BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • NN acordă burse tinerilor care vor să urmeze un master în Olanda

    NN România, prezentă pe piaţa locală prin intermediul companiilor de asigurări NN Asigurări de Viaţă şi NN Asigurări, dar şi pe segmentul pensiilor private prin NN Pensii, acordă burse tinerilor care au absolvit facultatea şi vor să urmeze un program de master în Olanda, în domenii precum finanţe, economie, risk management sau antreprenoriat, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii NN.

    Bursele Future Matters ale NN au fost lansate în 2015 în 12 ţări unde NN Group îşi desfăşoară activitatea, printre care şi România. Până acum, aproximativ 150 de studenţi au beneficiat de aceste burse, dintre care 40 numai în anul academic 2020-2021.

    Studenţii români care îşi doresc să urmeze un program de master în străinătate şi au nevoie de suport financiar pentru a-şi continua studiile pot aplica pentru o bursă Future Matters până pe 2 aprilie. 

     

    Având oportunitatea să beneficieze de sprijin financiar în valoare de 5.000 euro şi de consiliere din partea echipei NN pe parcursul programului de studii. Universităţile din Olanda unde tinerii pot urma un program de master susţinut de o bursă NN în anuil academic 2021-2022 sunt Erasmus University, Maastricht University, Radbound University Nijmegen, Tilburg University, University of Amsterdam, University of Twente, Utrecht Univeristy, Vrije Universiteit Amsterdam şi Eindhoven University of Technology.

     

  • Ce puteţi citi în noul număr din Business MAGAZIN: Când pasiunile devin investiţie de criză – VIDEO

    ·      Arta, bijuteriile, maşinile de lux sau alte obiecte preţioase asigură plăcere estetică sau artistică, dar şi randamente foarte bune, comparabile cu evoluţiile metalelor preţioase, fondurilor de investiţii sau proprietăţilor imobiliare. Investiţiile în whisky, spre exemplu, ar fi devenit la începutul pandemiei mai profitabile decât populara monedă digitală Bitcoin, acţiunile în companii din S&P 500 sau chiar şi aurul, care reprezintă în general un pariu sigur în astfel de vremuri, scrie presa internaţională. Care sunt investiţiile din pasiune la care încep să se uite şi iubitorii de frumos din România?

    ·      Mihai Drăghici, un român reîntors în România, a adus pe piaţa locală tehnologia prin care putem plăti „cu faţa”. Fără carduri şi chiar fără un smartphone, achiziţiile pot fi făcute astfel „cât ai clipi”, la propriu. A povestit despre toate acestea antreprenorul, cu un accent american. 

    ·      Antreprenor de la 16 ani, Victor Balaniuc nu s-a lăsat descurajat de pandemia care a pus în stand-by primul său business, Front Row Events, axat pe organizarea de spectacole. S-a folosit în schimb de principalul aliat al generaţiei sale – tehnologia, pentru a porni un nou proiect: prima sală de smart boxing din România. 

    ·      Şi-a început cariera dezvoltând primele supermarketuri din vestul ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, a pariat timp de cinci ani pe domeniul pariurilor sportive, iar acum vrea să dezvolte un lanţ de clinici care să încurajeze prevenţia cancerului în România. De altfel, acesta va fi ultimul rol de CEO din viaţa lui Vlad Ardeleanu, fiindcă – încă un deceniu în care să construiască business, spune el, este suficient. 

    ·      Coronavirusul îi descurajează pe viitorii părinţi să aibă copii în cea mai mare parte a Europei, dar mai ales în ţările din sud – din Italia şi până în Grecia – unde plasele de siguranţă socială sunt cele mai slabe, iar rata natalităţii era într-un declin puternic şi înainte de criză. 

    ·      Numele Corneliei Coman este legat invariabil de industria financiară locală şi internaţională, ea lucrând pentru ING Asigurări de Viaţă (NN acum) cea mai mare parte a carierei sale. De doar câteva luni, executivul român s-a mutat în Olanda, la Amsterdam, unde a preluat o nouă misiune: coordonarea activităţii de intermediere de asigurări a băncii ING în Belgia şi Olanda. 

