BusinessMagazin

Tag: MOL

  • Grupul MOL a anunţat afaceri de 590 de milioane de dolari pentru trimestrul al treilea

    Grupul MOL a anunţat astăzi rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea al anului 2016. Rezultatul operaţional (clean CCS EBITDA – profit înainde de dobânzi, deprecieri şi amortizări, excluzând elementele excepţionale şi fluctuaţiile de preţuri) a fost de 165 miliarde HUF (590 milioane USD), potrivit unui comunicata de presă trimis de reprezentanţii companiei. Având în vedere performanţa solidă din primele nouă luni (cu un rezultat operaţional de 1,68 miliarde USD), MOL şi-a îmbunătăţit estimarea privind profitabilitatea la nivelul întregului an 2016, majorând nivelul previzionat al rezultatului operaţional (clean CCS EBITDA) la circa 2,2 miliarde USD.
     
    MOL a derulat, conform planificării, un program amplu de lucrări de mentenanţă periodică la rafinăria Dunărea şi la combinatul petrochimic Tiszaujvaros, ceea ce a avut o influenţă asupra rezultatelor segmentului Downstream (rafinare şi marketing). Rezultatul operaţional (CCS EBITDA) în acest segment a fost stabil comparativ cu trimestrul anterior, dar s-a situat sub nivelul record înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Achiziţiile Eni Ungaria şi Eni Slovenia au început deja să contribuie la performanţa diviziei Retail, care a obţinut cel mai bun rezultat din istoria sa.
     
     
    Producţia de petrol şi gaze a fost de 107 mii barili echivalent petrol (bep) pe zi în trimestrul al treilea, în creştere cu 6% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a avansului producţiei de petrol. Pe ansamblul primelor 9 luni, producţia medie a fost de 110 mii bep/zi, astfel că MOL este pe cale să atingă nivelul superior al intervalului ţintit privind producţia de hidrocarburi în acest an (105-110 mii bep/zi). Datorită creşterii producţiei şi eforturilor permanente ale MOL în domeniul controlului costurilor, rezultatul EBITDA al segmentului Upstream (explorare şi producţie de hidrocarburi) a urcat cu 12%, aceasta fiind prima creştere consemnată după anul 2011.
     
     
    Grupul MOL a fost din nou inclus în Dow Jones Sustainability World Index (DJSWI), situându-se astfel, după punctajul în materie de sustenabilitate, între cele mai performante companii integrate de petrol şi gaze (în segmentul de 15% de la vârful clasamentului). Totodată, Grupul MOL a câştigat prestigioasa distincţie Petroleum Economist Awards 2016, la categoria Cea Mai Bună Companie Downstream a anului.
     
     
     “Grupul MOL a continuat să genereze rezultate şi fluxuri de numerar solide în trimestrul al treilea al anului 2016, beneficiind de modelul de afaceri integrat, durabil, precum şi de concentrarea permanentă asupra îmbunătăţirii eficienţei şi disciplinei costurilor. Acum suntem încrezători că putem nu doar să atingem ci chiar să depăşim obiectivele anuale asumate iniţial, prin urmare am îmbunătăţit estimarea privind rezultatul operaţional (clean CCS EBITDA) la aproximativ 2,2 miliarde USD. De asemenea, suntem nerăbdători să împărtăşim mai multe detalii despre planurile şi ţintele noastre strategice la evenimentul nostru Capital Markets Day, săptămâna viitoare. Suntem convinşi că portofoliul nostru de active eficiente, de înaltă calitate şi modelul nostru de afaceri integrat şi durabil, care au fost deja supuse unor condiţii externe nefavorabile  şi s-au dovedit apte să genereze în mod constant fluxuri puternice de numerar liber disponibil de-a lungul anilor, reprezintă o platformă excelentă pentru implementarea noii noastre strategii pe termen lung (“MOL Group 2030 – Enter Tomorrow”), pe care Consiliul Director a aprobat-o în luna Octombrie”, spune Zsolt Hernádi, Preşedinte – CEO al Grupului MOL.
     
      Grupul MOL, cu sediul central în Budapesta, Ungaria are operaţiuni în peste 30 de ţări, aproximativ 25.000 de angajaţi în întreaga lume şi peste 100 de ani de experienţă în industrie. Grupul MOL controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de aproximativ 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 10 ţări, din care peste 200 în România.

  • Este cel mai tânăr CEO din industrie petrolieră locală. La 36 de ani are un mld. euro pe mâini

    Kinga Agnes Daradics (36 de ani) a condus în 2014 cea mai agresivă campanie de extindere de pe piaţa de retail de carburant din România.

    MOL a investit în 2014 în România aproximativ 11 milioane de euro în deschiderea a 12 benzinării şi va continua să investească în extindere. Anul trecut, grupul ungar a cumpărat de la Eni Italia peste 200 de benzinării în România, Cehia şi Slovacia. Eni deţinea în România 42 de staţii de distribuţie a carburanţilor care operau sub marca Agip.

