BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • Măsuri fără precedent: Marea Britanie anunţă un program de achiziţie de obligaţiuni în valoare de 65 de miliarde de lire sterline pentru a evita colapsul economiei

    Banca Angliei a anunţat miercuri măsuri de urgenţă pentru a evita o prăbuşire a economiei în Marea Britanie, lansând un program de achiziţionare de obligaţiuni în valoare de 65 de miliarde de lire sterline pentru a stopa criza datoriilor guvernamentale, scrie FT. 

    Banca centrală a avertizat asupra unui “risc semnificativ pentru stabilitatea financiară a Regatului Unit” din cauza turbulenţelor de pe piaţa obligaţiunilor, provocate de planul de reduceri fiscale şi de împrumuturi al ministrului de finante Kwasi Kwarteng, anunţat săptămâna trecută.

    În pofida tulburărilor prelungite de pe piaţă, guvernul îşi va menţine strategia: “Credem că sunt planurile corecte, deoarece fac economia noastră să fie competitivă”.

    BoE a suspendat un program de vânzare de obligaţiuni de stat – parte a unui efort de a ţine sub control inflaţia în creştere – şi s-a angajat în schimb să cumpere obligaţiuni cu scadenţă pe termen lung într-un ritm de până la 5 miliarde de lire sterline pe zi în următoarele 13 zile. 

    Economiştii au avertizat că injectarea în economie a miliarde de lire sterline ar putea alimenta inflaţia. “Această mişcare inflaţionistă vine într-un moment în care inflaţia este deja ridicată”, a declarat Daniel Mahoney, economist la Handelsbanken.

    Pieţele de obligaţiuni guvernamentale britanice şi-au revenit puternic după anunţ. Lira sterlină a crescut cu 1,4% în cursul zilei şi, până la tranzacţiile de seară de la Londra, ajunsese la 1,0877 dolari faţă de dolar.

     


     

  • De ce vrea Banca Transilvania să se finanţeze cu până la 1 mld. euro sub formă de obligaţiuni, cum vor fi utilizate fondurile şi când încep emisiunile de obligaţiuni? Răspunde Omer Tetik, CEO-ul celei mai mari bănci din România

    Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România, are programată pe 18 octombrie 2022 adunarea generală a acţionarilor, printre care fonduri de pensii Pilon II, BERD, fonduri mutuale şi alţi investitori de calibru, pentru a aproba finanţarea cu până la 1 mld. euro sub formă de obligaţiuni prin mai multe emisiuni separate derulate pe o perioadă de maximum zece ani.

    Astfel ZF a trimis o solicitare către reprezentanţii bănci în contextul în care lichiditatea instituţiei de credit depăşeşte soldul creditelor, dar şi pentru a întreba când începe emisiunea de obligaţiuni şi care vor fi parametrii acesteia.

    Răspunde Ömer Tetik, CEO-ul băncii cu o capitalizare bursieră de 13,3 mld. lei.

    „Banca Transilvania este cel mai mare finanţator al economiei româneşti şi are peste 20 de ani de experienţă pe piaţa de capital. Obiectivul nostru este să susţinem în continuare economia, prin finanţarea companiilor şi a populaţiei. Pentru asta avem nevoie de capital, iar obligaţiunile pe care le supunem aprobării îndeplinesc şi toate criteriile de eligilitate MREL. Practic, emisiunile fac parte din planul de creştere al băncii”, spune Ömer Tetik, CEO Banca Transilvania.

    1.   De ce vrea TLV să emită obligaţiuni, care este scopul finanţării? De ce acum?

    Propunerea de emisiune de obligaţiuni are la bază o obligaţie legală impusă băncilor; în acest sens, băncile trebuie în permanenţă să asigure o cerinţă minimă de fonduri eligibile, în vederea conformării cu reglementările legale existente la nivel intern şi european. Această cerinţă impune menţinerea continuă a unui nivel optim de fonduri eligibile MREL, fiind fundamentul pentru emisiunea de obligaţiuni realizată de către BT. Desigur, prin atragerea acestor finanţări, Banca Transilvania îşi va continua strategia de business prin susţinerea economiei, companiilor şi antreprenorilor.

    2.   Ce fel de obligaţiuni vor fi? Subordonate, garantate, convertibile? Ce garanţie vor avea? Se va menţine pe tot programul sau vor fi diferite aceste aspecte de la emisiune la emisiune?

    Banca are în vedere aprobarea unui proiect-cadru multianual de emisiuni de obligaţiuni eligibile MREL, astfel în vederea alinierii cu aceste standarde europene, instrumentele nu vor beneficia de garanţie. Obligaţiunile emise nu vor putea să fie convertite în acţiuni la iniţiativa obligatarilor. În funcţie de aprobarea AGA, obligaţiunile vor fi destinate strict investitorilor instituţionali, locali şi internaţionali. Condiţiile specifice vor fi comunicate cu fiecare tranşă de emisiune pregatită, după obţinerea aprobării AGA pentru proiectul cadru.

    3.   Când vreţi să realizaţi prima emisiune, ce valoare, monedă şi scadenţă?

    Banca intenţionează ca prima emisiune să fie realizată în ultima parte a acestui an sau începutul anului viitor. Vom reveni cu detalii după AGA.

    4.   Aţi selectat societăţile de intermediere care vor lucra la finanţări? Dacă da, care sunt acestea?

    Banca va iniţia discuţii cu mai mulţi parteneri eligibili, care au reputaţia, experienţa şi istoricul relevant, însă încă nu am luat o decizie. Desemnarea societăţii intermediare se va face în funcţie de aprobarea primită în cadrul AGA.

    5.   De ce este nevoie să vă împrumutaţi şi nu apelaţi la lichiditate? Depozitele sunt aproape duble faţă de credite, în cazul TLV.

    Banca Transilvania înregistrează o poziţie financiară, niveluri de lichiditate şi capitalizare robuste şi confortabile. Pe de altă parte, îndeplinirea cerinţelor legale de datorii eligibile MREL (valabile la nivel european) nu se poate realiza cu depozitele populaţiei, care sunt garantate de către FGDB. Emisiunile de obligaţiuni prevăzute în planul cadru vor susţine îndeplinirea cerinţelor MREL şi finanţarea continuă a economiei şi a oamenilor.

  • Obligaţiunile la nivel mondial se prăbuşesc în prima piaţă bear dintr-o generaţie

    Sub presiunea venită din partea bancherilor centrali hotărâţi să readucă inflaţia sub control chiar cu preţul recesiunii, obligaţiunile la nivel mondial au păşit în prima piaţă bear dintr-o generaţie, scrie Bloomberg.

    Investitorii se confruntă cu un mediu dificil, obligaţiunile şi acţiunile scăzând în tandem.

     

  • Rubla Rusiei scade pe măsură ce Moscova permite ţărilor „prietenoase” să intre din nou pe piaţa obligaţiunilor

    Luni, preţul rublei a scăzut cu 1,5%, ajungând la 61 de unităţi faţă de dolarul american, deoarece Rusia a permis ţărilor aşa-zise „prietenoase” să intre din nou pe piaţa de obligaţiuni din Moscova, raportat Business Insider.

    Kremlinul a anunţat săptămâna trecută planurile ca investitorii care vin din ţări care nu au luat parte la sancţiunile împotriva Rusiei să tranzacţioneze cu titluri de creanţă.

    Rusia va converti, de asemenea, certificatele de depozit globale, sau GDR, în acţiuni care vor fi tranzacţionate la Bursa din Moscova. Banca centrală a Rusiei a declarat luni că plănuieşte să anuleze GDR-urile de la deţinătorii de cont şi apoi să crediteze acţiunile.

    Moscova şi-a închis pieţele în februarie pentru a menţine un sigiliu mai strâns asupra ieşirilor de capital, după ce preşedintele Vladimir Putin a lansat invazia Ucrainei.

    Cea mai recentă cădere a rublei se adaugă la oscilaţiile sălbatice pe care le-a văzut moneda după ce a înregistrat maxime şi minime record în acest an.

    După desfăşurarea de trupe de către Rusia în Ucraina, rubla s-a scufundat faţă de dolar la 121,53 de unităţi, doar pentru a reveni la 50,01 în iunie. Banca centrală a Rusiei a ridicat în mod agresiv ratele dobânzilor la aproape 20% într-un efort de a proteja ţara de sancţiunile occidentale.

    Între timp, cel puţin şase mari bănci de pe Wall Street au început din nou să tranzacţioneze cu obligaţiuni ruseşti, a informat Reuters.

    JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup, Deutsche Bank, Barclays şi Jeffries Financial Group au reintrat cu precauţie pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale şi corporative ruseşti, a informat luni Reuters. 

  • Obligaţiunile verzi ale BCR, în valoare de 702 mil. lei, au intrat în sistemul Bursei de Valori Bucureşti

    Bondurile verzi ale BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit din România, au intrat astăzi în sistemul Bursei de Valori Bucureşti sub simbolul BCR27A, conform BVB.

    Emisiunea are o valoare de 702 milioane de lei, finanţarea fiind senior nepreferenţială, adică pentru care nu există istoric de tranzacţionare, şi eligibilă cu privire la cerinţele minime de fonduri şi datorii (MREL). Obligaţiunile ajung la maturitate în 2027.

    Este a doua emisiune de bonduri verzi a BCR după cea din toamna anului trecut, prin care au fost atraşi 500 de milioane de lei la o dobândă anuală de 5%.

    Banca avea deja listate obligaţiuni de circa 3 miliarde de lei la Bursă. Cea mai recentă finanţare a instituţiei bancare la BVB a fost în aprilie 2022, când a listat bonduri de 351,5 mil. lei pe 5 ani la 6,76% pe an.

     

  • Prima reacţie a Vivre de după pierderile de 85 mil. lei din 2021 care au dus la înjumătăţirea preţului bondurilor de la BVB

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a avut prima reacţie la BVB după ce, în urmă cu aproximativ o lună, compania a publicat pierderi de 85 de milioane de lei în 2021, iar auditorul EY şi-a exprimat rezerve în privinţa continuării activităţii grupului. Toate aceste raportări au dus la o scădere puternică a preţului obligaţiunilor Vivre – VIV25E şi VIV26E.

    Citiţi mai jos reacţia completă a Vivre, aşa cum este publicată la Bursa de la Bucureşti. Documentul este semnat de Călin Fusu, CEO:

     

    „Vivre Deco S.A. („Emitentul”) informează deţinătorii de obligaţiuni (tranzacţionate sub simbolurile VIV25E si VIV26E) si toate părţile interesate, în urma solicitării de clarificare numărul D6 8688 din 09/05/2022 primite din partea Autorităţii de Supraveghere Financiare, asupra următoarelor precizări:

     

    1. Aspectele care au generat imposibilitatea auditorului să exprime o opinie asupra situaţiilor financiare sunt detaliate de către auditor în bazele opiniei (pagina 46) din raportul anual publicat precum şi în Nota 2 (6) din Situaţiile Financiare (pagina 59). Menţionăm că motivele exprimate de auditor se refera, în opinia Societăţii, exclusiv la capacitatea auditorului de a evalua incertitudini viitoare, nu la alte interpretări sau înregistrări contabile.

     

    1. Menţionăm de asemenea că Nota 2 (6) prezintă în detaliu acţiunile planificate de către conducerea Societăţii pentru remedierea situaţiei financiare şi că acestea sunt în curs de implementare.

     

    1. Conducerea Societăţii cunoaşte prevederile articolelor 153^24 alin (1) si alin (5) din Legea 31/1990 şi în acest sens va fi convocată o Adunare Generală Extraordinară cu respectarea termenelor legale precum şi a celei prevăzute de Actul Constitutiv al Societăţii, ordinea de zi cuprinzând propunerea respingerii oricăror demersuri care ar putea avea ca obiect eventuala dizolvare a societăţii, precum şi aprobarea măsurilor ce vor asigura continuitatea activităţilor societăţii. Precizăm că opinia conducerii şi a acţionarilor este că activitatea Societăţii rămâne viabilă şi că dizolvarea Societăţii nu este justificată, necesară sau în beneficiul vreunei părţi interesate.”.

     

    Raportul financiar publicat la finele lunii trecute – în care EY face referire la incertitudini „care pot indica îndoieli semnificative în legătură cu capacitatea grupului de a-si continua activitatea în viitorul apropiat” – a dus la cele mai scăzute preţuri pentru o finanţare antreprenorială din istoria BVB.

     

  • Noi runde de scăderi pe burse. Investitorii renunţă în tandem la acţiuni, obligaţiuni şi criptomonede

    ♦ Depreciere de 1,6% pe Stoxx 600 ♦ Obligaţiunile corporate din Europa, cel mai grav declin din ultimii 22 de ani l Bitcoin, minus 12%.

    Acţiunile înregistrează scăderi semnificative la nivel global, alături de criptomonede şi alte active de risc, în condiţiile în care inflaţia din Statele Unite – principala economie a lumii – a ajuns la 8,3% în aprilie, „alimentând“ temerile conform cărora ratele dobânzilor vor creşte mai agresiv. Perspectivele economiei mondiale continuă astfel să se înrăutăţească. Procentul de mai sus se încadrează sub nivelul de 8,5% din martie, însă depăşeşte aşteptările de 8,1% ale analiştilor. Creşterea a fost influenţată de preţurile la combustibil, alimente şi maşini noi, relatează Business Insider.

    Indicele MSCI All-World a scăzut la un moment dat în cursul zilei de ieri cu 0,8%, la minimul ultimelor 18 luni. Spre finalul sesiunii de tranzacţionare, declinul era de 0,4%, acţiunile globale atingând cel mai slab nivel din ultimele 6 luni.

    În Europa, indicele DAX din Frankfurt se deprecia cu 1,8%, în timp ce FTSE 100 din Londra şi indicele parizian CAC 40 coborau cu 2%, respectiv 2,2% la sfârşitul şedinţei, potrivit MarketWatch. La Milano, FTSE MIB era pe minus cu 1,5%, iar indicele paneuropean Stoxx 600 înregistra o scădere de 1,8%.

    BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti, pierdea 1,9%, arată datele BVB. În SUA, Dow Jones Industrial Average, NASDAQ Composite şi S&P 500 scădeau, în medie, cu 1,5% la startul tranzacţiilor de pe Wall Street. Acţiunile Apple s-au depreciat în ultima săptămână cu circa 10%, gigantul american pierzându-şi recent statutul de cea mai valoroasă companie din lume în faţa grupului petrolier Saudi Aramco.

    „Pieţele de acţiuni rămân sub presiune la nivel internaţional, iar indicele preţurilor de consum din SUA a reafirmat aşteptările că Fed (banca centrală americană – n.r.) va menţine ritmul de înăsprire a politicii monetare în următoarele două şedinţe“, spun strategii furnizorului de servicii de trading IG.com.

    Totodată, bondurile corporate din Europa se confruntă cu cea mai accentuată scădere consemnată până în prezent, în condiţiile în care fricile cu privire la nivelul ridicat al inflaţiei şi riscurile prezentate de recesiune au determinat tot mai mulţi investitori să părăsească piaţa.

    Obligaţiunile emise de companii bine cotate în zona euro au pierdut peste 10 procente de la maximul atins în urmă cu nouă luni, marcând astfel cel mai grav declin de cel puţin 22 de ani pentru o clasă de active care, în general, aduce randamente mai sigure decât pieţele de acţiuni, conform indicelui Ice Data Services, citat de publicaţia britanică Financial Times.

    Dinamica a venit, în mare parte, pe fondul estimărilor conform cărora Banca Centrală Europeană va urma exemplul Rezervei Federale din SUA şi va majora mai agresiv ratele dobânzilor pentru a combate în acest sens inflaţia. Christine Lagarde, şeful BCE, a semnalat că instituţia va majora dobânda de referinţă în luna iulie.

    Declaraţia a lovit puternic piaţa bondurilor. Aşa-numitul spread oferit de obligaţiunile corporative – un randament suplimentar oferit, prin comparaţie, cu bondurile guvernamentale – a început, de asemenea, să se adâncească, indicând că investitorii se tem cu privire la faptul că o încetinire economică ar putea afecta abilitatea companiilor de a-şi acoperi datoriile.

    Potrivit indicelui Ice Data, randamentul total al obligaţiunilor europene de tip „junk“ a scăzut cu 10%  în 2022.

    Pe piaţa crypto, Bitcoin a scăzut ieri cu 11,7% sub pragul de 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, într-o perioadă în care piaţa crypto continuă să sufere pierderi pe fondul temerilor privind inflaţia şi prăbuşirea unui controversat proiect stablecoin, scrie CNBC.

    Cu o pierdere de 21%, Ethereum ajungea sub pragul de 2.000 de dolari pentru prima dată din iulie 2021. Între timp, XRP şi Solana se depreciau cu 27,4%, respectiv 31%. Cardano era pe minus cu 33%.

    Astfel, investitorii părăsesc segmentul crypto pe măsură ce pieţele de acţiuni continuă să se îndepărteze de maximele atinse în timpul pandemiei de coronavirus.

    Mai mult, investitorii îşi recalibrează aşteptările în urma prăbuşirii monedei de tip stablecoin TerraUSD (UST), a cărei valoare era legată de dolarul american. Activul a scăzut miercuri la 30 de cenţi, ştergând pentru moment din încrederea investitorilor privind aşa-numitul spaţiu descentralizat şi, în general, în segmentul criptoactivelor.

    În puţin reglementata piaţă crypto, investitorii în monede virtuale aleg stablecoin-urile în momente marcate de volatilitate. Însă UST, un stablecoin „algoritmic“ care are la bază un cod, nu cash ţinut în rezerve, s-a chinuit să rămână stabil în vreme ce investitorii au renunţat masiv la poziţii.

    Ieri, un UST se tranzacţiona la 50 de cenţi, cu mult sub pragul obligatoriu impus de paritatea de 1 la 1 cu dolarul american.

  • Rusia evită din nou intrarea în incapacitate de plată, după ce a plătit restanţele avute la creditorii internaţionali

    Rusia a reuşit din nou să evite la limită intrarea în incapacitate de plată, după ce plăţile restante pentru două dintre euro-obligaţiunile sale suverane au fost trimise unora dintre creditorii săi, scrie Reuters.

    Rusia făcuse ceea ce părea a fi o întoarcere de ultimă oră pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a obligaţiunilor, după ce Ministerul de Finanţe a anunţat vineri că a plătit aproape 650 de milioane de dolari pe care îi datora sub formă de cupoane şi principal deţinătorilor de obligaţiuni înainte de expirarea perioadei de graţie la 4 mai.

    Un oficial american de rang înalt a confirmat că Moscova a efectuat plata fără a utiliza rezervele îngheţate în Statele Unite, adăugând că originea exactă a fondurilor nu este clară. 

    Sursa, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a declarat că fondurile au fost transferate luni către unii deţinători de obligaţiuni.

    Obligaţiunile internaţionale ale Rusiei, în valoare de 40 de miliarde de dolari, au devenit punctul central al unui conflict financiar între capitalele occidentale, care au impus sancţiuni radicale ţării din cauza războiului din Ucraina, şi Moscova, care a introdus măsuri de contracarare.

    Restricţiile au complicat plăţile datoriilor la obligaţiunile suverane şi corporative, o serie de corporaţii şi entităţi de stat, precum Căile Ferate Ruse, nereuşind să transfere fonduri la timp. 

    Plăţile scadente pe 4 aprilie acoperă o obligaţiune care a ajuns la scadenţă în acea zi, precum şi plăţile de dobândă pentru una scadentă în 2024.

    Atenţia se îndreaptă acum către plăţile viitoare, Rusia urmând să plătească pe 27 mai cupoane pentru o obligaţiune în dolari emisă în 2016 şi o obligaţiune în euro emisă în 2021.

  • Rusia ar putea intra în incapacitate de plată, potrivit Moody’s

    Rusia ar putea intra în incapacitate de plată după ce a încercat să îşi plătească obligaţiunile în dolari în ruble din cauza sancţiunilor occidentale, pe fondul războiului din Ucraina, a declarat agenţia de rating Moody’s, citată de Reuters.

    Aceasta ar fi prima incapacitate majoră de plată a obligaţiunilor străine a Moscovei din anii care au urmat revoluţiei bolşevice din 1917.

    Rusia a efectuat o plată scadentă pe 4 aprilie pentru două obligaţiuni suverane – cu scadenţa în 2022 şi 2042 – în ruble, în loc de dolari, aşa cum era obligată să plătească.

    Prin urmare, Rusia “poate fi considerată în incapacitate de plată conform definiţiei Moody’s, dacă nu se remediază până la 4 mai, care este sfârşitul perioadei de graţie”, a declarat Moody’s într-un comunicat.

    “Contractele de obligaţiuni nu au nicio prevedere de rambursare în altă monedă decât în dolari”.

