Tag: Morgan Stanley

  • Morgan Stanley: “Căsătoria în stil italian” nu este o soluţie viabilă pentru zona euro

    Articolul, publicat de Financial Times, aparţine lui Edward Chancellor, expert în istorie financiară, jurnalist şi, din 2008, strateg la fondul de investiţii GMO din Boston.

    Materialul se bazează pe o analiză publicată la începutul lunii mai de banca americană de investiţii Morgan Stanley, care discută patru posibile scenarii în care ar putea evolua criza datoriilor de stat din zona euro.

    Cel mai optimist deznodământ al crizei ar fi convergenţa politică şi economică a statelor din zona euro, în următorii ani, însă în lumina evenimentelor recente scenariul pare implauzibil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Morgan Stanley limitează bonusurile în bani la 125.000 de dolari

    Morgan Stanley deţine cea mai mare firmă de brokeraj din lume, pentru Bloomberg. Membrii comitetului operaţional, condus de directorul general, James Gorman, nu vor primi bonusuri în bani plătite imediat, a spus sursa. Decizia vine după climatul operaţional foarte dificil din trimestrul al patrulea, despre care analiştii consideră că a fost cel mai slab pentru activităţile de trading şi investment baking după criza financiară.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Salvaţi băncile! Noua notă de plată pentru contribuabilii europeni

    În virtutea proiectului, care va fi discutat la reuniunea din la 23 octombrie a Consiliului European şi a şefilor de state şi de guverne din zona euro, băncile europene vor fi obligate ca în termen de până la 9 luni să-şi majoreze ponderea capitalului propriu de rang I la 9% (în loc de 6-7%), ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de recapitalizări ce vor depăşi cu mult 200 de miliarde de euro, cifră vehiculată anterior de FMI şi respinsă ulterior de europeni. Conform Morgan Stanley, cifra corectă, valabilă pentru 12 bănci europene (în loc de 40, cât luase în calcul FMI) ar fi de 275 de miliarde de euro.

    De asemenea, băncile ar urma să fie obligate să accepte nu o reducere cu 21% a valorii creanţelor greceşti, aşa cum era planul convenit în luna iulie, ci cu 50%, conform noului plan. Interesant e că deja deţinătorii de obligaţiuni se pregătesc deja pentru o reducere de 60%, conform Bloomberg, care îl citează pe Emiel van den Heiligenberg, director de investiţii la BNP Investment Partners din Londra, cu fraza “Toată lumea e de acord că e nevoie de o restructurare mult mai profundă a datoriilor Greciei pentru ca acestea să ajungă să fie sustenabile”.

    Spre bucuria investitorilor de pe pieţele financiare, Fondul European pentru Stabilitate Financiară, destinat iniţial salvării ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţă, ar putea fi majorat de la 440 la aproape 2.000 mld. euro, urmând să fie folosit inclusiv pentru preluarea de la bănci a obligaţiunilor emise de ţările cu probleme din zona euro, adică pentru curăţarea bilanţurilor acestora pe banii contribuabililor.

  • Profitul Morgan Stanley din T1 scade la jumatate, din cauza “slabiciunilor” de pe piata obligatiunilor

    Profitul net al bancii Morgan Stanley din primul trimestru a
    fost de 736 de milioane de dolari, de la 1,41 miliarde de dolari in
    aceeasi perioada a anului trecut.
    Veniturile Morgan Stanley din intermedierea ofertelor de
    obligatiuni a scazut in intervalul mentionat cu 35%, la 1,77
    miliarde. Banca sustine ca declinul este cauzat de o “slabiciune”
    in produsele de creditare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Analistii straini: leul ar putea pierde 2% fata de euro daca motiunea de cenzura a PSD reuseste

    “Potentiala disolutie a Guvernului este cel mai mare risc pentru
    leu”, declara pentru Bloomberg James Lord, strateg pentru pietele
    emergente la Morgan Stanley. “Banca centrala va interveni ca sa
    protejeze moneda, daca aceasta se va confrunta cu presiuni
    semnificative de depreciere”, adauga Lord.

    Scenariul considerat posibil de analistii din Londra ai Morgan
    Stanley, UBS si Societe Generale vizeaza o depreciere cu 2% a
    leului fata de euro in urmatoarele doua sau trei saptamani, a carei
    adancire ar urma sa fie limitata de BNR, cu interventii
    asemanatoare celei de la sfarsitul lui iunie, cand moneda nationala
    a pierdut 4,2% din valoare, in contextul votului la Curtea
    Constitutionala asupra taierii pensiilor si al majorarii TVA.