    Kinga Agnes Daradics a finalizat achiziţia celor 42 de benzinării cumpărate de la Eni şi a început 2015 cu o reţea de aproximativ 200 de staţii, care reprezintă 10% din reţeaua europeană a grupului Mol.

    Kinga Agnes Daradics este cel mai tânăr CEO din industria petrolieră locală (a preluat conducerea Mol în 2011, la 30 de ani) şi una dintre puţinele femei aflate într-o funcţie de conducere într-un domeniu încă dominat de bărbaţi.

    De la venirea sa la conducerea grupului MOL, afacerile companiei au crescut accelerat, atât prin achiziţii, cât şi prin dezvoltare organică. CEO-ul Mol România a terminat cursurile Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un Executive MBA, University of Sheffield şi conduce Mol România din mai 2011.

  • Grupul MOL şi-a depăşit ţinta de profit pentru anul trecut, ajungând la 2,2 miliarde de dolari

    Segmentul Downstream a consemnat anul trecut cel mai bun rezultat financiar din istoria grupului MOL, având o contribuţie de peste două ori mai ridicată la rezultatul acestuia ca în anul 2014, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Producţia segmentului Upstream (explorare şi producţie de hidrocarburi) a crescut cu un ritm anual de 7%, până la un nivel mediu de 104 mii barili echivalent petrol pe zi.

    Grupul MOL şi-a depăşit semnificativ ţinta de profit operaţional pentru 2015, de 2,2 miliarde USD, înregistrând un rezultat CCS EBITDA (profit înainde de dobânzi, deprecieri şi amortizări, excluzând elementele excepţionale şi fluctuaţiile de preţuri) de 2,5 miliarde USD, în pofida înjumătăţirii cotaţiilor petrolului. De asemenea, MOL a generat fluxuri substanţiale de numerar liber disponibil (2,1 miliarde USD), semnificativ mai mari decât cheltuielile de capital aferente activităţii organice (1,3 miliarde USD), ceea ce a condus la un bilanţ robust, cu grad de îndatorare redus.

    Segmentul Downstream (rafinare şi distribuţie) a consemnat în 2015 cea mai bună performanţă financiară din istoria sa, cu un rezultat operaţional (Clean CCS EBITDA) de 463 miliarde HUF (1,65 miliarde USD), de peste două ori mai ridicat decât în anul anterior. Activitatea Downstream a valorificat oportunităţile generate de mediul extern, iar rezultatul EBITDA a fost generat, în proporţie de 50%, de programele interne de eficientizare începute în 2011.

    În cadrul segmentului Downstream, vânzările retail ale Grupului MOL în România (incluzând carburanţi, GPL şi lubrifianţi) au crescut în 2015 cu 17%, la 586 kt, de la 501 kt în anul 2014, în principal ca urmare a extinderii anorganice a reţelei de benzinării. Pe ansamblul anului anterior, vânzările de motorină au avansat cu 15%, la 419 kt, în timp ce vânzările de benzină au urcat cu 18%, la 152 kt.  În trimestrul al patrulea al anului 2015, vânzările retail ale Grupului MOL în România au crescut cu 20% în volum comparativ cu acelaşi interval al anului 2014, la 153 kt. Motorina a generat vânzări de 110 kt în Q4, în urcare cu 20%, iar benzina a avut vânzări de 39 kt, cu 18% mai mult faţă de intervalul corespunzător din 2014.

    Pe ansamblul Grupului MOL, ritmul de creştere a vânzărilor retail a fost anul trecut de 11%, la 3.916 kt. În ceea ce priveşte segmentul Upstream (explorare şi producţie), în contextul înjumătăţirii preţurilor petrolului, rezultatul EBITDA excluzând elementele excepţionale s-a situat la 201 miliarde HUF (719 milioane USD) în 2015, în scădere cu 26%.

    Producţia totală de hidrocarburi a urcat cu 7%, la 104 mii bep/zi în 2015. Nivelul producţiei din Croaţia a avansat cu 7%, în timp ce nivelul din Ungaria a rămas aproape constant, un rezultat foarte bun, având în vedere că estimările iniţiale vizau o scădere cu 5%. Pe segmentul extracţiei de ţiţei, producţia a urcat cu 20% în Croaţia şi cu 5% în Ungaria.

    Conform intenţiilor anunţate anterior, activele referitoare la proiectul Akri Bijeel au fost scoase din evidenţă prin casare în trimestrul 4 2015 ca urmare a renunţării la acest perimetru. De asemenea, MOL a înregistrat ajustări suplimentare de depreciere a activelor în trimestrul 4 2015, în principal ca urmare a revizuirii estimărilor privind preţul petrolului, care sunt utilizate pentru evaluarea activelor. Cele mai importante elemente au legătură cu activele din Regatul Unit.

    Segmentul Gas Midstream (transport de gaze naturale) a avut o contribuţie anuală la EBITDA de 60 miliarde HUF (213 milioane USD) în 2015, similară cu cea din anul 2014.

