BusinessMagazin

Tag: Moscova

  • Moscova îşi continuă şantajul: Vladimir Putin a semnat un ordin executiv prin care dă Rusiei autoritatea de a opri exporturile către ţările „neprietenoase”

    Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un ordin executiv prin care îi permite Rusiei să oprească exporturile şi să anuleze contractele existente pentru persoanele şi entităţile aflate pe o viitoare listă de sancţiuni, scrie Business Insider.

    Directiva amplă urmăreşte „să protejeze interesele naţionale ale Federaţiei Ruse ca răspuns la acţiunile neprietenoase, care contravin dreptului internaţional, întreprinse de SUA şi cărora li s-au alăturat alte state străine şi organizaţii internaţionale”, potrivit unui document postat pe site-ul prezidenţial al Rusiei. 

    „Acţiunile neprietenoase” au lipsit Rusia, cetăţenii săi şi persoanele juridice de drepturile lor de proprietate, potrivit documentului.

    Ordinul lui Putin a intrat în vigoare marţi. De asemenea, el a ordonat guvernului rus să întocmească o listă de sancţiuni în următoarele zece zile.

    Ordinul executiv al lui Putin a venit în vreme ce economia Rusiei este pregătită pentru cea mai mare contracţie din ultimii 30 de ani, pe fondul sancţiunilor puternice din partea Occidentului.

    Diverse agenţii guvernamentale ruse estimează că PIB-ul Rusiei va scădea cu 8% până la peste 10% în acest an, potrivit Interfax, citând declaraţiile fostului ministru de finanţe Alexei Kudrin. Comparativ, Banca Mondială se aşteaptă ca economia Rusiei să se contracte cu 11,2% în 2022.

  • Gazul rusesc, marea slăbiciune a Uniunii Europene: Miniştrii Energiei din UE căută disperaţi o soluţie pentru a evita oprirea bruscă a gazelor în urma noilor condiţii de plată impuse de Moscova

    Miniştrii Energiei din ţările Uniunii Europene au programat luni o şedinţă de urgenţă în vederea găsirii unui răspuns pentru noile condiţii de plată ale Moscovei, scrie Reuters.

    Rusia a oprit săptămâna trecută livrările de gaz către Bulgaria şi Polonia, după ce acestea au refuzat să îndeplinească cererea de a plăti importurile în ruble.

    Atât Polonia, cât şi Bulgaria plănuiau să înceteze utilizarea gazului rusesc în acest an şi spun că pot face faţă opririi. Cu toate acestea, acţiunea Rusiei a stârnit teama că alte ţări UE, inclusiv prima putere economică a Europei dependentă de gaz rusesc, Germania, ar putea fi următoarele victime.

    Având în vedere numărul semnificativ al companiilor europene care se confruntă cu termene limită de plată a gazelor la sfârşitul acestei luni, statele UE au o nevoie stringentă de a clarifica dacă firmele pot continua să cumpere combustibil fără a încălca sancţiunile împotriva Rusiei.

    Potrivit declaraţiilor Moscovei, cumpărătorii străini de gaze trebuie să depună euro sau dolari într-un cont la banca privată rusă Gazprombank, urmând ca mai apoi sumele să fie convertite în ruble pentru săvârşirea plăţilor.

    Comisia Europeană a declarat ţărilor că respectarea schemei Rusiei ar putea încălca sancţiunile UE, sugerând totodată statelor că ar putea face plăţi conforme cu sancţiunile dacă declară finalizată plata odată ce aceasta a fost efectuată în euro, înainte de conversia ei în ruble.

    După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi altele au cerut săptămâna trecută sfaturi mai clare cu privire la situaţia actuală, Bruxelles-ul a decis elaborarea unor orientări suplimentare.

    Rusia a declarat vineri că nu vede nicio problemă în legătură cu decretul său, care consideră că obligaţia cumpărătorului este îndeplinită numai după ce valuta a fost convertită în ruble.

    În timp ce Bulgaria şi Polonia au refuzat să se implice în schema Moscovei, Germania a făcut ecou soluţiei Comisiei de a permite companiilor să plătească conform noilor cereri.

    Plăţile în ruble pot ajuta la adăpostirea economiei Rusiei de impactul sancţiunilor, în timp ce veniturile din combustibili pot ajuta la finanţarea a ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială.

