3% anul trecut. Cel mai mare profit net a fost raportat de Banca Transilvania (2,4 mld. lei), iar campionul pierderilor a fost Complexul Energetic Hunedoara, cu o pierdere de 1,6 mld. lei.