     “Industria de petrol şi gaze, inclusiv MOL, s-a confruntat cu unul dintre cele mai dificile contexte de piaţă înregistrate în ultimele două decenii, după ce cotaţiile petrolului au scăzut cu mai mult de 70% comparativ cu nivelul din vara anului 2014. În pofida acestor dificultăţi, am reuşit să îmbunătăţim rezultatul operaţional cu 13% faţă de anul 2014, depăşind estimările noastre, am generat substanţiale fluxuri de numerar disponibil şi am încheiat anul cu o situaţie bilanţieră foarte solidă. Aceste realizări situează Grupul MOL în topul celor mai performante companii petroliere integrate. Schimbările dramatice ale contextului extern ne-au determinat să luăm o serie de decizii dificile dar necesare, inclusiv revizuirea valorii de piaţă a activelor noastre din segmentul Upstream. Aceste evoluţii au dus la înregistrarea unor costuri contabile ridicate, fără impact asupra fluxurilor de numerar, la fel ca în cazul multor companii de petrol şi gaze. MOL a demonstrat în 2015 că deţine o platformă Downstream eficientă, care generează fluxuri de numerar ridicate, poate valorifica oportunităţile de piaţă şi este în măsură să investească în dezvoltarea pe termen lung a afacerii. În plus, Next Downstream Program deja ne-a depăşit aşteptările, în primul an de aplicare. În acelaşi timp, suntem în curs de a adapta procesele diviziei Upstream pentru ca aceasta să poată opera profitabil, atât la nivelul ECE cât şi la nivel internaţional, chiar la un nivel al preţului petrolului de 35 USD pe baril. Principalul nostru obiectiv pentru 2015 este să obţinem un nivel al EBITDA de 2 miliarde USD şi să generăm fluxuri de numerar suficient de mari pentru a acoperi atât necesităţile interne de investiţii cât şi plata de dividende către acţionarii noştri, chiar şi în condiţii dificile de piaţă” a declarat Zsolt Hernádi, preşedintele-CEO al grupului.

    Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări, o echipă dinamică de 27.000 de angajaţi în întreaga lume şi o tradiţie de peste 100 de ani în domeniul petrolier. Grupul are peste 75 de ani de experienţă în explorarea şi producţia de hidrocarburi, cu operaţiuni de producţie în 8 ţări şi activităţi de explorare în 14 ţări. Grupul controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de circa 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări, din care peste 200 în România.

  • Volumul vânzărilor MOL România a crescut în primele nouă luni cu 16%

    În intervalul ianuarie-septembrie al anului trecut, MOL România a comercializat 373.000 tone de carburanţi.

    În trimestrul al treilea, vânzările de retail ale MOL în România (inclusiv benzină, motorină, lubrifianţi şi GPL) au crescut cu 21% în volum, la 166.000 tone, faţă de 137.000 tone în intervalul similar al anului anterior.

    În structura vânzărilor, motorina rămâne dominantă. Astfel, vânzările de motorină au urcat cu 14% în volum în primele nouă luni, la 309.000 tone, respectiv cu 19% în al treilea trimestru, la 118.000 tone.

    În ceea ce priveşte benzina, volumul vânzărilor a fost de 112.000 tone în perioada ianuarie-septembrie, în urcare cu 17%, în timp ce volumele din trimestrul trei s-au situat la 43.000 tone, în creştere cu 23%.

    Pe ansamblul grupului MOL, volumul vânzărilor retail a urcat cu 10% în primele nouă luni, la 2,9 milioane tone, ca urmare a creşterii cererii de carburanţi în regiunea Europei Centrale şi de Est. Grupul a înregistrat în trimestrul al treilea cel mai bun rezultat trimestrial din istorie, cu un profit operaţional (clean CCS EBITDA) de 708 milioane dolari.

    Grupul MOL a intrat pe piaţa românească în 1995. Compania şi-a extins reţeaua de benzinări la circa 200 de staţii la începutul acestui an, ca urmare a unei achiziţii, şi reprezintă unul dintre cei mai importanţi furnizori de carburanţi, soluţii pentru flote, bitum şi produse petrochimice.

    În prezent, companiile MOL România şi MOL Retail Comerţ (fosta comanie Eni România) funcţionează armonizat din punct de vedere al intereselor de afaceri şi urmează să fuzioneze la o data ulterioară. Pe lângă această achiziţie, reţeaua MOL România va creşte organic cu încă 12 staţii, un ritm similar celui de anul trecut. Opt dintre noile staţii care vor fi deschise în acest an sunt amplasate pe noile segmente ale autostrăzii Sibiu – Nădlac, ca urmare a licitaţiei organizate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

  • MOL – 20 de ani de success în România…. şi povestea continuă (P)

    Un foarte cunoscut proverb spune că orice călătorie începe cu primul pas. MOL România a făcut acest prim pas în urmă cu 20 de ani. Acum, benzinăriile MOL sunt bine cunoscute de şoferii români şi nu doar de ei, întrucât sunt prezente pe toate marile artere de circulaţie şi în oraşe de pe tot teritoriul ţării.

    Probabil puţini cunosc însă că prima benzinărie MOL România a fost deschisă în 1995, la Salonta, în judeţul Bihor. România acelor ani era foarte diferită de cea de acum. Ţara încă nu devenise membru NATO şi nici UE, economia era nereformată, rata inflaţiei după 1990 depăşea chiar şi 200% pe an, parcul auto şi infrastructura îşi arătau vârsta şi decalajele faţă de ţările europene. Decizia Grupului MOL de a investi în România fusese luată în 1993, atunci când compania a ales drumul extinderii în regiune. Ca parte a Grupului MOL, o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu operaţiuni în peste 40 de ţări, MOL România a dezvoltat, pe lângă distribuţia de carburanţi, şi soluţii complexe aferente cardurilor de carburanţi şi şi-a extins permanent portofoliul cu produse de calitate înaltă precum lubrifianţi, bitum, produse petrochimice.

    La 20 de ani de la deschiderea primei benzinării, MOL România are o reţea de circa 200 de benzinării, care urmează să fie extinsă în acest an cu încă 12 staţii. Compania a urmat o strategie de creştere pe termen mediu şi lung, care a presupus atât creştere organică, cât şi achiziţii de reţele de benzinării, cea mai recentă fiind înregistrată la începutul acestui an.

    Întrucât a crescut împreună cu economia României, la a cărei dezvoltare a şi contribuit, compania a investit până în prezent peste 200 de milioane de euro în ţara noastră şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe şi impozite de peste 1,8 miliarde de euro. Peste 2.100 de persoane lucrează în benzinăriile MOL din  România, iar alte peste 200 reprezintă angajaţi ai MOL România. Compania are 2 terminale de carburanţi, la Tileagd, în judeţul Bihor şi la Giurgiu, cu acces la transportul fluvial pe Dunăre.

    Compania a fost un pionier în multe domenii, ca acela al cardurilor de carburant destinate persoanelor juridice sau al platformei de loializare dedicată persoanelor fizice – Multibonus. În 2002, atunci când deţinea doar 39 de benzinării, MOL România a început dezvoltarea sistemului de carduri pentru carburanţi, similar cardurilor de credit bancare, încă o raritate în România. Primele carduri au fost MOL Gold, cu acceptare la nivel internaţional şi MOL Silver, pentru reţeaua naţională. Acum, cardurile de carburant MOL permit monitorizarea în timp real a tranzacţiilor efectuate, prinaccesulla Centrul Virtual de Carduri, dar confera si beneficiile unei game largi de alteservicii: alimentarea cu carburant în afara ţării, posibilitatea de recuperare a TVA şi plata taxelor de drum în UE, soluţii GPS, servicii de asistenţă rutieră, aplicaţie mobilă gratuită, calculator taxe de drum. MultiBonus este cardul de loialitate pe care îl poartă cu ei peste 1 milion de români, card care permite acumularea de puncte la achiziţiile din staţiile MOL şi preschimbarea acestora în produse din cataloagele special concepute sau în anumite servicii disponibile în benzinării.

    MOL România crede în piaţa românească şi în potenţialul său pe termen lung. De aceea a implementat aici cele mai noi concepte şi tendinţe din retailul european. Cea mai recentă inovaţie, implementată în 5 benzinării din România şi alte 23 ale Grupului MOL din regiune, este Fresh Corner, un nou concept de magazin pentru benzinării. FreshCorner acordă o mai mare importanţă produselor alimentare proaspete, cumpărăturilor pentru acasă şi sortimentelor de cafea proaspăt preparată. Este pentru prima dată când un lanţ de benzinării are vitrine cu lactate, brânzeturi şi mezeluri, fructe proaspete şi alte produse de larg consum, la preţuri competitive.

    Compania a dezvoltat mai multe programe destinate comunităţilor locale: „Spaţii verzi” – lansat în urmă cu zece ani pentru a finanţa crearea de spaţii verzi în oraşe şi promovarea ariilor naturale protejate, „Pot ajuta” – destinat tinerelor talente în sport şi artă, „Programul MOL pentru sănătatea copiilor” – adresat asociaţiilor şi organizaţiilor care derulează proiecte de terapie emoţională pentru copiii cu afecţiuni cronice sau în curs de recuperare după afecţiuni grave, „Programul Mentor” – prin care MOL România recompensează zece laureaţi, profesori şi antrenori, nominalizaţi de foşti elevi, părinţi şi selectaţi de un juriu competent.

    Primul pas a fost făcut în urmă cu 20 de ani, iar călătoria MOL România continuă, alături de angajaţii, partenerii, clienţii săi şi de comunităţile a căror dezvoltare o susţine.

     

  • MOL – 20 de ani de success în România…. şi povestea continuă (P)

    Un foarte cunoscut proverb spune că orice călătorie începe cu primul pas. MOL România a făcut acest prim pas în urmă cu 20 de ani. Acum, benzinăriile MOL sunt bine cunoscute de şoferii români şi nu doar de ei, întrucât sunt prezente pe toate marile artere de circulaţie şi în oraşe de pe tot teritoriul ţării.