     

    (Ioana Matei)

  • Olanda, faţă în faţă cu cele mai grave proteste din ultimele patru decenii: „Manifestaţiile nu au nimic de-a face cu libertatea”

    Olanda se confruntă cu cele mai grave proteste din ultimii 40 de ani după ce a treia noapte de manifestaţii împotriva guvernului s-a soldat cu 184 de arestări, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare, notează Bloomberg.

    Momentan nu este clar ce impact vor avea protestele asupra alegerilor din 17 martie. Anterior, prim-ministrul Mark Rutte, al treilea cel mai longeviv din Uniunea Europeană, a demisionat în urma „scandalului alocaţiilor”, legat de miile de părinţi olandezi care au fost acuzaţi pe nedrept de fraudă. Procesul ar putea dura câteva luni.

    De sâmbătă, adică de la începutul stării de asediu, autorităţile s-au confruntat cu unele dintre cele mai mari proteste de la sfârşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1980 încoace. Duminică, manifestanţii din Amsterdam au aruncat cu artificii asupra poliţiştilor în apropierea muzeului Van Gogh. În Eindhoven, protestatarii au dat foc unei maşini şi au vandalizat mai multe magazine din principala gară a oraşului.

    Incidentele vin pe măsură ce magazinele neesenţiale, restaurantele şi barurile vor rămâne închise până pe 9 februarie, însă data poate fi modificată între timp. Starea de asediu a fost lansată pentru a susţine eforturile guvernamentale de controlare a noilor tulpini de coronavirus, care se răspândesc mult mai rapid şi reprezintă o nouă provocare pentru autorităţi.

    „Manifestaţiile nu au nimic de-a face cu libertatea. Nu implementăm măsurile pentru a ne distra, ci pentru a lupta împotriva virusului, iar situaţia actuală spune că virusul ne fură din libertate”, a declarat Mark Rutte, adăugând că, după părerea sa, 99% din populaţia ţării este de acord cu măsurile lansate în ultimul timp, inclusiv cu starea de asediu.

    Olanda numără până acum 952.950 de infecţii şi 13.579 de decese provocate de COVID-19, în condiţiile în care populaţia ţării este de circa 17 milioane de oameni, potrivit Worldometers.

     

  • Compania olandeză KLM mai concediază încă 1.000 de persoane şi ajunge la un total de 6.000 de disponibilizări în criză

    Compania olandeză KLM a anunţat că va mai concedia încă 1.000 de persoane în 2021 şi a avertizat săptămâna aceasta că planul guvernului de a impune obligativitatea unui test Covid cu rezultat negativ pentru toţi pasagerii şi membrii echipajelor înainte de îmbarcarea către Olanda ar putea genera efecte negative pentru industrie, potrivit Reuters.

    KLM, parte a gigantului Air France-KLM, a concediat deja 5.000 de persoane în 2020. Operatorul s-a alăturat altor companii aeriene din Olanda care au criticat propunerea de a impune obligativitatea unui test rapid Covid realizat cu patru ore înainte de îmbarcare de către orice pasager şi membru de echipaj.

    „Olanda ar fi singura ţară din lume care ar adopta o măsură atât de extremă”, au notat companiile aeriene într-o declaraţie comună.

  • Încă un pas spre terminarea pandemiei: Operatorul aerian Air France-KLM se pregăteşte să livreze vaccinurile anti-COVID-19

    Compania aeriană franco-olandeză Air France-KLM se pregăteşte de livrarea vaccinurilor de combatere a coronavirusului prin intermediul unor hub-uri europene, Amsterdam – Schiphol şi Paris – Charles de Gaulle, care trec printr-o fază fără precedent de mobilizare pentru a spori nivelul de eficienţă al proceselor de transport.