    Ţările UE au plătit Rusiei peste 45 de miliarde de euro (47,43 miliarde de dolari) pentru gaz şi petrol de la începutul razboiului, a constatat organizaţia „Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat”.

    Rusia furnizează Uniunii Europene 40% din gazele blocului şi 26% din importurile sale de petrol, o dependenţă din cauza căreia Germania şi alţii au rezistat până acum solicitărilor de oprire bruscă a importurilor de combustibil rusesc de teama unor daune economice.

    Cu toate acestea, potrivit oficialilor, UE intenţionează interzicerea importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului.

    Dependenţa de gazul rusesc variază de la o ţară la alta, dar analiştii sunt de părere că o întrerupere totală imediată a gazului rusesc ar arunca ţări ale Uniunii Europene în recesiune, necesitând măsuri de urgenţă violente, cum ar fi închiderea unor fabrici, pentru a face faţă şocului economic.

  • Producţia de petrol a Rusiei a început să scadă semnificativ: Moscova pompează cu aproape 10% mai puţin petrol comparativ cu perioada dinaintea războiului

    Rusia a început să pompeze cu aproape 10% mai puţin petrol comparativ cu perioada dinaintea invaziei, potrivit imaginilor din satelit care măsoară arderea gazelor din câmpurile petroliere ruseşti, scrie Business Insider.

    Între 1 şi 19 aprilie, producţia de petrol din Rusia a scăzut în medie la 10,1 milioane de barili pe zi, de la cele 11 respectiv 11,1 milioane produse în martie şi februarie, potrivit datelor companiei de analiză OilX, citate de Insider. Diferenţa dintre februarie şi aprilie reprezintă o scădere de 9%.

    OilX foloseşte imagini oferite de sateliţii NASA pentru a urmări cantitatea de lumină emisă de platformele petroliere în timp ce acestea ard excesul de gaz natural. Emisiile de lumină mai scăzute indică faptul că Rusia pompează o cantitate mai mică de petrol decât în lunile precedente.

    SUA au interzis importurile ruseşti de energie din cauza războiului generat de Moscova în Ucraina. Uniunea Europeană, care se bazează în mare măsură pe petrol şi gaze ruseşti, nu a făcut acelaşi lucru, deşi mai multe ţări, inclusiv Germania, principala economie a UE, s-au angajat să elimine treptat utilizarea energiei ruseşti.

    Producţia de petrol din Rusia între 1 şi 19 aprilie a fost cea mai scăzută din septembrie 2020, a declarat OilX. Dacă producţia de petrol din Rusia continuă să scadă la ritmul actual, producţia medie pentru luna aprilie va fi de aproximativ 10 milioane de barili pe zi, potrivit declaraţiilor OilX.

    Exporturile ruseşti de petrol au scăzut cu 25% în ultima perioadă, veniturile din transporturile de ţiţei scăzând, la rândul lor, de la 240 de milioane de dolari, la 181 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg, care a citat cifrele oferite de OilX.

    Oleg Ustenko, principalul consilier economic al preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru The Observer, publicat duminică, că Ucraina va urmări în judecată comercianţii de petrol şi gaze ruseşti.

    Anul trecut, Rusia a furnizat aproximativ o treime din gazele naturale ale UE şi Regatului Unit, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Comisia Europeană a propus reducerea cererii UE de gaz rusesc cu două treimi înainte de sfârşitul anului 2022.

    Wall Street Journal a raportat săptămâna trecută că Rusia exportă din ce în ce mai mult petrol cu ​​eticheta „destinaţie necunoscută”, ascunzând originea petrolului pentru cumpărătorii care doresc să continue să facă afaceri cu Moscova.

  • Donald Trump face apel la oficialii Rusiei şi Ucrainei pentru încetarea războiului: Cele două părţi trebuie să găsească o soluţie acum. Dacă nu o vor face curând, in urma lor nu va mai rămâne decât moartea, distrugerea şi măcelul

    Fostul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, a spus că „nu are niciun sens” faptul că Rusia şi Ucraina nu au ajuns încă la un „acord”, scrie Business Insider.

    Deşi Moscova şi Kievul au purtat discuţii de pace intermitente în Turcia luna trecută, dialogurile au oferit puţine soluţii, deoarece Rusia îşi continuă atacul militar neprovocat asupra Ucrainei.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat iniţial să suspende operaţiunile militare pe măsură ce negocierile au avansat, dar Rusia şi-a continuat ulterior ofensiva în Ucraina. Săptămâna trecută, Putin a declarat că discuţiile de pace cu Ucraina au ajuns într-un punct mort.

    „Nu are sens ca Rusia şi Ucraina să nu conlucreze spre elaborarea unui acord comun”, a spus Trump în declaraţia de luni. „Dacă nu o vor face curând, în urma lor nu va mai rămâne decât moartea, distrugerea şi măcelul”.

    „Acesta este un război care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată, dar s-a întâmplat”, a continuat fostul preşedinte. „Soluţia conflictului nu poate fi niciodată la fel de bună precum ar fi fost anticiparea şi prevenirea lui… dar sunt sigur că există o soluţie şi că ar trebui să se descopere acum – nu mai târziu – când moartea se va aşterne peste toţi!”

    Declaraţia de luni vine la câteva săptămâni după ce Trump a apreciat justificarea lui Putin pentru invadarea Ucrainei drept „genială” şi „înţeleptă”. Doar o săptămână mai târziu, părerea fostului preşedinte s-a schimbat radical, numind războiul drept un „holocaust” modern.

    La începutul acestei luni, forţele ruse s-au retras din zona din jurul Kievului după ce au încercat să cucerească capitala ucraineană. Armata rusă s-a repoziţionat în partea de est pentru a se concentra asupra regiunii Donbas din Ucraina, au declarat oficialii Pentagonului şi NATO.

    Duminică, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că negocierile s-ar putea încheia dacă forţele ucrainene staţionate în oraşul asediat Mariupol sunt ucise de armata rusă.

    “Am vrut să ne luăm răniţii de pe front. Am stabilit că acest lucru reprezintă o misiune umanitară. Daţi-ne răniţii înapoi!” a declarat Zelenski într-un interviu pentru CNN luni. „Am convenit ca Turcia să joace rolul unui mediator şi să escorteze răniţii, civilii şi militarii din zonele de război. Forţele ruse nu-i eliberează pentru că, potrivit datelor noastre, acestea doresc să-i execute”.

    Liderul ucrainean a adăugat că apărătorii Ucrainei rămaşi la Mariupol nu sunt dispuşi să se predea Rusiei.

    „Ruşii spun că sunt gata să lase toţi militarii să plece dacă se predau… dar forţele noastre nu vor să se predea, lucru care poate conduce la o situaţie de-a dreptul tragică”, a declarat preşedintele Zelenski.

  • În ciuda spuselor lui Vladimir Putin, sancţiunile occidentale îngenunchează economia Rusiei: Moscova riscă să piardă aproximativ 200.000 de locuri de muncă în urma exodului marilor companii

    Primarul Moscovei a declarat luni că sute de mii de locuitori ai oraşului şi-ar putea pierde locurile de muncă, deoarece companiile occidentale îşi suspendă sau îşi retrag operaţiunile din Rusia, potrivit Business Insider.

    „Conform estimărilor noastre, aproximativ 200.000 de oameni riscă să-şi piardă locurile de muncă”, a scris primarul Serghei Sobyanin într-o postare oficială pe blog.

    În postare, Sobyanin a spus că Moscova a aprobat un program de sprijin pentru ocuparea forţei de muncă în valoare de 3,36 miliarde de ruble, sau aproximativ 41 de milioane de dolari.

    Sobyanin a scris că în jur de 58.000 de angajaţi sunt aşteptaţi să beneficieze de program şi a subliniat că Rusia va oferi o alocaţie lunară pentru copii şi împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

    Comentariile lui Sobyanin vin în vreme ce preşedintele rus Vladimir Putin continuă să nege că sancţiunile occidentale au afectat economia Rusiei.

    „Putem spune acum cu încredere că o astfel de politică (de sancţiuni) faţă de Rusia a eşuat”, a declarat Putin luni. “Strategia blitzkrieg-ului economic nu a funcţionat. Mai mult, iniţiatorii înşişi nu au putut scăpa de sancţiuni”.

    Peste 750 de companii au anunţat public că îşi vor întrerupe temporar sau definitiv operaţiunile în Rusia, ca efect al declanşării războiului din Ucraina, potrivit Şcolii de Management din Yale.

    Unele companii s-au angajat să continue să-şi plătească lucrătorii ruşi chiar şi în perioada când operaţiunile sunt închise în ţară, deşi nu este clar cât timp va dura acest sprijin.

    McDonald’s a declarat că închiderea magazinelor din Rusia a adus pierderi peste 50 de milioane de dolari pe lună, deoarece compania îşi păstrează cei aproximativ 62.000 de angajaţi locali pe statul de plată. Unele dintre locaţiile McDonald’s au rămas, totuşi, deschise, a informat agenţia de ştiri de stat rusă RIA Novosti.

    Postarea lui Sobyanin a indicat că Moscova se confruntă încă cu o listă lungă de crize. Autorităţile oraşului vor discuta în următoarele două săptămâni cum îşi va menţine capitala stocul de medicamente fără importuri şi cum îşi va menţine industria ospitalităţii pe linia de plutire, a scris primarul.

    „Este multă muncă de făcut, ale cărei rezultate vor apărea abia peste câţiva ani”, a scris Sobyanin.

  • Secretul rachetei ucraineană Neptun, care a scufundat crucişătorul Moskva

    Directorul companiei de informaţii şi consultanţă Defense Express, Serghei Zgureţ, a explicat cum a fost posibil.

    Racheta Neptun, dotată cu un focos care cântăreşte 150 de kilograme, atinge o viteză de aproximativ 900 de kilometri pe oră, fiind concepută pentru a distruge nave de până la 5.000 de tone. Zboară la o altitudine foarte mică, la câţiva metri deasupra nivelului mării, şi poate efectua manevre în timpul acţiunii. Are o rază de desfăşurare de circa 280 de kilometri.

    Serghei Zgureţ, preluat de ziaristii.com: „Este imposibil s-o detectezi chiar şi pe vreme normală: la o înălţime de 5-7 metri, este văzută de mijloace radar doar pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece orizontul radio este mai înalt faţă de zborul rachetei peste suprafaţa apei. Zboară foarte jos”.

    Proiectul pentru dezvoltarea şi fabricarea complexului Neptun a fost implementat „într-un timp nerealist de scurt, cu finanţare minimă în contextul unei confruntări militare cu Rusia”.

    Racheta de croazieră anti-navă ucraineană R-360 Neptun a început să se dezvolte în biroul de proiectare „Luch” din Kiev, în 2014. În 2018 s-au efectuate teste, în urma cărora rachetele au distrus ţinte maritime.

  • Statele NATO au acceptat să furnizeze arme grele Ucrainei. Ministrul de externe al Regatului Unit: Am convenit să ajutăm forţele ucrainene să treacă de la echipamentul din epoca sovietică la echipamentul standard NATO

    Statele membre NATO au convenit să furnizeze noi tipuri de armament avansat Ucrainei, au declarat reprezentanţii Alianţei, în timp ce Kievul se pregăteşte pentru o ofensivă a Rusiei în estul ţării, scrie Financial Times.

    Angajamentul a venit după ce ministrul de externe al Ucrainei a cerut ţărilor occidentale să grăbească furnizarea de provizii pentru a evita accentuarea catastrofei umanitare din ţară.

    La şase săptămâni de când Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a ordonat invadarea Ucrainei, trupele Moscovei s-au retras în mare parte din nordul ţării, după ce nu au reuşit să cucerească capitala. Cu toate acestea, armata rusă planul de avansare în regiunea estică a Donbasului, potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali.

    Acest lucru a alimentat cererea Kievului ca ţările occidentale să-şi intensifice sprijinul militar faţă de armata ucraineană. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a declarat că va cere Alianţei, în timpul unei reuniuni NATO la Bruxelles, sprijinul militar necesar, constând în avioane de luptă, blindate şi sisteme grele de apărare aeriană.

    Liz Truss, ministrul de externe al Marii Britanii, a declarat reporterilor, după întâlnire, că statele membre au sprijinit cererea Kievului.

    „Există sprijin din partea membrilor pentru a furniza echipament militar Ucrainei, astfel încât să poată răspunde acestor noi ameninţări din partea Rusiei”, a declarat Truss. „Am convenit să ajutăm forţele ucrainene să treacă de la echipamentul lor din epoca sovietică la echipamentul standard NATO”.

    Antony Blinken, secretarul de stat american, a declarat că Washingtonul urmăreşte să trimită „noi sisteme militare” în Ucraina.

    „Nu vom lăsa nimic să stea în calea sprijinului destinat Ucrainei”, a declarat Blinken. 

    Promisiunea unui ajutor militar mai mare a venit în momentul în care Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a recunoscut că Rusia a suferit „pierderi semnificative de trupe” în timpul invadării Ucrainei, pe care a descris-o drept „o tragedie uriaşă pentru statul rus”.