    O cadere a guvernului Boc ar duce leul spre un curs de 4,3-4,35 in
    urmatoarele saptamani, sustin analistii bancilor mentionate.
    “Autoritatile nu vor permite insa o coborare mult sub 4,35
    lei/euro, insa elementul cheie in ochii pietelor este aplicarea
    programului de masuri convenite cu FMI”, afirma Gaelle Blanchard,
    strateg pentru pietele emergente la Societe Generale Londra.

    “Banca centrala n-are nevoie de cheltuieli prea mari pentru a aduce
    cursul acolo unde doreste. BNR nu are interes sa permita o
    depreciere masiva”, adauga James Lord de la Morgan Stanley.

    Daca, in schimb, actualul guvern va supravietui motiunii de
    cenzura, atunci leul s-ar putea aprecia la 4,25 lei/euro pana la
    sfarsitul anului si la 4,15 pana la sfarsitul lui 2011, crede
    Gaelle Blanchard, ceea ce ar avea efecte negative asupra
    competitivitatii exporturilor si implicit ar afecta sansele iesirii
    din recesiune.

    Cursul anuntat de BNR a fost miercuri de 4,277 lei/euro, cu circa
    3% peste nivelul atins in episodul de depreciere de la sfarsitul
    lui iunie. Moneda este sustinuta, scrie Bloomberg, de continuarea
    acordului cu FMI si UE, care au furnizat recent 2 miliarde de euro
    Romaniei. Rezerva valutara a ajuns astfel la 32,58 miliarde de euro
    la sfarsitul lui septembrie.

    Recent, ING Bank Romania a calculat ca BNR ar fi cheltuit de la
    inceputul crizei, in ultimul trimestru al lui 2008, si pana in
    prezent pana la 11 miliarde de euro, din care intre 400 si 900 de
    milioane de euro numai in septembrie anul acesta. Guvernatorul BNR,
    Mugur Isarescu, nu a confirmat niciuna din aceste sume.

  • Idei nesatisfacute sexual

    Formularea cu “ideile care fac sex” apartine scriitorului
    britanic Matt Ridley; el crede ca progresul omenirii si
    prosperitatea sunt rezultatul imperecherii ideilor. Lumea
    progreseaza nu pentru ca un ins anume are imaginatie sau o idee
    buna, ci pentru ca o intreaga colectivitate pune umarul la treaba.
    Un obiect oarecare este rezultatul ideilor si muncii a milioane de
    insi; a petrolistilor care extrag titeiul din care chimistii fac
    plasticul care impreuna cu metalul minerilor si otelarilor devine
    in cele din urma un maus de calculator.

    Ideea nu este noua, franturi din ea se regasesc sub variate forme,
    de la cele idioate din tablourile omagiale caracteristice
    societatilor comuniste – muncitori vanjosi cu falcile patrate
    alaturi de tesatoare trupese si activisti ce par gata sa decoleze,
    toti ca o baza a productiei crescande si a fericirii comune – pana
    la manualele si studiile de economie capitalista. Ridley a
    sintetizat datele – idei, colaborare, inteligenta colectiva – le-a
    nuantat si le-a dat o forma atractiva de care, iata, ma folosesc si
    eu.

    O alta formulare care se leaga de starea de prabusire a Romaniei
    este ca “un stat trebuie condus asemenea unei companii”. Este o
    idee pe care am regasit-o din ce in ce mai des, in discutiile cu
    colegii si in editoriale prin Ziarul Financiar; cel mai recent am
    intalnit-o la Clubul Business Magazin de acum doua saptamani
    (clubul este o discutie relaxata intre oameni de afaceri, executivi
    si jurnalisti pe o tema data, discutie pe care o publicam in
    revista). Personal nu cred ca un stat poate fi condus numai dupa
    principii corporatiste, de eficientizare maxima si de profit.
    Statul trebuie sa foloseasca asa ceva, dar nu trebuie sa fetisizeze
    astfel de principii. Daca le fetisizeaza fals, adica spune ca face,
    dar nu face nimic, e perversiune de-a dreptul, dar asta e alta
    discutie.

    Un stat trebuie sa dovedeasca empatie si sa lucreze cu notiuni
    precum cheltuieli sociale, persoane defavorizate, educatie,
    egalitatea de sanse. Un stat ar trebui sa comunice cu cetatenii si
    sa se comporte asemenea unui administrator si nu ca un vechil.
    Trebuie sa fie risipitor, sa aiba o viziune pe termen foarte lung
    si sa accepte minusuri astazi pentru a obtine plusuri peste
    ani.

    Putem fi tentati sa confundam aparitiile televizate sau
    comunicatele de presa pline de clisee si emfaza cu comunicarea
    efectiva, tot asa cum putem crede ca daca ne adunam periodic intr-o
    sala si vorbim unii cu altii, tinand ceea ce se cheama sedinte,
    asta inseamna colaborare. Intervine aici o nuanta pe care Ridley a
    sesizat-o si pe care a definit-o prin sintagma ideilor si a
    sexului.

