Tag: obiectiv

  • Franţa şi Germania fac progrese în direcţia reformării zonei euro

    „Suntem pe drumul cel bun. Cred că facem progrese către încheierea unui acord franco-german cu privire la viitorul zonei euro”, a precizat Bruno Le Maire.

    Cele două părţi au ca obiectiv realizarea unei propuneri de reformă până pe 19 iunie. Ulterior, ea va fi prezentată de către Preşedintele francez Emmanuel Macron şi de Cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit al Uniunii Europene ce va avea loc în intervalul 27-28 iunie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump şi Kim Jong-Un se întâlnesc mâine dimineaţă în Singapore

    Întrevederea celor doi lideri va avea loc marţi dimineaţă în Hotelul de lux Capella, situat pe Inusla Sentosa din Singapore.

    O zonă specială de securitate a fost instituită pe Insula Sentosa, iar la eveniment sunt prezenţi aproximativ 3.000 de jurnalişti.

    Donald Trump, care s-a remarcat prin politici protecţioniste, pentru consolidarea rolului Statelor Unite în lume, a avut în primul an de mandat o abordare dură faţă de Kim Jong-Un, ameninţându-l de multe ori cu înlăturarea de la putere. Recent, preşedintele SUA a afişat deschidere faţă de liderul nord-coreean, cerându-i să renunţe la armele nucleare şi să accepte pacea în Peninsula Coreea, sugerându-i că există posibilitatea primirii de stimulente economice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românca de 33 de ani care vinde rochii de jumătate de milion de euro

    Planurile pentru 2018 vizează depăşirea pragului de jumătate de milion de euro. Pentru atingerea acestui obiectiv, antreprenoarea de 33 de ani mizează pe deschiderea unui magazin propriu, offline, dar şi pe intrarea în magazinele cu îmbrăcăminte de ocazie din întreaga ţară.

    Secretele împărtăşite de Google au fost punctul de plecare al ofertei afacerii întemeiate de antreprenoarea Carmen Dascălu, în urmă cu câţiva ani. Acum, mizează pe câteva elemente favorabile momentului, cum ar fi serviciile made to measure, cu livrare în 3-4 zile de la plasarea comenzii, dar şi lansarea colecţiilor de rochii de mireasă şi Luxurywear. De fapt, serviciul made to measure a fost una dintre ideile cu care tânăra antreprenoare a plecat la drum. Acum, comanda pentru produsele făcute la comandă este mult simplificată, povesteşte Carmen Dascălu, pentru că oricine plasează o comandă poate completa măsurile (la talie, şold, înălţimea, dimensiunea tocurilor care vor fi purtate cu rochia) direct într-un formular pe site, iar în câteva zile primeşte acasă rochia personalizată. Cam 45% din vânzările totale sunt realizate pe propriul site, 55% pe FashionUp; 20% din comenzile de rochii de seară pe site-ul propriu, Rosery, sunt pe made to measure. „În principal, este vorba de cliente care nu sunt la prima achiziţie pe site.

    Am îmbunătăţit şi prezentarea site-ului. Pe homepage vor fi afişate toate variantele de culori şi de materiale, pentru că am remarcat în showroom că cele mai multe cliente nu ştiu ce culori îşi doresc”, povesteşte Carmen Dascălu.

    Ea spune că în urma unei căutări pe net cu un anumit model, rezultatele obţinute arată că majoritatea atelierelor au termen de execuţie în jur de o lună. „Noi livrăm o comandă made to measure în trei zile. De obicei există două angajate care lucrează pentru comenzile made to measure, iar restul echipei munceşte pentru producţia de linie. Chiar dacă este vorba de o rochie cusută manual, poate nu e gata în trei zile, dar în cinci sigur e gata.”