    Moody’s a precizat că, în timp ce unele euroobligaţiuni ruseşti emise după 2018 permit plăţi în ruble în anumite condiţii, cele emise înainte de 2018 – cum ar fi cele cu scadenţa în 2022 şi 2042 – nu permit acest lucru.

    “Opinia Moody’s este că investitorii nu au obţinut promisiunea contractuală în valută la data scadenţei plăţii”, a precizat Moody’s.

    Rusia a declarat în repetate rânduri că vrea să-şi plătească datoria, dar contrazice faptul că Occidentul a împiedicat-o să plătească prin impunerea unor sancţiuni.

    În 1998, Rusia a intrat în incapacitate de plată pentru o datorie internă de 40 de miliarde de dolari şi a devalorizat rubla în timpul preşedintelui Boris Elţîn, deoarece era efectiv în faliment după ce criza datoriilor asiatice şi scăderea preţurilor petrolului au zdruncinat încrederea în datoria sa pe termen scurt în ruble.

    De data aceasta, Rusia are banii, dar nu poate plăti, deoarece rezervele sale – pe locul patru ca mărime în lume – sunt îngheţate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie şi Canada.

    Ar putea fi prima incapacitate majoră de plată a datoriei Rusiei din mai bine de un secol. Chiar şi atunci când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, Rusia şi-a asumat datoria externă.

    În 1918, revoluţionarii bolşevici sub conducerea lui Vladimir Lenin au repudiat datoria ţaristă, şocând pieţele globale. Cum obligaţiunile nu mai valorau nimic, unii deţinători de obligaţiuni ţariste le-au folosit ca tapet. Uniunea Sovietică, sub conducerea lui Iosif Stalin, a încetat să mai asigure serviciul împrumuturilor către Statele Unite şi Suedia după cel de-al Doilea Război Mondial.

     

     

  • Profil de investitor: Cum să construieşti un portofoliu la bursă după ce ai făcut exit din propriul business

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduitE de Business MAGAZIN. De data aceasta Cristian Niculiţă, economist, îşi spune povestea debutului la bursă.

    Am lucrat peste 10 ani la BRD, ultimul post fiind de şef de agenţie, apoi au urmat trei ani de antreprenoriat din care am făcut exitul, iar cu o parte din bani am început investiţiile la Bursă”, rezumă economistul Cristian Niculiţă traseul său până la piaţa de capital.

    În vârstă de 38 de ani, Cristian a absolvit cursurile Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Până la momentul intrării pe Bursă, el îşi plasase economiile doar în imobiliare – apartamente.

    „Deşi la început am fost sceptic, căzând pradă preconcepţiei că este poate prea târziu pentru mine să mă apuc de investiţii la Bursă, ulterior am realizat că nu există o limită de vârstă. Tuturor celor care citesc aceste rânduri le transmit că cel mai potrivit moment pentru a te apuca să investeşti este acum”, adaugă el.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Cristian Niculiţă

    VÂRSTĂ: 38 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: investitor

    INVESTEŞTE: full-time

    Cristian Niculiţă a început să investească pe Bursa românească în martie 2021, „odată cu noul val de investitori creaţi de pandemie, care s-au trezit deodată cu mai mult timp liber”.

    Momentul intrării sale în piaţă a coincis cu reluarea tranzacţionării pentru producătorul de cabluri cu fibră optică Romcab Târgu-Mureş, care la începutul anului 2017 intra în insolvenţă.

    „Romcab a fost şi prima mea achiziţie, în valoare de 5.000 de lei. Apoi au urmat investiţii în companii nou listate precum Agroland, Arctic Stream, One United Properties, dar şi în companii mari din BET, ca MedLife, Sphera Group sau Nuclearelectrica, şi chiar în ETF BET Patria-Tradeville”, adaugă Cristian.

    Investitorul mai spune că accesul la piaţă a fost relativ uşor, cu un formular şi o poză trimise online, apoi a durat puţin până s-a acomodat cu aplicaţia. A încercat mai întâi o variantă demo a contului de tranzacţionare.

    „În ceea ce priveşte tranzacţiile, poţi face unele foarte reuşite în modul demo, dar atunci când tranzacţiile se fac cu bani reali, emoţiile sunt altele şi se modifică total dinamica de tranzacţionare”, afirmă el.