    Privind prin prisma ideilor si satisfactiilor sexuale, romanii nu
    prea comunica, nu colaboreaza intre ei. Mi-au confirmat-o chiar cei
    cu care am discutat la club si care au evidentia fie lipsa
    practicii sociale a romanilor si lipsa grupurilor de reactie, de
    opozitie sau de sustinere a unei idei, fie inertia firmelor. In
    mediul de afaceri, spunea cineva, companiile sunt mult prea ocupate
    cu supravietuirea si mult prea putin interesate sa colaboreze intre
    ele sau sa participe la viata sociala.

    Daca or sa continue tot asa, sa fie prea ocupate cu supravietuirea,
    companiile si societatea romaneasca nu vor supravietui. Atata vreme
    cat companiile sau statul se vor invarti in jurul unui lider
    autocrat – si in general in Romania acesta este modelul, totul pe
    un fond agresiv si gratuit-competitiv – iar entitatile nu vor
    invata sa colaboreze si sa comunice, sa caute idei care sa se
    completeze si sa se imperecheze, rezultatul poate fi pozitiv, dar
    in niciun caz nu va fi favorabil.

    Ca sa intelegeti: din primele zece economii cu cele mai ridicate
    rate de crestere ale PIB/capita in perioada 1960 – 2008 noua nu
    sunt democratii in adevaratul sens al cuvantului. Este vorba de
    China (6,1%), Taiwan (6,1%), Bostwana (6%), Coreea de Sud (5,8%),
    Bhutan (5,7%), Singapore (5,3%), Oman (5%), Vietnam (4,9%) si
    Thailanda (4,4%). Locul 10 apartine unei democratii de tip
    occidental, este vorba de Cipru. Nu trageti concluzii gresite,
    pentru ca nici ultimele zece economii din studiul profesorului
    William Easterly, cele cu rate de crestere negative (Somalia,
    Zambia, Niger, Congo sau Liberia) sunt tot regimuri autoritare.
    Concluzia fireasca este ca un lider luminat si o democratie reala
    trebuie sa incerce sa amestece, in proportii corecte si bine
    determinate, autoritatea, comunicarea, presiunile si empatia.

    Am recitit si mi-am dat seama ca am fost cam didactic.

    Dar probabil ca inteligenta colectiva romaneasca va pricepe ce
    vreau sa spun si in cele din urma ideile bune din testele
    autoritatilor romane vor purcede la o partida zdravana.

    Sau nu, adica default.

  • Stephen Roach, Morgan Stanley: cresterea economica globala din urmatorii 3-5 ani va fi de 3,25-3,5%

    “Noul normal” ar putea fi observat inca din acest an, odata cu
    accelerarea simultana a economiilor din America, Europa si China,
    transmite Bloomberg. Cele mai mari economii ale lumii au
    inregistrat o crestere economica medie de 5% in primul trimestru al
    acestui an, datorita masurilor luate de guverne si efectelor de
    inventar, insa urmatoarele luni au adus franarea relansarii si
    temeri privind o noua runda de recesiune.
    Astfel, cresterea economica globala din urmatorii trei pana la
    cinci ani ar putea fi, in medie, de 3,25-3,5%, fata de avansul
    mediu de 4,7% inregistrat in perioada 2003-2008, estimeaza Roach,
    de asemenea profesor la Universitatea Yale.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Morgan Stanley: Romania si Bulgaria, printre tarile cel mai expuse la situatia din Grecia

    “Bancile din Grecia vor cauta sa se indeparteze de modelul de
    finantare externa in cazul subsidiarelor din Europa emergenta si
    vor incerca sa determine cresterea soldului local al depozitelor
    intr-un ritm mai rapid decat cel al creditelor, pentru a reduce
    leverage-ul. In cazuri extreme, s-ar putea abtine pentru o perioada
    de la acordarea de noi credite”, se arata intr-un raport publicat
    luni de Morgan Stanley.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • La un an dupa ce a depasit apogeul crizei, Morgan Stanley face profit de 600 mil. dolari

    Grupul financiar are la carma un nou director financiar, James
    Gorman, iar compnia ar trebui sa inceapa sa culeaga roadele
    colaborarii cu divizia de brokeraj de la Citigroup, noteaza
    publicatia americana.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Surpriza la BVB: un targmuresean a luat 3,6% din actiuni in asteptarea listarii

    Unul dintre vanzatori a fost grupul american Morgan Stanley,
    care si-a lichidat participatia de 2,7%.

    In toamna anului trecut, actiunile BVB se tranzactionau la
    preturi cuprinse intre 30 si 40 de lei, ceea ce inseamna ca
    Musgociu a platit intre 2 si 2,6 mil. euro pentru participatia de
    3,6%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro