Tag: MOL

  • Vânzările retail de benzină ale MOL în România au crescut cu 12% în T3

    Vânzările de carburant ale MOL în România au înregistrat creşteri semnificative în Q3 2019 comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit rezultatelor financiare anunţate de Grupul Mol într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Astfel, vânzările retail de benzină din ţara noastră au fost de 47.000 t în Q3, în creştere cu aproape 12% faţă de trimestrul al treilea din 2018, când au fost de 42.000 t. Totodată, vânzările retail de motorină au crescut cu 7,5% în trimestrul 3 2019 faţă de perioada similară a anului trecut, de la 145.000t la 156.000 t.

    În ciuda unui mediu macro mai slab şi a preţurilor la ţiţei şi gaze mult mai scăzute, rezultatul EBITDA înregistrat în trimestrul al treilea al Grupului Mol a permis majorarea ţintei anuale orientative pentru 2019 de la aproximativ 2,3 miliarde de dolari la aproximativ 2,4 miliarde dolari, potrivit comunicatului.

    Rezultatul EBITDA înregistrat de segmentul Upstream a scăzut la 235 milioane de dolari în trimestrul al treilea, reflectând preţurile mai scăzute la ţiţei şi pe cele semnificativ mai mici la gaze.

    Totodată, volumul producţiei de hidrocarburi a scăzut uşor cu 1% în T3, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 107.500 barili echivalent petrol pe zi (BEP), însă nivelul de producţie înregistrat de la începutul anului până în prezent, de 112 mii BEP rămâne deasupra ţintei orientative anuale.

    Conform sursei precizate, rezultatul operational CCS EBITDA pe segmentul Downstream a crescut cu 4%, la 272 milioane de dolari în trimestrul al treilea, pe fondul unei reveniri a marjelor de rafinare, după scăderea înregistrată în primul semestru al anului. Cererea de carburanţi auto s-a majorat cu 3% în regiunea ECE relevantă şi a susţinut rezultatele segmentului Downstream. Cea mai mare investiţie organică a MOL, lucrările la construcţia fabricii de polioli s-au accelerat în Q3 şi progresează conform planificării.

    Segmentul Consumer Services a atins un nou record în ceea ce priveşte rezultatele trimestriale, ajungând la 161 milioane de dolari, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care atât marja non-fuel cât şi marja fuel au crescut, iar acest segment beneficiază de tendinţele puternice de creştere a cererii la nivel regional. Implementarea Fresh Corner – conceptul de referinţă al MOL pe segmentul non-fuel – a continuat în mod dinamic în întreaga reţea, numărul staţiilor cu Fresh Corner ajungând la 794 faţă de 615, în urmă cu un an, precizează sursa citată.

    Segmentul Gas Midstream a generat un rezultat EBITDA de 27 milioane de dolari în Q3, cu 8% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţia de 1,2 miliarde de euro pe care România a ratat-o

    MOL Grup a demarat construcţia fabricii de polioli, în urma unei investiţii de 1,2 miliarde de euro, în oraşul Tiszaújváros din Ungaria, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Complexul este preconizat să fie pus în funcţiune în 2021. MOL va investi 1,2 miliarde de Euro pentru construirea fabricii care va avea o capacitate de producţie de 200,000 de tone de polioli pe an.

    Zsolt Hernádi, Chairman and CEO of MOL Grup, Dr. Sami Pelkonen, CEO Chemical & Process Technologies în cadrul thyssenkrupp Industrial Solutions, Ferenc Koncz, membru al Parlamentului ungar şi Mihály Varga, Ministrul ungar al Finanţelor, au luat parte la ceremonia de marcare a demarării construcţiei. MOL Petrochemicals din Tiszaújváros va fi singura companie din Ungaria şi din Europa Centrală şi de Est cu un lanţ valoric integrat, de la extracţia ţiţeiului până la producţia de polieter polioli (materii prime utilizate pe scară largă în producţia de materiale plastice). Acest proiect va oferi oportunităţi de angajare pe termen lung pentru 200 de persoane, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Fabrica, a cărei producţie este preconizat să înceapă în 2021, este cel mai mare proiect de investiţii din surse proprii din istoria MOL, cu un buget total de 1,2 miliarde de euro, inclusiv ajutorul de investiţii al guvernului ungar în valoare de 131 de milioane EUR (o combinaţie de scutiri de impozite şi ajutoare pentru investiţii şi subvenţii pentru investiţii în numerar). Potrivit estimărilor MOL, uzina va contribui cu aproximativ 150 de milioane de euro pe an la rezultatele financiare ale Grupului MOL (EBITDA). Poliolii reprezintă o materie primă importantă şi foarte căutată pentru producţia de materiale plastice, cu largă întrebuinţare în numeroase industrii precum cea auto, construcţii şi industria textilă. Complexul Tiszaújváros va produce poliol folosind tehnologii eficiente şi ecologice, cum ar fi procesul HPPO (tehnologia de transformare a peroxidului de hidrogen în oxid de propilenă) dezvoltat de thyssenkrupp şi Evonik.