    Probabil puţini cunosc însă că prima benzinărie MOL România a fost deschisă în 1995, la Salonta, în judeţul Bihor. România acelor ani era foarte diferită de cea de acum. Ţara încă nu devenise membru NATO şi nici UE, economia era nereformată, rata inflaţiei după 1990 depăşea chiar şi 200% pe an, parcul auto şi infrastructura îşi arătau vârsta şi decalajele faţă de ţările europene. Decizia Grupului MOL de a investi în România fusese luată în 1993, atunci când compania a ales drumul extinderii în regiune. Ca parte a Grupului MOL, o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu operaţiuni în peste 40 de ţări, MOL România a dezvoltat, pe lângă distribuţia de carburanţi, şi soluţii complexe aferente cardurilor de carburanţi şi şi-a extins permanent portofoliul cu produse de calitate înaltă precum lubrifianţi, bitum, produse petrochimice.

    La 20 de ani de la deschiderea primei benzinării, MOL România are o reţea de circa 200 de benzinării, care urmează să fie extinsă în acest an cu încă 12 staţii. Compania a urmat o strategie de creştere pe termen mediu şi lung, care a presupus atât creştere organică, cât şi achiziţii de reţele de benzinării, cea mai recentă fiind înregistrată la începutul acestui an.

    Întrucât a crescut împreună cu economia României, la a cărei dezvoltare a şi contribuit, compania a investit până în prezent peste 200 de milioane de euro în ţara noastră şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe şi impozite de peste 1,8 miliarde de euro. Peste 2.100 de persoane lucrează în benzinăriile MOL din  România, iar alte peste 200 reprezintă angajaţi ai MOL România. Compania are 2 terminale de carburanţi, la Tileagd, în judeţul Bihor şi la Giurgiu, cu acces la transportul fluvial pe Dunăre.

    Compania a fost un pionier în multe domenii, ca acela al cardurilor de carburant destinate persoanelor juridice sau al platformei de loializare dedicată persoanelor fizice – Multibonus. În 2002, atunci când deţinea doar 39 de benzinării, MOL România a început dezvoltarea sistemului de carduri pentru carburanţi, similar cardurilor de credit bancare, încă o raritate în România. Primele carduri au fost MOL Gold, cu acceptare la nivel internaţional şi MOL Silver, pentru reţeaua naţională. Acum, cardurile de carburant MOL permit monitorizarea în timp real a tranzacţiilor efectuate, prinaccesulla Centrul Virtual de Carduri, dar confera si beneficiile unei game largi de alteservicii: alimentarea cu carburant în afara ţării, posibilitatea de recuperare a TVA şi plata taxelor de drum în UE, soluţii GPS, servicii de asistenţă rutieră, aplicaţie mobilă gratuită, calculator taxe de drum. MultiBonus este cardul de loialitate pe care îl poartă cu ei peste 1 milion de români, card care permite acumularea de puncte la achiziţiile din staţiile MOL şi preschimbarea acestora în produse din cataloagele special concepute sau în anumite servicii disponibile în benzinării.

    MOL România crede în piaţa românească şi în potenţialul său pe termen lung. De aceea a implementat aici cele mai noi concepte şi tendinţe din retailul european. Cea mai recentă inovaţie, implementată în 5 benzinării din România şi alte 23 ale Grupului MOL din regiune, este Fresh Corner, un nou concept de magazin pentru benzinării. FreshCorner acordă o mai mare importanţă produselor alimentare proaspete, cumpărăturilor pentru acasă şi sortimentelor de cafea proaspăt preparată. Este pentru prima dată când un lanţ de benzinării are vitrine cu lactate, brânzeturi şi mezeluri, fructe proaspete şi alte produse de larg consum, la preţuri competitive.

    Compania a dezvoltat mai multe programe destinate comunităţilor locale: „Spaţii verzi” – lansat în urmă cu zece ani pentru a finanţa crearea de spaţii verzi în oraşe şi promovarea ariilor naturale protejate, „Pot ajuta” – destinat tinerelor talente în sport şi artă, „Programul MOL pentru sănătatea copiilor” – adresat asociaţiilor şi organizaţiilor care derulează proiecte de terapie emoţională pentru copiii cu afecţiuni cronice sau în curs de recuperare după afecţiuni grave, „Programul Mentor” – prin care MOL România recompensează zece laureaţi, profesori şi antrenori, nominalizaţi de foşti elevi, părinţi şi selectaţi de un juriu competent.

    Primul pas a fost făcut în urmă cu 20 de ani, iar călătoria MOL România continuă, alături de angajaţii, partenerii, clienţii săi şi de comunităţile a căror dezvoltare o susţine.

     

  • Emanuela Mazilu-Merer, director juridic filialele grupului Mol în România

    Emanuela Mazilu-Merer are o experienţă în domeniul juridic de peste 13 ani, timp în care a ocupat diferite poziţii în mai multe companii din industrii precum petrol şi gaze, domeniul imobiliar, sectorul financiar-bancar, dar s-a ocupat şi de fuziuni şi achiziţii şi guvernanţă corporatistă.

    După câţiva ani de experienţă ca avocat în cabinet individual, a decis să îşi continue cariera ca avocat in house (şi ulterior ca şef de departament juridic) al Anchor Group, dezvoltatorul centrelor comerciale Bucureşti Mall şi Plaza România. În perioada 2010-2013 a condus departamentul Juridic al BCR Real Estate Management – parte a Erste Group.

    În mai 2013 s-a alăturat echipei MOL România, preluând conducerea departamentului juridic. Emanuela Mazilu-Merer coordonează activităţile juridice pentru cele trei companii ale Grupului MOL în România – MOL România Petroleum Products, MOL Retail Comerţ (fosta Eni România) şi Panfora Oil & Gas (compania de upstream) – coordonând atât echipele interne, cât şi pe cele ale furnizorilor de servicii juridice. Una dintre realizările notabile este coordonarea din punct de vedere juridic a tranzacţiei de preluare a Eni România, inclusiv a reţelei de benzinării, proces care a presupus, printre altele, realizarea analizei de risc, analiza due diligence, pregătirea integrării de business şi a fuziunii juridice.

    De asemenea, este membru al Echipei de Coordonare de Ţară, având ca scop dezvoltarea sustenabilă a companiei pe piaţa românească şi implementarea de înalte standarde profesionale şi etice. 

  • Cum e viaţa în Silicon Valley de România

    „ – Aveţi două minute libere?
    – Două minute libere mai am în martie, anul viitor.“

    Răspunsul îi aparţine lui Ştefan Gadola, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care, alături de doi prieteni, într-un apartament cu un fax şi 50 de dolari, a construit în zorii capitalismului Energobit, un business ajuns azi la 100 de milioane de euro care stă fără probleme lângă giganţi internaţionali. Gadola este din Cluj. tot de acolo este şi Banca
    Transilvania, afacere antreprenorială şi ea, devenită a treia cea mai puternică din sistem. Tot în Cluj s-au creat şi cele mai multe locuri de muncă pentru IT-işti, chiar în plină criză, şi tot aici sunt cele mai multe firme înregistrate din România, după Bucureşti.

    Dar de la Cluj nu vine doar businessul, ci vine şi ritmul. La festivalul Untold, revelaţia acestei veri, au venit 240.000 de oameni care nu au stat decât un minut la coadă la bere. În Bucureşti, la Robbie Williams, s-a stat cu orele. Clujul este şi Capitala Europeană a Tineretului în 2015, iar pe străzi sunt doar 1.000 de câini fără stăpân. Clujenii chiar nu prea mai au două minute libere.

    „Să le structurăm un pic“, îmi spune calm Ştefan Gadola când îl întreb ce anume se întâmplă în Cluj, de oraşul a ajuns pe buzele tuturor. „Clujenii sunt foarte antreprenoriali. Aşa au fost învăţaţi“, spune omul de afaceri. Statisticile îi susţin declaraţiile pentru că în 2015 au fost înfiinţate în Cluj 2.631 de SRL-D-uri, cele mai multe dintre cele 20.000 de mici afaceri antreprenoriale lansate la nivel naţional.

    Este ceva în ADN-ul locuitorilor Clujului? Gadola nu intră în foarte multe detalii, dar cert este că imediat după ’90 şi până la începutul anilor 2000 Clujul a avut la nivel politic un sistem mai puţin primitor cu investitorii străini, concentrat mai ales pe o atitudine proromânească, dacă aşa poate fi caracterizat mandatul lui Gheorghe Funar. „Cumva a trebuit să ne descurcăm. De exemplu, în Timişoara lucrurile erau mai comode, au venit multinaţionalele, dar noi a trebuit să ne descurcăm, aşa că ne-am pus pe treabă“, spune Gadola.

    Statisticile arată că „treaba“ a fost destul de serioasă. Din topul celor mai mari 20 de companii din Cluj la nivelul anului 2014, a doua ca mărime este Banca Transilvania, un proiect început în 1994 în spatele căruia s-a aflat Horia Ciorcilă, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri locali, care anul acesta a preluat Volksbank. Tot în acest top este şi EnergoBit, compania care i-a sedus atât de tare pe polonezii de la Innova Capital, încât la finalul anului 2012 au pus pe masa celor trei clujeni o ofertă de nerefuzat.

    În total, la finalul anului trecut, mai bine de 35.000 de firme îşi aveau sediul în Cluj, acesta fiind al doilea pol de business al României după Bucureşti. Mai mult, Clujul este al treilea judeţ din România în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, după Bucureşti şi Timiş.

    Cea mai mare companie din Cluj este MOL, filiala locală a grupului petrolier ungar cu acelaşi nume, un business de circa un miliard de euro, cu 200 de benzinării şi cu un apetit de extindere semnificativ. „Grupul MOL a decis în urmă cu peste 20 de ani, în 1993, extinderea regională în România“, spune Kinga Daradics, country chairman al MOL România. Sediul companiei a rămas de peste 20 de ani la Cluj şi cel mai probabil tot acolo va rămâne în contextul în care mediul de business este puţin diferit faţă de cel din Bucureşti, după cum spune Daradics.