    Peskov a declarat că Rusia s-a retras săptămâna trecută din zona Kievului şi Cernihivului în centrul Ucrainei ca „un act de bunăvoinţă pentru a ridica tensiunea din acele regiuni şi a arăta că Rusia este cu adevărat pregătită să creeze condiţii confortabile pentru a continua negocierile”. Dar luptele vor continua în Donbas, a adăugat el.

    După uciderea a sute de civili în Bucha şi în alte suburbii ale Kievului, Volodymyr Zelensky, preşedintele Ucrainei, a avertizat că în altă parte a ţării Rusia va încerca să înfăţişeze oamenii ucişi de forţele sale drept victime ale trupelor ucrainene.

    „Pentru a face acest lucru, ocupanţii adună cadavre pe străzi, folosindu-le în alte zone, în conformitate cu scenariile de propagandă elaborate”, a declarat preşedintele Ucrainei.

    Ţările membre NATO au furnizat Ucrainei rachete antitanc, drone şi alte arme defensive înainte şi în timpul războiului. Cu toate acestea, Alinţa a refuzat să furnizeze alte clase de arme sau să impună o zonă de excludere a zborului, aşa cum a cerut Kievul, din cauza riscului de a angaja Rusia într-un război mai larg.

    Ulterior, Kuleba a spus că a fost „prudent optimist” că statele NATO îi vor satisface cererea, dar a avertizat că întârzierile vor duce la mai multe decese.

    Autorităţile militare ucrainene le-au cerut miercuri rezidenţilor care locuiesc în regiuni să plece „în timp ce încă au şansa să o facă”.

    Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat că aliaţii au convenit să „consolideze şi mai mult” sprijinul pentru Ucraina atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung.

    Între timp, Adunarea Generală a ONU a votat joi suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva, o mustrare internaţională îndreptată împotriva Moscovei pentru invazia Ucrainei şi presupusele atrocităţi comise în zonă.

    Nouăzeci şi trei de membri ONU au aprobat suspendarea Rusiei – prima impusă oricărui membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

  • Moscova: furnizarea de arme Ucrainei va afecta negocierile de pace

    Furnizarea de arme Ucrainei va afecta negocierile de pace, afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    Reprezentanţii Moscovei au reacţionat după apariţia informaţiilor potrivită cărora Marea Britanie ar fi trimis vehicule blindate în Ucraina. De asemenea, SUA a dezvăluit pentru prima dată că a instruit ucraineni, în America, cum să opereze dronele pe care le-a furnizat.

    În plus, SUA a trimis rachete şi tunuri antitanc, iar joi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski a cerut mai multe arme de la prietenii internaţionali.

    Kremlinul a reacţionat, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov afirmând că negocierile dintre Rusia şi Ucraina vor avea de suferit dacă se continuă furnizarea de armament către armata ucraineană.

    „Alimentarea Ucrainei cu diverse tipuri de arme nu contribuie la succesul negocierilor ruso-ucrainene. Mai degrabă, va avea un efect negativ”, a declarat acesta, potrivit Sky News.

    Peskov a condamnat şi sancţiunile tot mai mari împotriva Rusiei, afirmând că acestea reprezintă „o continuare a liniei frenetice privind introducerea de noi restricţii”.

    El a părut să abordeze în mod specific decizia SUA de a impune sancţiuni împotriva fiicelor preşedintelui rus, Vladimir Putin, numind astfel de sancţiuni „dificil de înţeles şi de explicat”.

  • Mesajul ciudat transmis de Patriarhului Moscovei în legătură cu războiul din Ucraina

    Patriarhul Kirill al Moscovei susţine că ruşii iubesc pacea, dar trebuie să se apere, când sunt atacaţi, deşi în Ucraina este vorba despre o invazie.

    Patriarhul rus Kirill apăra războiul declanşat de Vladimir Putin. La o sărbătoare de ieri a forţelor armate, acesta a spus: „Suntem o ţară care iubeşte pacea” şi „nu avem nicio dorinţă de război”.
    „Dar ne iubim patria şi vom fi gata să o apărăm, în felul în care doar ruşii îşi pot apăra ţara”, a specificat liderul bisericesc.
    Pentru Patriarhul Moscovei „majoritatea ţărilor lumii se află acum sub influenţa colosală a unei forţe, care astăzi, din păcate, se opune puterii poporului nostru”.
    „Atunci trebuie să fim şi noi foarte puternici. Când spun noi, mă refer, în primul rând, la forţele armate, dar nu numai. Toţi oamenii noştri de astăzi trebuie să se trezească”, afirmă Kirill.