    Antreprenoarea adaugă că a lansat, de circa un an, colecţia de rochii de mireasă, cu preţuri cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei. Decizia de achiziţie este, „firesc, mult mai grea în cazul rochiilor de mireasă, cred că vindem cam una pe lună. Dar nici nu am acordat o foarte mare atenţie acestui subiect până acum”.

    În plus faţă de varianta anterioară a site-ului, Rosery este dotat acum şi cu butoane pentru selecţia de culori şi apoi pentru selecţia materialului (voal, tul, broderie, stofă etc.). „Decizia se leagă foarte mult de vizual. De regulă clientele sunt nehotărâte în legătură cu ceea ce îşi doresc, dar dacă văd o poză, se hotărăsc imediat”, adaugă tânăra, care în ultimii ani a decis să schimbe numele afacerii. Iniţial inspirată de propriul nume dar şi de pasiunea pentru dansurile latino-americane, afacerea s-a numit Carmencita; ulterior, povesteşte Carmen Dascălu, „am ales Rosery pentru că voiam un brand care să aibă o rezonanţă mai internaţională, spre deosebire de Carmencita, numele sub care a pornit la drum afacerea, care te duce cu gândul la un brand spaniol”. Un alt argument al rebrandingului se leagă de domeniul .com, care pentru Carmencita nu era disponibil.
    În ultimii ani firma şi-a schimbat nu numai numele, ci şi sediul, dintr-un atelier de câteva zeci de metri pătraţi, aflat într-o clădire veche pe Lipscani, în centrul Capitalei, într-un spaţiu de câteva ori mai mare, cu o suprafaţă de 200 mp, într-o clădire de la marginea oraşului.

    Amplasarea este, explică antreprenoarea, una dintre cele mai bune decizii pe care le-a luat, pentru că un lucru foarte important pentru activitatea Rosery este faptul că spaţiul de producţie se află în aceeaşi clădire în care se află şi cel mai mare furnizor de ţesături din România; cam 80% din materiale sunt luate de la această firmă. „Acest lucru este important pentru că are cantităţi de ţesături foarte mari şi, dacă sunt modele de rochii care se vând foarte bine, putem avea continuitate. Alte ateliere fac un model, îl urcă pe site, se vinde foarte bine şi apoi nu mai găsesc materialul să mai poţi face produsele respective.”

    Între timp, numărul de angajaţi full time a ajuns la zece şi, spune antreprenoarea, colaborează şi cu 3-4 făbricuţe, în perioadele de vârf, adică în mai şi noiembrie. Carmen Dascălu spune că a atras croitorese plătindu-le peste media pieţei, cu 15-20%, fiind plasate între 1.600 şi 3.000 de lei, iar echipa este foarte sudată. Sunt opt oameni pe producţie, sunt doi oameni specializaţi în croieli, care pot croi între 2.000 şi 3.000 de rochii pe zi, un volum prea mare de muncă pentru personalul pe care îl are la cusut; de aceea colaborează şi cu ateliere specializate, aşa cum fac şi brandurile mari. Alţi doi oameni se ocupă de facturare şi comenzi, „deci practic m-am degrevat de aceste activităţi care îmi ocupau destul de mult timp acum câţiva ani”. Cea mai consistentă parte a activităţilor tinerei antreprenoare sunt, în prezent, de coordonare a activităţii, de realizare a noilor colecţii (face designul împreună cu şefa de atelier), de marketing – de pildă tot ceea ce înseamnă promovare pe Facebook sau parteneriate cu platforme din alte ţări. Spre deosebire de momentul primei discuţii cu Business MAGAZIN, care a avut loc în 2014, acum „pot să plec o lună de zile în concediu şi ştiu că lucrurile se întâmplă aşa cum trebuie”, spune franc antreprenoarea.

    „Numărul de comenzi a ajuns la 30-40 de rochii pe zi. Contează foarte mult şi campaniile pe care le derulăm, pentru că vindem între 500 şi 1.000 de rochii pe lună.” 70% din vânzări se fac pe plan local, diferenţa merge peste hotare; iar antreprenoarea spune că sunt mai multe site-uri cu care colaborează pe plan intern, iar pe plan extern există platforme cu care derulează, de regulă, promoţii pe perioade de câteva zile.