    Gadola crede că a contat mult şcoala „foarte bună“, vârful de lance al învăţământului clujean fiind Universitatea Babeş-Bolyai.

    „Clujul este un centru al Transilvaniei, iar tinerii au fost atraşi de ceea ce este nou. Sunt peste 100.000 de studenţi. Toamna, Clujul devine sufocant“, mărturiseşte Gadola.

    Tocmai acest miez de tinereţe şi curiozitatea pentru tot ce este nou au transformat Clujul în ultimii ani
    într-un veritabil Silicon Valley autohton, un experiment care câştigă teren anual. Statisticile vin din nou să confirme tendinţa.

    Dacă la nivelul anului 2008 în Cluj erau circa 5.500 de angajaţi în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, la finalul lui 2013 legiunea de softişti crescuse la aproape 12.000 de „soldaţi“. Niciun alt judeţ din România nu a mai experimentat un astfel de traseu, ba chiar Bucureştiul a pierdut în perioada analizată, cea mai dificilă după prăbuşirea Lehman Brothers, mai bine de 3.200 de joburi din acest domeniu.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin, începând cu 24 august.

  • CJUE: Acordul dintre Ungaria şi MOL, pentru exploatarea terenurilor, nu reprezintă un ajutor de stat

    Potrivit unui comunicat de presă al CJUE, în baza Legii maghiare a minelor, societăţile miniere care deţin o autorizaţie de exploatare trebuie să plătească statului o taxă de exploatare minieră pentru extragerea de hidrocarburi, de ţiţei şi de gaz natural. Până în anul 2008, nivelul acestei taxe era stabilit, în principiu, la 12% din valoarea cantităţii de minereuri exploatate.

    În luna septembrie 2005, MOL a cerut prelungirea drepturilor de exploatare minieră pe care le deţinea, în baza autorizaţiei de exploatare, asupra a 12 terenuri cu hidrocarburi a căror exploatare nu demarase încă. Printr-un acord semnat în luna decembrie 2005, MOL şi statul maghiar au prelungit cu cinci ani data limită pentru demararea exploatării celor 12 terenuri menţionate şi au stabilit taxa datorată pentru această prelungire.

    Conform Legii minelor, precizează sursa citată, cuantumul taxei trebuia să fie mai mare, pentru fiecare dintre cei cinci ani de prelungire, decât cel al taxei de bază. Prin urmare, taxa de exploatare minieră a fost stabilită la niveluri situate între 12,24 % şi 12,6 %. De asemenea, părţile au extins, pentru o perioadă de 15 ani, aplicarea acestei taxe la toate terenurile exploatate deja de MOL în temeiul unei autorizaţii de exploatare, şi anume 44 de terenuri cu hidrocarburi şi 93 de terenuri de gaz natural, ceea ce reprezenta în privinţa acestora o taxă de exploatare minieră majorată.

    În plus, acordul prevedea plata unei taxe unice de 20 de miliarde de forinţi maghiari (circa 68 de milioane de euro). Acordul stipula de asemenea că nivelurile astfel definite prin acord rămân neschimbate pe toată durată acestuia.

    Conform sursei menţionate, în 2007, Legea minelor a fost modificată şi nivelul taxei de exploatare minieră a crescut, în principiu, la 30% cu efect de la 8 ianuarie 2008. Această majorare nu s-a aplicat însă terenurilor deţinute de MOL, acestea continuând, conform stipulaţiilor acordului din 2005, să fie supuse nivelurilor stabilite în acest acord.

    Printr-o decizie luată în iunie 2010, “Comisia a apreciat că coroborarea acordului din 2005 (care stabilea nivelul taxei de exploatare minieră aplicabil MOL) cu majorarea taxei de exploatare minieră care rezultă din modificarea Legii minelor avea drept efect favorizarea MOL în raport cu concurenţii săi şi constituia, aşadar, un ajutor de stat incompatibil cu piaţa comună”.

    În consecinţă, Comisia a invitat Ungaria să recupereze de la MOL acest ajutor, al cărui cuantum se ridica la 28.444,7 milioane de forinţi (circa 96,6 milioane de euro) pentru anul 2008 şi la 1.942,1 milioane de forinţi (circa 6,6 milioane de euro) pentru anul 2009.

    MOL a introdus la Tribunalul Uniunii Europene o acţiune în anulare împotriva deciziei Comisiei.

    Prin Hotărârea pronunţată la 12 noiembrie 2013, Tribunalul a anulat decizia Comisiei, invocând faptul că “niciun element nu demonstra că MOL a beneficiat de un tratament favorabil în raport cu concurenţii săi în ceea ce priveşte plata taxelor de exploatare minieră” şi că, prin urmare, coroborarea acordului din 2005 cu Legea modificată a minelor nu poate fi calificată drept ajutor de stat. Comisia a formulat recurs la Curtea de Justiţie împotriva hotărârii Tribunalului.

    Prin decizia sa, Curtea subliniază că o măsură naţională poate fi calificată drept ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE dacă îndeplineşte patru condiţii cumulative: trebuie să fie vorba despre o intervenţie a statului sau prin intermediul resurselor de stat, trebuie să fie susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre, trebuie să confere un avantaj selectiv beneficiarului şi, în sfârşit, trebuie să denatureze sau să ameninţe să denatureze concurenţa.