  • Cât de cenzuraţi sunt ruşii în Rusia lui Putin. Ce păţeau oamenii care protestau împotriva măsurilor abuzive luate de autorităţi chiar şi înainte de începerea războiului

    În martie 2019, mii de ruşi, după unele estimări peste 10.000, protestau la Moscova contra intenţiei guvernului lui Putin de a restricţiona accesul la internet în ceea ce începea să fie perceput ca o nouă cortină de fier, una digitală. În martie 2022, armata lui Putin invadează Ucraina şi cortina de fier cade, ca o ghilotină care retează legăturile ruşilor cu Occidentul. Peste 10.000 de oameni sunt arestaţi pentru proteste antirăzboi la Moscova.

    Nici cele mai teribile temeri ale celor care au ieşit în stradă în urmă cu trei ani nu se ridică la nivelul a ceea ce se întâmplă acum în Rusia. O instituţie de inchiziţie a informaţiilor de pe internet, de reprimare a ereziilor online, face exces de zel. Frica s-a instalat în realitatea digitală şi fizică din Rusia. La gurile de metrou din Moscova oamenii sunt controlaţi de telefoane, iar telefoanele sunt şi ele controlate.

    Rusul care a văzut şi altceva în afară de propagandă se teme că mâine-poimâine va fi pedepsit dacă se va plânge că rafturile din magazine sunt cam goale şi că totul se scumpeşte. Este îndreptăţit să se întrebe ce va urma. Poate un gulag digital? Poate că cineva se va gândi să reintroducă pedeapsa cu moartea. Şi totul a pornit cu nişte misterioase “cutii negre”. De fapt, s-a aflat mai târziu, acestea erau dispozitive instalate la furnizorii de servicii de telecom pentru a oferi autorităţilor puterea de a bloca, filtra şi încetini website-urile, scrie New York Times. Era vorba de începutul celui mai ambiţios program de cenzurare a internetului după “Marele zid de foc” al Chinei.

    Sub preşedintele Vladimir Putin, care a descris cândva internetul ca fiind un „proiect CIA” şi care vede reţeaua globală de date ca pe o ameninţare la adresa puterii sale, guvernul rus a pus web-ul cândva deschis şi liber al ţării în genunchi. Sau aşa speră.

    Semne că ceva se va întâmpla au fost. Instituţia de reglementare a internetului a păşit pe calea cenzurii cu paşi aparent nevinovaţi: e-maluri birocratice şi formulare de completat. Mesajele cereau detalii tehnice – cum ar fi date despre trafic, specificaţiile echipamentelor şi vitezele de conectare – de la companiile care furnizează servicii de internet şi telecomunicaţii în întreaga ţară. Apoi au sosit cutiile negre.

    Companiile de telecomunicaţii nu au avut de ales decât să stea deoparte în timp ce tehnicienii aprobaţi de guvern conectau dispozitivele la sistemele informatice şi la servere. Închis uneori sub cheie, noul echipament este conectat la un centru de comandă din Moscova, dând autorităţilor puteri noi, uluitoare, de a bloca, filtra şi încetini site-urile pe care puterea nu dorea ca publicul rus să le vadă.

    Se întâmpla în 2019. Sub preşedintele Vladimir Putin, care a descris cândva internetul ca fiind un „proiect CIA” şi care vede reţeaua globală de date ca pe o ameninţare la adresa puterii sale, guvernul rus a pus webul cândva deschis şi liber al ţării în genunchi. Sau aşa speră. Dispozitivele au fost montate în sălile de echipamente ale celor mai mari furnizori de servicii de telecomunicaţii şi internet din Rusia, inclusiv Rostelecom, MTS, MegaFon şi Vympelcom, după cum a dezvăluit un deputat rus.

    Schimbările afectează marea majoritate a celor peste 120 de milioane de utilizatori de internet wireless şi fix ai ţării, potrivit cercetătorilor şi activiştilor. Lumea a văzut pentru prima dată ce pot face noile instrumente ale Kremlinului atunci când Twitter a fost încetinit primăvara anului trecut. Tehnologia de cenzură a Rusiei se interpune între companiile care oferă acces la internet şi persoanele care navighează pe web de pe un telefon sau laptop.

