BusinessMagazin

Tag: oameni de stiinta

  • Războiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu biftecul

    Potrivit raportului OMS, există suficiente dovezi pentru încadrarea cărnii procesate în Grupa cancerigenă 1, ca urmare a unei legături cauzale cu cancerul de colon. Carnea roşie a fost plasată în Grupa 2A, ca „posibil cancerigenă pentru oameni“. Consumul de carne roşie este legat totodată de cancerul pancreatic şi de prostată, avertizează agenţia OMS.

    Experţii agenţiei au ajuns la concluzia că o porţie de 50 de grame de carne procesată consumată zilnic creşte riscul de cancer colorectal cu 18%. „Pentru o persoană, riscul dezvoltării de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne scăzut, dar acest risc creşte odată cu cantitatea. Având în vedere numărul mare de oameni care consumă carne procesată, impactul global al incidenţei cancerului este important pentru sănătatea publică“, a spus dr. Kurt Straif, şef de program la Agenţia Internaţională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului (IARC).

    O DEFICIENŢĂ DE COMUNICARE

    Agenţia IARC se evidenţiază prin două lucruri, notează publicaţia The Atlantic. Primul este rolul de a analiza ce factori pot provoca maladii, de la pesticide şi până la lumina soarelui, şi de a avea un ultim cuvânt de spus în privinţa riscurilor. În al doilea rând, agenţia are o capacitate foarte redusă de a-şi comunica eficient descoperirile. Acestă deficienţă poate fi constatată în aceste zile, odată cu publicarea raportului, care include consumul de carne roşie în Grupa 2A (posibil cancerigenă pentru oameni), iar carnea procesată în Grupa 1 (cancerigenă pentru oameni).

    Pentru a explica, organizaţia include factorii analizaţi în cinci posibile categorii. Grupa 1 este rezervată cancerigenilor dovediţi, între care fumatul, azbestul, alcoolul şi carnea procesată. Următoarele două categorii, 2A (probabil cancerigene) şi 2B (posibil cancerigene), includ factorii pentru care legătura cu cancerul este mai puţin sigură. Grupa 3 este pentru substanţe care nu pot fi clasificate din cauza lipsei datelor.

    Aceste clasificări se bazează însă pe soliditatea dovezilor şi nu pe gradul de risc. Doi factori de risc pot fi incluşi în aceeaşi categorie chiar dacă unul dintre ei triplează riscul de cancer, iar celălalt numai într-o mică măsură. Factorii pot fi clasificaţi similar chiar dacă unul provoacă mai multe tipuri de cancer decât celălalt, dacă afectează o proporţie mai mare din populaţie sau dacă provoacă mai multe îmbolnăviri. Astfel, aceste clasificări nu sunt menite să arate cât de periculos este un factor, sau cât de sigur este că un factor este periculos, dar sunt prezentate cu un limbaj care eclipsează această distincţie.

    Grupa 1 include factori cancerigeni pentru oameni, ceea ce înseamnă că dacă folosim produsele respective putem fi siguri că au potenţialul de a provoca boala. Dar limbajul sec, care nu menţionează riscurile, probabilitatea sau condiţiile, invită oamenii să presupună că dacă fumează sau consumă carne procesată se vor îmbolnăvi sigur de cancer.

    În mod similar, când Grupa 2A este descrisă ca probabil cancerigenă pentru oameni, însemnă că există unele dovezi că factorii respectivi pot provoca un cancer, dar nu este sigur. Din nou, cuvântul probabil implică spectrul unui risc individual, dar clasificarea nu se referă deloc la indivizi. Grupa 2B, „posibil cancerigenă pentru oameni“, ar putea provoca cea mai mare confuzie. Ce înseamnă posibil? În practică, 2B devine o groapă uriaşă pentru toţi factorii de risc analizaţi de agenţie care nu pot fi dovediţi că sunt sau nu cancerigeni. Mai rău, practica de a include factorii de risc în categorii fără să fie însoţiţi de descrieri sau imagini, invită oamenii la comparaţii, inclusiv la titluri de presă precum „OMS: Carnea procesată este o cauză de cancer la fel ca fumatul“, cum a scris The Guardian.