    „Acest proiect de investiţii va face ca Grupul MOL să fie unul dintre cei mai importanţi actori din industria chimică a regiunii, MOL fiind singura companie din Europa Centrală şi de Est care controlează întregul lanţ valoric de la extracţia ţiţeiului până la producţia de poliol”, a spus Zsolt Hernádi. „Odată pusă în funcţiune în 2021, fabrica va îmbunătăţi şi mai mult poziţia Tiszaújváros în industria chimică, deoarece expertiza şi noua infrastructură de producţie de aici pot atrage investitori suplimentari în zonă.”

    „Astăzi marcăm un pas important pentru transformarea industriei chimice din Ungaria, precum şi pentru cooperarea dintre MOL şi thyssenkrupp”, a spus dr. Sami Pelkonen. ”Prin Viziunea 2030, MOL urmăreşte o agendă ambiţioasă de creştere. Suntem mândri şi ne-am angajat durabil să susţinem această viziune şi să contribuim cu tehnologiile şi cunoştinţele noastre la un sector chimic inovator şi durabil.”

    Unul dintre fundamentele Strategiei MOL 2030 – Enter Tomorrow vizează extinderea lanţului valoric petrochimic al companiei şi producţia de bunuri cu valoare adăugată. Fabrica de polioli şi fabrica de cauciuc sintetic deschisă anterior sunt puncte de reper ale acestei strategii. Uzina de cauciuc sintetic a MOL Group şi a companiei nipone JSR produce 60.000 de tone de cauciuc butadien-stirenic prin polimerizare (S-SBR), un produs chimic foarte căutat la nivel mondial. Principala componentă a cauciucului sintetic este butadiena, produsă de MOL la o fabrică din proximitate, în funcţiune din 2015.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, în conformitate cu strategia sa pentru 2030, Grupul MOL îşi propune să facă progrese în dezvoltarea de produse chimice cu valoare adăugată şi produse chimice de specialitate, transformându-se într-un important grup din Europa Centrală şi de Est şi pe acest segment. Polieteri poliolii, care servesc drept materie primă pentru spuma poliuretanică, reprezintă principala direcţie a expansiunii petrochimice a Grupului MOL datorită gamei largi de aplicaţii în industria automobilelor, a construcţiilor, a ambalajelor şi a mobilei. Cu această investiţie strategică, MOL îşi propune să devină un partener strategic al producătorilor de poliuretan din ECE prin valorificarea lanţului valoric complet integrat, a tehnologiei de ultimă generaţie şi excelenţa serviciilor.

     

     

  • Marius Bucşa, MOL România: “Pot spune că ceea ce face diferenţa nu este ţara, ci calitatea echipei”

    Marius Bucşa este lubricant sales manager MOL România şi coordonează în prezent o echipă pluridisciplinară formată din 12 angajaţi cu specializări în vânzări, marketing, tehnic, customer service şi logistică. El s-a angajat la MOL România în 2016, în calitate de manager al departamentului de lubrifianţi şi autochimicale.

    Anterior venirii la MOL, a lucrat la Star Lubricants, importator al ExxonMobil în România, unde şi-a început şi cariera, în anul 2004. În cadrul acestei companii a avut mai multe poziţii de top, precum şi o experienţă de un an ca manager al nou înfiinţatei filiale Star Lubricants din Croaţia.

    Experienţa lui profesională în domeniul lubrifianţilor auto include şi o perioadă de şase ani petrecută la OMV Petrom. „Cariera mea s-a desfăşurat încă de la început în medii internaţionale de business, în cadrul unor companii multinaţionale de succes, ceea ce mi-a permis să acumulez o experienţă foarte valoroasă şi să dobândesc know-how util dezvoltării mele profesionale”, îşi descrie el evoluţia.

    Legat de experienţa sa internaţională, spune că la acel moment (în 2005) se afla la începutul carierei, iar experienţa în străinătate i-a fost utilă în dezvoltarea profesională: „Acum însă, după mai mulţi ani petrecuţi în poziţii cheie în cadrul unor multinaţionale de renume, pot spune că ceea ce face diferenţa nu este ţara, ci calitatea echipei”. 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Camelia Ene, Country chairman şi CEO { MOL România }

    •   Camelia Ene a preluat conducerea MOL România la finalul anului 2016.
    •   Ea s-a alăturat echipei locale a MOL în luna martie a anului 2007, pe poziţia de shop manager. În 2010 a preluat şi atribuţii de coordonare a departamentului de marketing, iar în mai 2013 a devenit head of retail, responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de benzinării a MOL România.
    •   Este licenţiată în economie la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.Imediat după absolvire, şi-a început cariera în domeniul FMCG, în funcţia de key accounts supervisor la Krafts Food România (devenită ulterior Mondelez International), iar după aproximativ patru ani a preluat postul de  channel & category manager international key accounts la Nestlé România.