    Adesea comparat cu interceptarea scrisorilor trimise prin poştă, software-ul – cunoscut sub numele de „inspecţie profundă a pachetelor” – filtrează datele care circulă printr-o reţea de internet, încetinind site-urile web sau eliminând tot ceea ce a fost programat să blocheze. The Times a arătat cum descărcarea unei imagini dintr-un tweet despre un protest la Moscova durează 4 secunde în condiţii normale şi 34 de secunde dacă un utilizator din Rusia încearcă să o deschidă.

    Cenzura a apărut în timp ce sistemul politic rusesc s-a agăţat de cultul personalităţii lui Putin, iar posturile de televiziune şi ziarele se confruntau cu restricţii din ce în ce mai stricte. Doar online-ul rămăsese plin de activism, de umor negru şi de conţinut străin. NYT a scris această analiză în 2021 şi întrevedea atunci că cenzurarea pe scară largă a internetului va aduce ţara la o formă mai profundă de izolare, asemănătoare epocii Războiului Rece. Odată cu invadarea Ucrainei, Putin a declanşat tocmai acest proces.

    Adesea comparat cu interceptarea scrisorilor trimise prin poştă, software-ul – cunoscut sub numele de „inspecţie profundă a pachetelor” – filtrează datele care circulă printr-o reţea de internet, încetinind site-urile web sau eliminând tot ceea ce a fost programat să blocheze.

    „M-am născut în era internetului super-gratuit, iar acum îl văd că se prăbuşeşte”, a spus atunci Ksenia Ermoşina, cercetător din Rusia, care lucrează acum la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa. Ea a publicat o lucrare  despre tehnologia cenzurii.  Despre infrastructura de cenzură au vorbit pentru NYT 17 experţi în telecomunicaţii, activişti, cercetători şi cadre universitare cu cunoştinţe despre program.

    Mulţi au refuzat să fie identificaţi de teamă. Detalii suplimentare, mai ales tehnice, au fost desprinse din documentele oficiale. Rusia foloseşte tehnologia de cenzură pentru a câştiga mai multă influenţă asupra companiilor de internet occidentale, pe lângă alte tactici puternice şi intimidare legală. În septembrie 2021, după ce guvernul a ameninţat că va aresta angajaţii locali ai Google şi Apple, companiile au eliminat aplicaţiile susţinătorilor lui Navalnîi înainte de alegerile naţionale. Roskomnadzor, autoritatea de reglementare a internetului din ţară care aplică politicile de cenzură, poate merge mai departe.

    A ameninţat că va distruge YouTube, Facebook şi Instagram dacă aceste companii de internet nu blochează singure un anumit conţinut. După ce autorităţile au încetinit Twitter, aceasta a acceptat să elimine zeci de postări considerate ilegale de Moscova.

    Eforturile de cenzură ale Rusiei au întâlnit puţină rezistenţă. În Statele Unite şi Europa, cândva campionii internetului liber, liderii au rămas în mare măsură tăcuţi, având în fundal neîncrederea tot mai adâncă în Silicon Valley şi propriile  încercări de a reglementa cele mai grave abuzuri de pe internet. Autorităţile ruse au indicat tocmai spre aceste eforturi de reglementare a industriei tehnologiei internetului din Vest pentru a-şi justifica propria represiune. Abordată de NYT, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a spus că administraţia preşedintelui american Joe Biden a discutat despre libertatea de exprimare în online cu guvernul rus şi a cerut, de asemenea, Kremlinului să „oprească campania de presiune pentru cenzurarea criticilor”. Roskomnadzor a emis un comunicat în care a explicat că reţelele de socializare străine au continuat să ignore legile ruse ale internetului, care interzic incitarea şi conţinut care „divizează statul”, cum ar fi consumul de droguri şi organizaţiile extremiste.

    „Legislaţia rusă în domeniul mass-media şi al informaţiei nu permite cenzura”, precizează comunicatul, unde se mai arată că legea „defineşte în mod clar tipurile de conţinut care sunt dăunătoare şi reprezintă o ameninţare” pentru cetăţeni. Rostelecom, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de internet din Rusia, a dat mai departe către Roskomnadzor întrebările primite de la NYT. MegaFon a refuzat să comenteze. MTS şi Vympelcom nu au răspuns solicitărilor pentru comentarii. China a fost o sursă de inspiraţie pentru Moscova. Ani de zile politicienii ruşi au purtat discuţii cu oficiali chinezi pentru a-şi realiza propriul Great Firewall, o dată chiar întâlnindu-se cu arhitectul filtrelor chineze care blochează site-urile străine.