    În cadrul recursului formulat, Comisia a pus în discuţie modul în care Tribunalul a interpretat şi a aplicat cea de a treia condiţie (şi anume, conferirea unui avantaj selectiv beneficiarului măsurii).

    “Curtea precizează în această privinţă că cerinţa selectivităţii care decurge din articolul 107 alineatul (1) TFUE trebuie distinsă de identificarea unui avantaj economic. Astfel, în cadrul examinării unei scheme generale de ajutor, este necesar să se determine dacă măsura în cauză, în pofida faptului că furnizează, la prima vedere, un avantaj cu aplicabilitate generală, are acest efect exclusiv în favoarea anumitor întreprinderi sau a anumitor domenii de activitate”, conform CJUE.

    Curtea a constatat că Tribunalul a statuat în mod corect că simplul fapt că autorităţile maghiare dispun de o marjă de apreciere, definită prin lege şi limitată, pentru a determina nivelul taxei de prelungire nu este suficient pentru a dovedi că “anumite întreprinderi ar putea obţine un avantaj selectiv din acesta”.

    “Astfel, marja de apreciere menţionată serveşte la ponderarea unei sarcini suplimentare impuse operatorilor economici pentru a ţine seama de imperativele care decurg din principiul egalităţii de tratament şi se distinge, aşadar, de cazurile în care exercitarea unei asemenea marje este legată de acordarea unui avantaj în favoarea unui anumit operator economic”, stabileşte CJUE.

    În mod similar, Tribunalul nu a săvârşit nicio eroare de drept stabilind faptul că nivelurile stabilite prin acordul din 2005 sunt rezultatul unei negocieri între MOL şi autorităţile maghiare nu este suficient pentru a conferi acestui acord un caracter selectiv, pentru motivul că acestea din urmă şi-au exercitat marja de apreciere pentru a stabili nivelul taxei de exploatare minieră în mod obiectiv şi nediscriminatoriu şi nu au favorizat, aşadar, MOL în raport cu concurenţii săi.

    În plus, Curtea arată că Tribunalul a putut concluziona în mod corect că marja de apreciere lăsată autorităţilor maghiare în ceea ce priveşte alegerea de a încheia sau de a nu încheia un acord de prelungire nu a permis MOL să obţină niciun avantaj selectiv. Astfel, criteriile stabilite prin Legea minelor pentru încheierea unui acord de prelungire sunt obiective şi aplicabile oricărui operator potenţial interesat care le-ar îndeplini, astfel încât încheierea acordului din 2005 în temeiul acestei legi nu a favorizat MOL în raport cu concurenţii săi.

    “Curtea aminteşte că, având în vedere că intervenţiile statului îmbracă forme diverse şi trebuie analizate în funcţie de efectele lor, nu este exclus ca mai multe intervenţii succesive ale statului să trebuiască, în vederea aplicării articolului 107 alineatul (1) TFUE, să fie privite ca o intervenţie unică, în special atunci când acestea sunt, având în vedere succesiunea lor în timp, finalitatea lor şi situaţia întreprinderii la momentul acestor intervenţii, atât de strâns legate între ele, încât este imposibilă disocierea lor”, conform CJUE.

    Curtea a constatat, ca şi Tribunalul, că nu există asemenea legături între acordul din 2005 şi modificarea Legii minelor. Astfel, majorarea taxelor de exploatare minieră, care rezultă din modificarea Legii minelor, a avut loc într-un context de majorare a cursurilor mondiale ale ţiţeiului. Or, Comisia nu a susţinut că acordul din 2005 fusese încheiat pentru a anticipa o asemenea majorare. Aceste două elemente nu constituie, aşadar, o măsură de ajutor unică şi nu reprezintă, prin urmare, un ajutor de stat, precizează sursa menţionată.

    În aceste condiţii, Curtea a respins recursul formulat de Comisie în integralitatea sa.

  • MOL a rebranduit şase benzinării Agip

    “Alte staţii sunt aproape de finalizarea introducerii elementelor specifice mărcii MOL“, potrivit unui comunicat al companiei.

    Grupul MOL a finalizat în luna februarie achiziţia celor 42 de benzinării cumpărate de la Eni România, companie din grupul italian Eni, şi a ajuns la o reţea de aproximativ 200 de unităţi de distribuţie a carburanţilor.

    Tranzacţia a fost perfectată în luna mai a anului trecut şi a inclus şi achiziţia de către MOL a unor benzinării ale Eni din Cehia şi Slovacia. MOL a ajuns să deţină aproximativ 2.000 de staţii de distribuţie a carburanţilor în 11 ţări.

    Eni comercializa carburnaţi în România sub marca Agip. Grupul italian a intrat pe piaţa românească a distribuţiei de carburanţi în 1995, la fel ca MOL.

    Preluarea benzinăriilor Eni a fost aprobată în septembrie 2014 şi de Comisia Europeană.