    Confuzia nu este nouă, s-a întâmplat în repetate rânduri, explică The Atlantic. S-a întâmplat şi când agenţia s-a referit la riscul utilizării telefoanelor mobile şi la emisiile motoarelor diesel. Cel mai recent raport al OMS generează confuzie cu ajutorul cifrelor. „Experţii au conchis că 50 de grame de carne procesată consumate zilnic sporesc riscul de cancer cu 18%.“ În lipsa contextului, informaţia este inutilă. Care este baza de comparaţie? De asemenea, agenţia nu explică efectul consumului de carne procesată comparativ cu alţi factori cancerigeni, cum sunt fumatul sau azbestul.

    CARE ESTE LEGĂTURA DINTRE CARNE ŞI CANCERUL COLONO-RECTAL?

    Carnea procesată, precum crenvurştii şi cârnaţii, este sărată, tratată sau afumată pentru amplificarea gustului şi îmbunătăţirea conservării. Oamenii de ştiinţă sunt de mult timp îngrijoraţi că această procesare duce la formarea de chimicale posibil cancerigene, cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice, în aceste produse.

    Îngrijorările legate de carnea roşie, respectiv vită, porc, miel, se referă mai mult la preparare decât la procesare. Prepararea cărnii la grătar sau prin prăjire generează factori posibil cancerigeni, între care aminele aromatice heterociclice. Raportul identifică o legătură între consumul de carne procesată şi cancerul colorectal şi posibil alte tipuri de cancer, dar recunoaşte că legătura dintre carnea roşie şi această boală nu a fost dovedită. Nu există suficiente date care să arate că fierberea sau gătirea cărnii în cuptor reduc riscul de cancer. Riscul de îmbolnăvire provocat de consumul de carne este mic comparativ cu fumatul sau consumul de alcool.

    Cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit cancer, în afară de cel de piele, din Statele Unite, iar în acest an ar urma să fie diagnosticaţi un număr estimat de 133.000 de pacienţi, marea majoritate cu vârste de peste 50 de ani. Riscul de dezvolta această formă de cancer pe parcursul vieţii este de 5%. Între metodele de reducere a riscului de îmbolnăvire se află dietele bogate în fructe, legume şi fibre, precum şi exerciţiile fizice. Obezitatea, fumatul şi consumul exagerat de alcool amplifică riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal. Incidenţa a scăzut în ultimii 20 de ani, parţial datorită colonoscopiilor. O doză scăzută, zilnică, de aspirină poarte reduce riscul, dar metoda are efecte secundate, iar majoritatea experţilor nu o recomandă pentru persoanele cu risc mediu de îmbolnăvire.

    OBEZITATEA ŞI LIPSA EXERCIŢIILOR FIZICE, RISCURI MAI MARI DE CANCER.

    Elizabeth Lund, consultant independent în nutriţie şi sănătate gastrointestinală şi fost cercetător la Institutul pentru Cercetări Alimentare, care recunoaşte că a efectuat unele lucrări pentru industria cărnii în 2010, a arătat că în ţările dezvoltate consumul de carne roşie poate fi legat de apariţia a trei cazuri suplimentare de cancer de colon la 100.000 de locuitori. Lung consideră însă că obezitatea şi lipsa exerciţiilor fizice implică riscuri mai mari.

    „Pe ansamblu, cred că un consum de carne o dată pe zi, combinat cu fructe, legume şi fibre, plus exerciţii şi controlul greutăţii vor permite menţinerea la un nivel scăzut a riscului de cancer colorectal“, a spus cercetătoarea.
    Profesorul Ian Johnson, membru emerit la Institutul de Cercetări Alimentare, a spus la rândul său că riscul consumului de carne procesată este scăzut. „Este incorect să afirmi că efectul advers al baconului şi al cârnaţilor este comparabil cu pericolul fumului de ţigară, care conţine substanţe cancerigene şi amplifică de 20 de ori riscul cancerului la plămâni în cazul fumătorilor“, a explicat Johnson.
    Institutul Nord-American al Cărnii consideră că definirea cărnii drept un risc de cancer contravine bunului simţ.