    O aeronavă Air France sau KLM Cargo poate livra până la un milion de doze de vaccin, în timp ce o aeronavă intercontinentală de pasageri poate duce în cală circa 400.000 de doze. De asemenea, dozele vor fi păstrate la o temperatură de -80 de grade celsius.

    „KLM a contribuit la transportul aerian pentru un flux de aproximativ 90 de milioane de măşti de protecţie, îmbrăcăminte de protecţie şi echipament respirator. Acum vom aduce vaccinul în siguranţă şi rapid în Olanda şi restul lumii”, spune Pieter Elbers, CEO KLM.

    Autorităţile germane cred că Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) ar putea aproba utilizarea vaccinului produs de Pfizer şi BioNTech în Europa până pe 23 decembrie. Anterior, EMA a declarat că board-ul de consilieri va lua o decizie până pe 29 decembrie.

    În vară, guvernele din Franţa şi Olanda au oferit un ajutor de 3,4 şi, respectiv, 7 miliarde de euro pentru a ajuta grupul Air France-KLM să treacă peste criza generată de SARS-CoV-2.

    Operatorul înregistrează în prezent o capitalizare de aproape două miliarde de euro, iar preţul unei acţiuni este de 4,86 euro.

     

  • Încă un pas spre terminarea pandemiei: Operatorul aerian Air France-KLM se pregăteşte să livreze vaccinurile anti-COVID-19

    Compania aeriană franco-olandeză Air France-KLM se pregăteşte de livrarea vaccinurilor de combatere a coronavirusului prin intermediul unor hub-uri europene, Amsterdam – Schiphol şi Paris – Charles de Gaulle, care trec printr-o fază fără precedent de mobilizare pentru a spori nivelul de eficienţă al proceselor de transport.

    O aeronavă Air France sau KLM Cargo poate livra până la un milion de doze de vaccin, în timp ce o aeronavă intercontinentală de pasageri poate duce în cală circa 400.000 de doze. De asemenea, dozele vor fi păstrate la o temperatură de -80 de grade celsius.

    „KLM a contribuit la transportul aerian pentru un flux de aproximativ 90 de milioane de măşti de protecţie, îmbrăcăminte de protecţie şi echipament respirator. Acum vom aduce vaccinul în siguranţă şi rapid în Olanda şi restul lumii”, spune Pieter Elbers, CEO KLM.

    Autorităţile germane cred că Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) ar putea aproba utilizarea vaccinului produs de Pfizer şi BioNTech în Europa până pe 23 decembrie. Anterior, EMA a declarat că board-ul de consilieri va lua o decizie până pe 29 decembrie.

    În vară, guvernele din Franţa şi Olanda au oferit un ajutor de 3,4 şi, respectiv, 7 miliarde de euro pentru a ajuta grupul Air France-KLM să treacă peste criza generată de SARS-CoV-2.

    Operatorul înregistrează în prezent o capitalizare de aproape două miliarde de euro, iar preţul unei acţiuni este de 4,86 euro.

     

  • Restricţii severe sunt aşteptate în Italia şi Olanda înainte de sărbători

    Restricţii severe sunt aşteptate în Italia şi Olanda înainte de sărbători, după ce Germania a anunţat închiderea magazinelor neesenţiale, a şcolilor şi creşelor începând cu 16 decembrie, până pe 10 ianuarie.

    Presa italiană scrie că guvernul ar putea aşeza întreaga ţară în aşa-numita „zona roşie” în Ajunul Crăciunului până cel puţin pe 2 ianuarie, pe fondul temerilor crescânde privind infecţiile în perioada festivă.

    Măsurile ar putea include prelungirea restricţiilor de noapte, interzicerea circulaţiei neesenţiale, închiderea magazinelor neesenţiale şi a tuturor barurilor şi restaurantelor în weekend şi de sărbători.