    În 2019, în timpul Conferinţei Mondiale a Internetului din China, Roskomnadzor a semnat un acord cu instituţia similară chineză prin care ambele se angajează la a controla mai strict internetul. Însă, spre deosebire de China, care are trei companii de telecomunicaţii, de stat,  Rusia are mii de furnizori de internet, ceea ce ar face mai dificilă cenzura. Aici intervin cutiile negre, care oferă instituţiilor de control guvernamentale un bisturiu mai degrabă decât un baros pentru filtrarea anumitor site-uri web şi servicii fără a întrerupe orice acces. Invazia din Ucraina a simplicat oarecum misiunea pentru că mai mulţi furnizori de internet occidental au părăsit piaţa rusă. În mai 2019, Putin a demarat o nouă etapă, la fel de importantă: a semnat o lege a „internetului suveran” care a forţat furnizorii de internet să instaleze „mijloace tehnice de contracarare a ameninţărilor” – echipamente încărcate cu software pentru ca guvernul să urmărească, să filtreze şi să redirecţioneze traficul de internet fără nicio implicare a companiilor sau înştiinţare către acestea. Legea a creat un registru al cablurilor de internet transnaţionale care intră în ţară şi al punctelor cheie de schimb prin care se conectează reţelele de internet din Rusia. Această hartă face mai uşor pentru autorităţi să închidă părţi ale reţelei, au spus experţii. De atunci, sute de companii au primit ordine de la Roskomnadzor.

    Totul a pornit cu nişte misterioase „cutii negre”. De fapt, s-a aflat mai târziu, acestea erau dispozitive instalate la furnizorii de servicii de telecom pentru a oferi autorităţilor puterea de a bloca, filtra şi încetini websiteurile.

    Autoritatea de reglementare a cerut informaţii despre sistemele informatice ale companiilor şi ce setări trebuie utilizate pentru a permite unui organism guvernamental, Centrul de Monitorizare şi Management al Reţelelor Publice de Comunicaţii, să acceseze de la distanţă reţelele acestora, potrivit unor documente analizate cu The Times. Apoi contractorii aprobaţi de guvern au instalat echipamentul de filtrare, permiţând autorităţilor de reglementare să blocheze, să încetinească sau să redirecţioneze traficul, a declarat Mikhail Klimarev, un analist din secorul de profil care a lucrat cu firme de internet ruseşti precum Rostelecom. „Un sistem de blocare este instalat la fiecare furnizor de internet rus”, a spus el. Tehnologia acoperea de anul trecut 100% din traficul de internet mobil şi 73% din traficul în bandă largă, potrivit unui oficial rus.

    Anul acesta, aria de acoperire ar fi trebuit să fie mult mai extinsă. Invazia arată de unde această grabă. Tehnologia de filtrare este realizată de companii precum RDP.ru, un furnizor rus de tehnologie de telecomunicaţii cu legături cu guvernul, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Michigan şi experţilor ruşi în telecomunicaţii. Pe pagina sa de internet, RDP se laudă că oferă „filtrare URL de înaltă performanţă a site-urilor interzise”. Compania vinde produse în Belarus şi Kazahstan, ţări în care grupurile pentru apărarea drepturilor omului au documentat cenzura internetului. Coincidenţă sau nu, în ambele state în ultimele luni au avut loc proteste antiguvernamentale de amploare. Şi în ambele state Putin şi-a trimis armata. Acum, Facebook şi Instagram sunt considerate organizaţii extremiste în Rusia. Experţii cred că măsura are ca scop gonirea utilizatorilor ruşi către platforme unde Kremlinul are control direct. Rusia a tras cortina de fier digital peste popor, pe care-l deconectează de la internetul global. Iar la gurile de metrou din Moscova poliţia le controlează telefoanele oamenilor. Oamenii „ultimului dictator din Europa”, preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, făceau aşa când în 2020 şi 2021 protestele populare masive cereau îndepărtarea acestuia de la putere. Între timp, televiziunile ruse descriu cum apărătorii scăpaţi de sub control ai oraşului urcainean Mariupol (asediat de armata rusă) ucid civilii şi-i aruncă afară pe geam.