    Carnea roşie şi cea procesată se află între 940 de agenţi analizaţi de IARC care implică un anumit nivel de risc teoretic. O singură substanţă, o chimicală din pantalonii de yoga, a fost declarată de agenţie ca nefiind cancerigenă.

    „IARC susţine că poţi să te bucuri de ora de yoga, dar să nu respiri (aerul este în clasa 1 de risc), să nu stai în dreptul unei ferestre aflate în plin soare (clasa 1), să nu aplici aloe vera (clasa 2B) dacă ai arsuri solare, să nu bei vin sau cafea (clasa 1 şi clasa 2B). De asemenea, nu ar trebui să mâncăm alimente la grătar (clasa 2A). Iar coafezele sau cei care lucrează în schimburi ar trebui să îşi schimbe ocupaţiile“, a spus Betsy Booren, vicepreşedinte la Institutul Nord-American al Cărnii.

  • Afacerea de milioane de dolari care vinde haine din pânză de păianjen

    Bolt Threads este un start-up cu şase ani de activitate creat de trei oameni de ştiinţă. Acesta a primit recent o finanţare de 40 de milioane de dolari. Scopul? Cel de a crea şi de a produce în masă material din pânză de păianjen, cu scopul confecţionării de haine. Chiar dacă ideea pare a ţine de fantastic, aplicabilitatea acesteia în lumea reală este uriaşă. În prima rundă de finanţare, start-up-ul a obţinut 7,7 milioane de dolari, iar în a doua, 32,3 milioane.

    Bolt Threads nu este singura compania care a încercat să pună bazele unei industrii pe baza unor materiale create prin inginerie genetică şi care au potenţialul de a fi soluţii mai ieftine şi mai sustenabile pe cele existente deja. Spre exemplu, industria ”cărnii false”, o nişă pe care, în ultimii câţiva ani, mai multe start-up-uri au fost fondate: Impossible Foods şi Beyond Meat concurează în a creşte în laborator carne din soia care să aibă gustul celei relale.

    La fel ca în cazul acestora, Bolt Threads oferă o alternativă superioară pentru hainele din mătase pe care mulţi dintre noi le poartă zilnic. ”Materialele noastre vor fi mai uşoare, mai sustentabile decât materialele preferate ale oamenilor în prezent, bumbac, lână şi mătase”, scriu fondatorii pe site-ul start-up-ului. Mătasea din aţă de păianjen este cunoscută pentru rezistenţa, elasticitatea şi fineţea acesteia, dar nu a fost încă produsă pentru masse. ”Prima aplicaţie a companiei este o tehnologie ce reproduce mătasea de pânză de păianjen”, explică Jim Kim şi Tanguay Chau, doi dintre finanţatori.

    Pe scurt, Bolt Threads a izolat caracteristicile care fac mătasea din fire de pânză de păianjen fină, dar totuşi rezistentă şi au manipulat codul genetic al acesteia cu scopul de a produce un material similar. Potrivit Forbesc, Bolt Threads va investi mare parte din capital cu scopul de a începe producţia în masă şi de a începe să vândă clienţilor, fie în mod direct, fie printr-un brand cunoscut de haine.

  • Ţigările electronice conţin cantităţi mai mari de agenţi cancerigeni decât ţigările normale

    Raportul, comandat de către ministerul japonez al sănătăţii, a studiat vaporii de aer produşi de dispozitivele electronice. Rezultatele arată că agenţii cancerigeni, precum formaldehida, sunt prezenţi în cantităţi de zece ori mai mari în ţigările electronice faţă de nivelul măsurat la ţigările normale, notează Reuters.

    În luna august, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut guvernelor să interzică comercializarea ţigărilor electronice pe motiv că ar dăuna tinerilor şi femeilor gravide.

    Deşi a fost prezentată iniţial ca fiind mult mai puţin dăunătoare decât consumul normal de tutun, ţigara electronică a devenit în ultimii ani un subiect de controversă, fiind chiar interzisă în anumite state.