    Italia a raportat încă 484 de decese Covid-19 duminica, depăşind Marea Britanie, fiind ţara cu cel mai mare număr de morţi din Europa. Cu toate acestea, din marile oraşe ale Italiei au apărut imagini cu mulţimi la cumpărături, după relaxarea parţială a restricţiilor.

    „Mulţimile sunt nejustificate, iraţionale, iresponsabile”, a declarat ministrul Afacerilor Regionale pentru cotidianul „La Repubblica”.

    La începutul acestei luni, guvernul a interzis călătoriile între oraşele de origine de Crăciun şi de Anul Nou.

    În Italia sunt acum aşteptate restricţii similare Germaniei, unde toate magazinele neesenţiale, şcolile şi creşele vor fi închise începând cu 16 decembrie, până pe 10 ianuarie, în încercarea de a opri al doilea val al pandemiei. Germanii vor intra într-un lockdown parţial precum cel prin care au trecut deja primăvara, în timpul primului val de coronavirus.

    Şi Olanda va anunţa măsuri severe în perioada premergătoare Crăciunului, scrie The Guardian. Premierul Mark Rutte se va adresa oamenilor luni seară şi se aşteaptă să anunţe restricţii, inclusiv inclusiv închiderea tuturor magazinelor neesenţiale, a teatrelor şi muzeelor.

    Olanda a înregistrat aproape 10.000 de noi infecţii duminică.

  • Procurorii din Olanda au deschis o investigaţie asupra şefului băncii elveţiene UBS cu privire la un caz de spălare de bani în perioada în care acesta a condus grupul ING

    O instanţă din Olanda a lansat o anchetă penală asupra modului în care CEO-ul UBS Ralph Hamers a condus grupul ING, companie care a eşuat în implementarea unui set de legi privind spălarea de bani la nivel intern, scrie Reuters.

    Ştirea vine la scurt timp după ce Hamers a devenit şeful celui mai mare administrator de averi din lume, în contextul în care compania încearcă să se distanţeze de scandalurile cu care s-a confruntat în anii trecuţi.

    De exemplu, UBS a primit în februarie 2019 o amendă de 3,7 milioane de euro pentru o serie de activităţi bancare ilegale şi fraudă fiscală.

    Hamers a condus ING, cea mai mare bancă din Olanda, din 2013 până în iunie 2020, reuşind să câştige un salariu de 1,75 milioane de euro în 2018. Multinaţionala olandeză a plătit 775 de milioane de euro în urmă cu doi ani pentru a încheia un caz de spălare de bani şi alte practici corupte.  

    „UBS este conştientă de decizia autorităţilor olandeze de a deschide o investigaţie asupra lui Ralph Hamers, dar şi de aptitudinile pe care acesta le-a deţinut în timp ce conducea grupul ING”, a declarat cea mai mare bancă din Elveţia.

    Ralph Hamers a deţinut funcţia de şef al ING România între 1999 şi 2002, fiind un „CEO respectat” care are „acreditări puternice în automatizare şi mediul digital”, a declarat Jonathan Fearon, director de investiţii al administratorului britanic Aberdeen Standard.

    FINMA, autoritateaa de supraveghere financiară din Elveţia, a declarat miercuri că Hamers denotă „competenţă şi onorabilitate” în asumarea funcţiei de şef al UBS.

     

  • Cunoscuta bancă olandeză ABN Amro, care a fost în România până la criza anterioară, anunţă concedierea a 2.500 de angajaţi

    ABN Amro, a treia cea mai mare bancă din Olanda, va tăia peste 2.500 de joburi până în 2024, adică 15% din forţa totală de muncă (19.000 de angajaţi).

    Anunţul vine în condiţiile în care reducerile anuale de costuri vor creşte de la 700 de milioane de euro la 4,7 miliarde, scrie Reuters.

    Creditorul a raportat un profit net de 301 milioane de euro în septembrie, de aproape trei ori mai mult decât estimările iniţiale ale analiştilor, însă banca a câştigat de aproape două ori mai puţin decât în aceeaşi perioadă din 2019, mai exact 588 milioane de euro.