    Ucraina, Polonia, Italia, Croaţia sunt principalele pieţe către care au mers produsele Rosery. „De cele mai multe ori ne contactează ei, pentru că ştiu că suntem producători, ne cer discount de 20-25% pentru a derula campanii pe anumite site-uri.”

    Gama de produse Rosery s-a lărgit în ultima perioadă şi cu categoria de mărimi foarte mari (plus size, mărimi de la 46 la 50, de pildă), aflată, conform antreprenoarei, la mare căutare. „Deocamdată, avem în această categorie circa 35 de modele.”

    La debutul afacerii, în urmă cu câţiva ani, antreprenoarea a ales modelele de rochii cu care să pornească la drum în funcţie de numărul de căutări de pe Google. Atunci, descoperise că interesul cel mai mare era pentru „rochii negre cu spatele gol”. „Anul acesta însă, e o veritabilă nebunie legată de culoarea mov, anul trecut la mare căutare era grena.”
    Rosery a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 300.000 de euro, cu o marjă de profit de 30%. Aşteptările pentru anul în curs se referă la rezultate de peste jumătate de milion de euro.

    Tot în rândul noutăţilor aduse de ultimii ani se numără şi asocierea. „Eram stăpână pe partea de producţie, dar nu aveam un canal de vânzare pe care să îl pot scala. În urmă cu circa un an şi jumătate s-a asociat cu un investitor, formula de parteneriat fiind de 50%-50%.” Antreprenoarea continuă să ia deciziile, iar asociatul său, cu experienţă în mediul online, asigură piaţa de desfacere în mediul virtual. „Cumva, producţia şi vânzarea sunt două afaceri diferite. După asociere, m-am putut concentra mult mai bine pe producţie, pe diversificarea gamei şi pe a le face cât mai bine”, argumentează tânăra antreprenoare beneficiile aduse de asociere.

    În ce priveşte preţurile, valoarea medie a unei achiziţii a scăzut de le 350 de lei, în urmă cu câţiva ani, până la 200 de lei. E adevărat că şi oferta magazinului online a influenţat acest lucru, pentru că s-a lărgit cu multe rochii de zi; anterior vindea doar ţinute de ocazie. Cele două categorii mari de produse îşi împart frăţeşte vânzările în ce priveşte volumele.

    Clientela este atrasă prin Facebook Adds, investiţiile necesare ajungând la 30% din valoarea rochiei. „Dacă o rochie costă 500 de lei, 150 de lei se duc la Facebook, ca să avem vânzarea respectivă. Ceea ce ne permitem doar pentru că suntem producător. Un retailer şi-ar putea permite maximum 10% pentru costuri de marketing. De obicei alocăm 20% din costul produsului pentru promovare, acum merg şi până la 30%.” Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul vânzărilor pe alte platforme, pentru că, argumentează antreprenoarea, „oricine cere 25-30% discount”.

    Un alt motor de creştere a afacerii, povesteşte tânăra antreprenoare, îl constituie cererile de vânzare en gros de la buticuri din provincie. „Nu m-am gândit până acum la modelul acesta de afaceri, dar am avut deja ceva comenzi şi am zis că e bine să dezvolt şi partea aceasta.” Un prim pas a fost realizarea unui catalog cu produsele cel mai vândute de pe online.
    „Acum este o perioadă foarte favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor cu îmbărăcăminte de ocazie, pentru că buticurile de profil se aprovizionau cu precădere cu mărfuri din China şi Turcia, magazine nişate pe evenimente, cu produse dedicate.” Or, punctează Carmen Dascălu, producătorii locali de rochii vând în proporţie de 80% în mediul offline. Diversificarea canalelor de vânzare, spune ea, i-ar oferi o stabilitate mai mare: „Aş vrea să nu mai fie toate vânzările dependente de online. Aş vrea ca la un moment dat jumătate din vânzări sunt online şi jumătate offline”.