  • Avertismentul celui mai galonat antreprenor al momentului: Inteligenţa artificială este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii

    „Prin inteligenţa artificială, trezim demonul la viaţă”, a spus Musk. „Toate acele poveşti în care personajul stă liniştit, ştiind că are pentagrama şi apa sfinţită şi poate controla demonul, se termină întotdeauna prost. Trebuie să fim extrem de atenţi atunci când vine vorba de inteligenţa artificială. Dacă m-aţi pune să ghicesc care este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii, aş spune că este aceasta. Din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă ajung la concluzia că este nevoie de o serie de măsuri care să reglementeze dezvoltarea inteligenţei artificiale, atât la nivel local, cât şi la nivel global.”

    Elon Musk a mai avertizat, în trecut, despre pericolul inteligenţei artificiale, postând pe Twitter mesajul că aceasta poate fi chiar mai periculoasă decât bombele atomice. Întrebat de ce a investit totuşi în anumite companii care cercetează inteligenţa artificială, Musk a răspuns, zâmbind: „Vreau să fiu cu ochii pe ele.“ El a dezvoltat apoi, spunând că vrea să urmărească evoluţia acestor companii şi să se asigure că se iau toate măsurile de precauţie necesare.

    Inteligenţa artificială se defineşte ca inteligenţa exprimată de maşini sau programe, reprezentând o zonă de studiu ce are ca scop crearea unei inteligenţe similare cu cea a creierului uman. O altă definiţie, folosită de unii cercetători, se referă la „un sistem care percepe condiţiile exterioare şi ia măsurile necesare pentru a-şi maximiza şansele de succes”; termenul a fost creat de John McCarthy în 1955.

    Marii jucători din zona de tehnologie par încântaţi de ideea de inteligenţă artificială, atât timp cât aceasta poate fi controlată şi utilizată doar în anumite direcţii. Companii precum Google sau Facebook investesc sume mari pentru a dezvolta sisteme care funcţionează similar minţii umane.

    În ianuarie, Google a achiziţionat start-up-ul britanic DeepMind, o companie specializată în inteligenţa artificială fondată de un fost campion la şah în vârstă de 37 de ani. Detaliile tranzacţiei nu au fost făcute publice, dar analiştii estimează că Google a plătit în jur de 500 de milioane de dolari pentru pachetul majoritar. La începutul lunii octombrie, reprezentanţi ai gigantului IT au anunţat un parteneriat cu Universitatea Oxford pentru a dezvolta platforme de inteligenţă artificială.

    Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, se numără şi el printre miliardarii din domeniul tehnologiei interesaţi de inteligenţa artificială. Alături de Elon Musk şi de actorul Ashton Kutcher, el a investit în jur de 40 de milioane de dolari în compania Vicarious FPC.

    Vicarious FPC are ca obiectiv dezvoltarea unui sistem capabil să reproducă funcţiile neocortexului uman, adică partea care controlează mişcarea, vederea, precum şi înţelegerea limbajului şi a funcţiilor matematice. Scott Phoenix, cofondatorul companiei, speră ca într-o bună zi să poată construi un calculator care „să gândească la fel cum o fac oamenii, dar să nu aibă nevoie de mâncare sau somn“.

    În cadrul unui interviu, Zuckerberg a declarat că investiţia reflectă un interes personal, fără a avea vreo legătură cu reţeaua de socializare pe care o conduce. Cu toate acestea, Zuckerberg a confirmat că dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea avea un impact semnificativ în procesul de transformare şi de prelucrare a datelor generate de utilizatori pe Facebook.

  • Reportaj: Un weekend în locul preferat al lui Harry Potter

    CÂND SE APROPIE LUNA IULIE, MA RVIN ÎŞI PREGATEŞTE SEJURUL GASTRONOMIC CU NER+BDARE. Este un om plin de viaţă, căruia nu îi dai 64 de ani, vorbăreţ şi pus pe glume. Locuieşte la câteva ore depărtare, dar îşi savurează weekendul ca pe o vacanţă exotică veritabilă, doar a lui, pe care o ascunde de prieteni şi din care o exclude pe soţie.

    Victoria este arheolog cu specializare în rămăşiţe umane, se îmbracă hippie şi nu se jenează să explice că a îmbrăţişat acest stil de viaţă datorită bugetului. Aceasta se traduce şi în dietă, preponderent vegetariană. A lucrat pe situri de prin toată lumea şi îi place să stea la poveşti şi pahare de gin până târziu în noapte.