    Potrivit Business Insider, ABN Amro ocupă locul 26 în clasamentul celor mai puternice bănci din Europa, cu active de peste 390 de miliarde de euro.

    Pe fondul crizei generate de coronavirus, Deutsche Bank – cea mai mare bancă din Germania – a anunţat spre sfârşitul lunii septembrie că va închide la nivel local una din cinci sucursale, după ce a raportat pierderi de 77 de milioane de euro în T2.

    De asemenea, Danske Bank – prima bancă din Danemarca – va elimina 1.600 de locuri de muncă în următoarele 6-12 luni ca parte a unui program de reducere a coturilor.

     

  • Ştefan Vârgolici, CEO Revo Technologies România: „România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri”

    Rol ocupat în companie: Sunt country manager al Revo Technologies, o companie fintech de top in Europa Centrală şi de Est, specializată în servicii de finanţare de tipul „buy now, pay later” pentru achiziţiile din magazinele online şi offline. 

    Lansată în 2013, compania activează în Polonia, Rusia şi acum România, în peste 7.000 de magazine. Revo a dezvoltat o gamă completă de soluţii financiare IT pentru comercianţi, oferind clienţilor opţiunea de a cumpăra prin intermediul unei finanţări instant în doar câteva secunde.

    Soluţia ajută comercianţii să îşi mărească traficul, conversiile, coşul mediu, cât şi frecvenţa achiziţiilor. În rolul meu de country manager sunt responsabil de lansarea serviciilor companiei pe piaţa din România şi de dezvoltarea reţelei de parteneriate cu retaileri de top. Obiectivul meu principal este creşterea businessului, crearea unei strategii pe termen lung care să asigure succesul cât şi dezvoltarea unei echipe puternice locale.

    Consider că România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri ca Revo, având o creştere puternică pe segmentele de retail şi IT, cât şi datorită nevoii reale a clienţilor pentru servicii financiare alternative la soluţiile bancare tradiţionale. Sunt foarte entuziasmat să fac parte dintr-un business atât de dinamic şi dintr-o echipă aşa puternică. Poziţia actuală îmi oferă tot ce este mai bun din ambele lumi, pot să lucrez într-un mediu de tip start-up, unde am autonomie şi pot să construiesc şi să coordonez compania la nivel local, iar în acelaşi timp fac parte dintr-o organizaţie mai mare în care am ocazia să lucrez cu oameni extrem de bine pregătiţi de la care am ce să învăţ constant.

    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie:  Management consultant – McKinsey and Company, România; cofondator Breakin’ Escape Rooms, Regatul Unit;  sales director – Forward Software, account manager – Romsys, consultant în Parlamentul European.  
    În 2014 am pornit o afacere de escape room pe piaţa din România, iar în 2017 am extins afacerea în Londra, unde în prezent avem una dintre cele mai mari şi populare locaţii din oraş, care a găzduit peste 40.000 de jucători în 2019. Pe lângă activitatea din locaţii am dezvoltat şi linia de business de game development prin intermediul căreia am construit şi am vândut camere de joc şi concepte dezvoltate de noi în alte ţări, precum Serbia, Olanda, Germania şi Emiratele Arabe Unite.
     

    Rolul propus pentru anul 2030: CEO al Europe – Revo Technologies şi cofondator al Breakin’ Escape Rooms Global Franchise. Îmi doresc să contribui la dezvoltarea companiei şi să devenim un lider al sectorului fintech în pieţele noastre principale. De asemenea, cu Breakin’ Escape Rooms ne dorim să devenim  o franciză recunoscută şi să ne extindem cu locaţii în cele mai mari oraşe la nivel mondial.
     

    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines – fondatorul UiPath – pentru că a avut ambiţia şi determinarea de a construi ceva de la zero în România şi pentru că a avut tăria de caracter şi curajul să continue atunci când totul părea fără speranţă.