    Obiectivul este, din punctul său de vedere, realizabil mai ales în contextul actual, când proprietarii de buticuri de profil nu prea mai au de unde să cumpere marfă. Până nu demult se duceau în Turcia pentru a se aproviziona, dar acum nu mai este convenabil pentru ei din pricina taxelor vamale. „Nu mai vor să cumpere din Turcia, cu importurile din China este destul de complicat, pentru că uneori nu ştii ce marfă vine. Cumva singura lor sursă bună au rămas producătorii locali, pentru care acum este un moment superbun să intre în aceste magazine.” Alternativa vânzătorilor, în acest moment, adaugă proprietara Rosery, este să vină în Bucureşti şi să ia marfă din Dragonul Roşu. „În loc să vii de la Cluj să iei marfă, nu mai bine intri pe site-ul producătorului, ceri nişte mostre şi apoi să comanzi? Putem proceda şi aşa, avem un astfel de client la Ploieşti. A vrut să vadă mai întâi şi apoi a comandat 20 de bucăţi dintr-o rochie de ocazie, mai scumpă, de 500 de lei.”

    Astfel, tânăra antreprenoare plănuieşte să profite de oportunitatea aflată în faţa producătorilor de rochii: „Acum este un moment foarte bun ca să intrăm în spaţii de retail. În urmă cu câţiva ani, nu aveam loc de mărfurile turceşti. Şi nu prea puteam să concurăm cu preţurile lor, pentru că turcii au producţie de sute de mii de bucăţi pentru un singur produs, de aceea este şi foarte mare eficienţa în fabrici.”

    Tot în lista de planuri a tinerei se numără şi deschiderea unui magazin fizic, estimează ea, anul acesta. „Nu aş vrea un magazin propriu obişnuit, aşa cum sunt altele din mall, ci unul ieşit din comun”, spune Dascălu, menţionând că se gândeşte de trei ani la această idee. Fiind pasionată de tehnologie, spune ea, s-a gândit la un parteneriat cu o companie; magazinul ar trebui, din punctul de vedere al antreprenoarei, să fie, de pildă, plin de oglinzi care să aibă rame de proiecţie sau LCD-uri pe care se poate vedea o prezentare de modă, dar care se transformă în oglindă. „N-aş vrea să fac doar un alt magazin de rochii, ci unul cu totul ieşit din comun.” 

  • Carmen Dan, întrebată dacă premierul trebuie să demisioneze: Bineînţeles că nu

    Carmen Dan a fost întrebată, sâmbătă, în staţiunea Mamaia, în timpul unei vizite de lucru, cum comentează declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a spus că nu mai are încredere în premierul Viorica Dăncilă. Ministrul de Interne a răspuns că obiectivul Executivului este să pună în aplicare a programul de guvernare „cu orice risc”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tesla işi propune să înceapă producţia modelului Y din noiembrie 2019

    Firma condusă de Elon Musk acceptă deja solicitari preliminare pentru 500.000 de maşini, însă Tesla a oferit clienţilor detalii minime despre program. Directorul companiei a indicat însă că vehiculul ar începe să fie construit în fabrica din Fremont, California.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi tineri au cumpărat un castel în Transilvania. Cu aceasi sumă îşi cumpărau un apartament în Bucureşti

    Au avut curaj. La numai 25 de ani, o tânără şi soţul ei au lăsat în urmă viaţa din Bucureşti şi au cumpărat un castel în Transilvania. L-au renovat, i-au descoperit poveştile, iar acum le spun mai departe celor care le trec pragul. Castelul din secolul al XVII-lea atrage din ce în ce mai mulţi turişti.

    De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.

    Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.

    După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.

    A fost descoperită acum 8 ani de familia  Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.

    Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.

    – See more at: http://stiri.tvr.ro/cu-banii-pentru-un-apartament-si-au-cumparat-un-castel-in-transilvania–acum–cladirea-este-obiectiv-turistic_72937.html#sthash.J9csYOQ5.dpuf

    De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.

    Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.

    După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.

    A fost descoperită acum 8 ani de familia  Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.

    Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.

    – See more at: http://stiri.tvr.ro/cu-banii-pentru-un-apartament-si-au-cumparat-un-castel-in-transilvania–acum–cladirea-este-obiectiv-turistic_72937.html#sthash.J9csYOQ5.dpuf

    De cum păşeşti în castelul Tălişoara din Covasna te împresoară o atmosferă de poveste.

    Clădirea a fost construită în 1680 de un nobil secui. A păstrat farmecul vremurilor trecute, deşi în vremea comunismului a fost transformată în sediu al CAP-ului.

    După Revoluţie, clădirea avea nevoie de cineva care să-i redea strălucirea de altădată.

    A fost descoperită acum 8 ani de familia  Racz. La preţul unui apartament din Bucureşti, tinerii şi-au cumpărat un castel. Au renovat clădirea şi au transformat-o într-o oază de linişte pentru turişti.

    Fostul castel nobiliar se află în categoria A a monumentelor istorice. Are 8 camere pentru oaspeţi, fiecare cu o poveste demnă de cărţile de istorie. Pe pereţi pot fi admirate încă picturi vechi de sute de ani.

    Cititi mai multe pe www.tvr.ro
     

  • SMART BUSINESS: Ce se ascunde în culisele uneia dintre cele mai controversate afaceri din România

    „E un domeniu de activitate controversat, la fel ca multe altele la noi”, descrie Mugur Frunzetti, managerul care conduce businessul Studio 20, prima afacere de videochat românesc francizată internaţional, industria în care activează. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Studio 20, 100.000 de persoane lucrează în această industrie, iar dacă în 2014 piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, până astăzi aceasta s-a triplat. Mugur Frunzetti spune că şi-a asumat rolul de CEO al Studio 20 ca urmare a ambiţiilor de dezvoltare internaţională a businessului: dacă în urmă cu trei ani, când a preluat acest rol şi a început să investească în business, acesta era format dintr-un singur studio, în România în prezent afacerea operează 15 studiouri, majoritatea locale, iar patru sunt internaţionale – în Statele Unite (Los Angeles), Columbia, Ungaria şi Australia. Cifra de afaceri a studioului a ajuns anul trecut la 13 milioane de dolari, iar pentru anul în curs Mugur Frunzetti previzionează venituri de 20 de milioane de dolari. Până în 2020 însă, şi-a fixat obiectivul de a atinge 100 de sedii în toată lumea şi de transformare în „cel mai mare furnizor de conţinut de live streaming din lume; deja suntem cei mai mari, dar aproape de alţi concurenţi, până în 2020 vrem să ajungem departe de ei”. Compania are 150 de angajaţi permanenţi şi 500 de modele. 

    Cum descrie Mugur Frunzetti acest business, pe site-urile Business Magazin şi Ziarul Financiar, precum şi pe paginile de Facebook ale publicatiilor.

     

     

  • SMART BUSINESS: Ce se ascunde în culisele uneia dintre cele mai controversate afaceri din România