    Se ştie cu Marvin de câţiva ani buni, de aici. La fel şi Ken Abala, american, profesor de istorie la University of the Pacific, gastronom, autor al unor lucrări de referinţă în domeniul culinar şi plin de solicitudine faţă de nou veniţi.
    Mai sunt şi alţii, tineri şi vârstnici care se salută relaxat, de parcă nu s-au văzut de acum o săptămână. În realitate se văd o dată pe an, la Oxford Food Symposium, unde vin cu religiozitate indiferent unde locuiesc. Cum este de exemplu Monica, singura mexicancă de la simpozion, care revine de 17 ani.

    De peste 20 de ani un număr crescând de oameni îşi lasă munca şi familia şi pornesc spre Oxford, Marea Britanie.
    Sunt oameni din nordul Europei, Statele Unite ale Americii, Rusia, Japonia, India, ba chiar şi Noua Zeelandă. Un grup de prietene din Turcia – pe care le-am reîntâlnit ulterior la Istanbul, un cuplu de americani pensionaţi care fac turul Europei, un om de radio australian, mulţi englezi şi un singur român – eu. Motiv pentru care devin repede centrul atenţiei în orice grup; sunt plini de solicitudine, curioşi şi spun numai lucruri frumoase despre români şi România.

    Ce uşurare! Şi ce bine se simte treaba asta!Simpozionul se ţine la Saint Catherine’s – cel mai nou colegiu din Oxford. Proiectată de Arne Jacobsen până în cele mai mici detalii – adică linguri şi furculiţe –, clădirea oferă multe surprize privind folosirea ingenioasă a spaţiului şi luminii naturale. Camerele sunt spartane, dar sentimentul de şcoală de elită străbate de peste tot, iar peluzele – verdele acela viu de iarbă grasă englezească – încadrează clădirile cu doar două etaje, potenţând atmosfera de linişte şi calm.

    IN ALŢI ANI EVENIMENTUL S-A ŢINUT ÎN COLEGII VECHI DE SUTE DE ANI, unde, după cum spunea o englezoiacă bătrână cu părul alb ce amintea de Gandalf, abluţiunile se făceau la baia comună, iar camerele erau lipsite de confort.
    După deschidere suntem invitaţi la cocktail, unde se servesc crackers cu tube-food, căci una din cerinţele organizatorilor a fost ca fiecare să aducă de acasă mâncarea sa preferată la tub; prin urmare am avut anşoa, ciocolată, umami, peşte, harisa, soia, muştar, ketchup şi wasabi, plus multe altele al căror nume şi conţinut nu a fost înţeles sau reţinut. Într-adevăr un ice-breaker perfect, având în vedere discuţiile de la coada formată în jurul lor.

    Fiecare zi începe cu o sesiune de prelegeri comună în Theatre Hall. Aici vorbesc cei grei, scriitori, gastronomi şi organizatori sau bucătari celebri. Unul din discursuri s-a dovedit cu precădere interesant prin modul dezinvolt şi personal în care a fost susţinut.

    ADRIANA SOHODOLEANU
    (CĂLĂTOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI
    WWW.BISCUIT.RO )

  • Fotografia zilei: copacii din Cernobâl şi-au “notat” data accidentului

  • A fost dezvaluit cel mai mic computer din lume. Are doar un milimetru patrat

    Computerul contine un microprocesor, un senzor de presiune,
    memorie, o baterie foarte mica si un radio wireless cu antena care
    poate sa transmita date unui dispozitiv extern, scrie
    dailymail.co.uk. Dezvoltatorii mini-computerului au spus ca acesta
    a fost creat pentru a fi implantat in ochi pentru a urmari
    progresul glaucomului, o boala care poate duce la orbire.

    Dezvoltat de cercetatorii de la Universitatea din Michigan,
    computerul va fi comercializat in urmatorii ani. Urmatoarea mare
    provocare a celor care au construit computerul este sa
    construiasaca cat mai multe sisteme la o scara milimetrica, care sa
    monitorizeze corpurile, mediul si cladirile din jurul nostru.

    Sursa: dailymail.co.uk.