    Nu de mult timp, investiţiile au devenit o activitate full-time pentru Cristian şi speră să rămână aşa pe termen lung. Momentan este prezent doar la Bursa de Valori Bucureşti, în acţiuni şi fonduri de indici pe acţiuni.

    „Deşi până acum am tranzacţionat destul de mult, mai ales pe seama ştirilor din piaţă, calea câştigătoare se pare că este cea a investiţiilor pe termen lung. Aşa cum spune şi Warren Buffet, doar pentru că poţi tranzacţiona o acţiune zi de zi, nu înseamnă că ar trebui să o şi faci”, completează el.

    Odată cu creşterea portofoliului, investitorul nu exclude însă o migrare a unui procent şi către obligaţiuni şi, ulterior, în acţiuni listate la New York.

    „Momentan nu aş investi în obligaţiuni din cauza dimensiunii portofoliului, care este încă destul de mic. Pe măsură ce el va creşte, o investiţie în obligaţiuni se va impune deoarece poate apărea o cheltuială urgentă atunci când piaţa este jos şi ar fi bine să nu vinzi din acţiuni.”

    Cristian Niculiţă a participat la plasamentele private de acţiuni ale Agroland Agribusiness, companie care vinde inputuri pentru agricultura organică şi convenţională, respectiv Arctic Stream, furnizor de servicii în domeniul tehnologiilor şi echipamentelor de comunicaţii.

    Investiţiile lui au livrat un randament de 38% în 2021, iar integratorul de servicii medicale private MedLife a fost „locomotiva” portofoliului, aşa cum o numeşte chiar el.

    Cele mai mari deţineri din portofoliu la finele lunii martie 2022 erau la MedLife (21%), ETF BET Patria-TradeVille (17%), Sphera Franchise Group (14%), One United Properties (12%), iHunt Technology Import Export (8%) şi altele (28%).

    „Atunci când analizez o acţiune, mă uit în primul rând la managementul respectivei companii. O vorbă românească spune că «omul sfinţeste locul» şi cred că este valabil şi aici. De asemenea, mă uit şi la istoricul companiei şi analizez piaţa în căutarea posibilelor ameninţări. Nu în ultimul rând, mă uit la preţul acţiunii pentru a vedea dacă se tranzacţionează la reducere sau este la maxim istoric”, spune Cristian Niculiţă.

    El crede că Bursa de la Bucureşti nu duce lipsă de companii, însă şi-ar dori o lichiditate mai mare, care, spune el, se poate spori prin atragerea de noi investitori. În schimb, el consideră că Bursei locale îi lipseşte conştientizarea publică.

    „Multă lume are impresia că Bursa e ceva inaccesibil ce vezi doar în filme. Cred că ar trebui introdusă în cotidian prin prezentarea unui scurt buletin informativ la sfârşitul zilei, similar cu cel meteo. Astfel lumea va avea contact zilnic cu Bursa, va deveni curioasă şi o parte se va implica în fenomen”, afirmă el.

    Pentru a vedea cum îşi calibrează emoţiile la fluctuaţiile pieţei, Cristian îi recomandă un investitor debutant să înceapă cu sume mici, să se documenteze cât mai temeinic înainte de fiecare tranzacţie şi să îşi seteze corect aşteptările în privinţa profiturilor.

    „Aşa cum recomandă mai mulţi autori consacraţi din domeniu, când piaţa intră în panică, iar tu nu ştii exact ce să faci, cel mai bine este să nu faci nimic. Astfel, în ultimele săptămâni am fost simplu spectator la acest carusel al pieţei. Pe termen mediu-lung valorile tind să se regleze şi piaţa îşi reia cursul normal”, conchide Cristian Niculiţă.

    Dicţionarul investitorului:

    Contul demo este un cont de tranzacţionare demonstrativ prin intermediul căruia un investitor are acces la instrumentele tranzacţionate pe o piaţă sau alta cu scopul de a se familiariza cu activitatea şi cu platforma de investiţii. Tranzacţionarea în contul demo are loc exclusiv în spaţiul virtual, cu bani virtuali, astfel că nu influenţează în niciun fel preţul activelor tranzacţionate. Acesta este destinat pentru simularea tranzacţionării pe bani reali.