    „E un domeniu de activitate controversat, la fel ca multe altele la noi”, descrie Mugur Frunzetti, managerul care conduce businessul Studio 20, prima afacere de videochat românesc francizată internaţional, industria în care activează. Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Studio 20, 100.000 de persoane lucrează în această industrie, iar dacă în 2014 piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, până astăzi aceasta s-a triplat. Mugur Frunzetti spune că şi-a asumat rolul de CEO al Studio 20 ca urmare a ambiţiilor de dezvoltare internaţională a businessului: dacă în urmă cu trei ani, când a preluat acest rol şi a început să investească în business, acesta era format dintr-un singur studio, în România în prezent afacerea operează 15 studiouri, majoritatea locale, iar patru sunt internaţionale – în Statele Unite (Los Angeles), Columbia, Ungaria şi Australia. Cifra de afaceri a studioului a ajuns anul trecut la 13 milioane de dolari, iar pentru anul în curs Mugur Frunzetti previzionează venituri de 20 de milioane de dolari. Până în 2020 însă, şi-a fixat obiectivul de a atinge 100 de sedii în toată lumea şi de transformare în „cel mai mare furnizor de conţinut de live streaming din lume; deja suntem cei mai mari, dar aproape de alţi concurenţi, până în 2020 vrem să ajungem departe de ei”. Compania are 150 de angajaţi permanenţi şi 500 de modele. 

    Cum descrie Mugur Frunzetti acest business, urmăriţi într-o nouă ediţie a Smart Business astăzi, de la ora 15, pe site-urile Business Magazin şi Ziarul Financiar, precum şi pe paginile de Facebook ale publicatiilor.

     

     

  • Iordache, după întâlnirea cu Timmermans: Nu ne dorim război

    „S-a spus că nu trebuie să existe un război pentru că percepţia publică a fost că există un război între Parlament şi sistemul judiciar. În luările de cuvânt ale mele şi ale colegilor mei s-a precizat foarte clar că atât timp cât cele mai importante modificări la cele trei legi (ale justiţiei-n.r.) au venit fie din partea CSM, fie din partea asociaţiilor profesionale, nu ne dorim în niciun caz un război între Parlament şi sistemul judiciar”, a declarat deputatul PSD Florin Iordache, solicitat să comenteze afirmaţia pe care oficialul european a făcut-o în cadrul întâlnirii, potrivit căreia nu trebuie să existe un război între Parlament şi sistemul judiciar.

    Florin Iordache a afirmat că prin modificările aduse legilor justiţiei s-au creat premisele pentru „o independenţă reală a sistemului judiciar”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nokian Tyres îşi propune să reducă cu 500 de milioane de kilograme emisiile de CO2 din trafic până în 2020

    Printre obiectivele de sustenabilitate enunţate de Nokian Tyres pentru a fi atinse până în 2020 se numără şi reducerea rezistenţei la rulare a anvelopelor sale cu 7%, creând astfel o scădere de 500 milioane kg a emisiilor de CO2 din trafic, până in 2020. Acest obiectiv a fost realizat anul trecut, cu mult înainte de termen, odată cu atingerea obiectivului de a reduce cu 20% emisiile de CO2 rezultate din producţiei. La fabrica Nokian Tyres din Nokia, Finalnda, se reciclează deja deşeurile rezultate din producţie în proporţie de 100%, iar la cea din Vsevolozhsk, Rusia, rata de reciclare a deşeurilor este de aproape 90%.

    Compania Nokian Tyres a fost nominalizată drept una dintre cele mai sustenabile companii din lume. În urma acestei nominalizări, compania a primit distincţia Bronze Class în categoria Auto Components (Componente auto) a anuarului RobecoSAM Sustainability Yearbook 2018, publicat în decursul săptămânii trecute. RobecoSAM este o companie cu experienţă în analiza sustenabilităţii, a cărei evaluare anuală se concretizează într-un raport deosebit de cuprinzător şi echitabil despre modul în care este implementată sustenabilitatea în cadrul companiilor din întreaga lume.

    Nokian Tyres şi-a asumat de asemenea obiectivul de a audita toţi parteneri săi majori de procesare a cauciucului şi să elimine din producţie toate deşeurile nereciclate. La fabrica Nokian Tyres din Nokia, Finalnda, se reciclează deja deşeurile rezultate din producţie în proporţie de 100%, iar la cea din Vsevolozhsk, Rusia, rata de reciclare a deşeurilor este de aproape 90%.