  • Cele mai responsabile companii din România: MOL România – Spaţii Verzi

    Motivaţie
    Scopul acestui program este, potrivit reprezentanţilor companiei, implicarea copiilor şi a tinerilor în proiecte de amenajare a spaţiilor verzi. Componenta „Spaţii verzi urbane” a proiectului are ca temă crearea, dezvoltarea, întreţinerea şi/sau reabilitarea spaţiilor verzi urbane publice cu funcţii comunitare, iar componenta „Arii naturale protejate” urmăreşte promovarea şi popularizarea ariilor protejate din România, cu scopul de a ridica nivelul de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte importanţa acestora.

    Descrierea proiectului
    Programul Spaţii Verzi este o iniţiativă comună a MOL România şi a Fundaţiei pentru Parteneriat lansată în 2006 sub forma unui program desfăşurat anual. Programul are două componente – Spaţii verzi urbane şi Arii naturale protejate. La finalul lunii ianuarie, MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat au lansat cea de-a 14-a ediţie a programului Spaţii Verzi, anunţând pentru acest an un fond total de finanţare de 696.000 de lei. Înscrierile s-au făcut până pe 28 februarie 2019.
    Programul Spaţii verzi urbane este implementat de MOL şi partenerii Fundaţiei pentru Parteneriat atât în România cât şi în alte două ţări: Cehia şi Slovacia. În România, programul se adresează organizaţiilor neguvernamentale, aflate în parteneriat cu instituţii de învăţământ şi/sau instituţii publice locale sau centrale. Suma totală disponibilă pentru finanţare este de 60.000 euro, iar suma maximă ce poate fi alocată unui proiect în cadrul componentei Spaţii verzi urbane este de 10.000 lei/proiect. Activităţile finanţate în cadrul acestui program includ plantarea de gazon, flori, arbuşti şi arbori cu implicarea activă a copiilor din şcoli şi grădiniţe, astfel încât aceştia să înveţe să ocrotească natura. De asemenea, se pot solicita şi obţine fonduri pentru crearea şi/sau reabilitarea cu materiale naturale sau care nu agresează mediul înconjurător a diferitelor elemente din spaţii publice, cum ar fi: terenuri de joacă, bănci, mese, echipamente de sport, suporturi de biciclete. Aceste activităţi se pot completa cu acţiuni de curăţare a spaţiilor publice de recreere şi montarea/vopsirea coşurilor de gunoi, înfiinţarea colectoarelor selective de deşeuri etc. De asemenea, sunt eligibile pentru finanţare activităţi care vizează organizarea de concursuri, expoziţii şi workshopuri care au ca temă protecţia mediului. Astfel, MOL România încurajează educaţia ecologică nonformală (în afara curriculei şcolare) cu elemente creative, destinate comunităţilor locale.
    Începând cu anul 2018 se pot solicita fonduri pentru programe organizate cu prilejul Săptămânii Europene a Mobilităţii (care are loc în luna septembrie). Printre activităţile eligibile se numără: organizarea unei zile de ciclism pentru a promova folosirea bicicletei ca mijloc de transport alternativ; promovarea folosirii transportului în comun; organizarea de plimbări sau picnicuri în zone verzi; alte activităţi care contribuie la îmbunătăţirea stării ecologice a oraşelor şi la crearea unui mediu de viaţă mai sănătoasă.
    Componenta Arii naturale protejate este destinată organizaţiilor neguvernamentale din România cu expertiză în ceea ce priveşte tematica ariilor protejate şi care se află în parteneriat cu şcoli şi/sau instituţii publice şi/sau administratori de arii naturale protejate. În cadrul componentei Arii naturale protejate, începând cu anul 2019 se oferă şi un premiu pentru mediu unei persoane sau unei organizaţii neguvernamentale care a fost implicată cu succes în căutarea unor soluţii proactive pentru conservarea biodiversităţii sau a ariilor naturale protejate.
    Suma maximă ce poate fi alocată unui proiect este de 20.000 de lei, iar valoarea premiului pentru mediu este de 10.000 de lei. Activităţile finanţate în cadrul acestei componente includ în primul rând programele de tip Junior Ranger, în care sunt implicaţi copii şi elevi. Concret, este vorba despre excursii, tabere, workshopuri etc. având ca scop implicarea tinerilor în conservarea biodiversităţii şi protejarea naturii în ariile protejate. În cadrul acestei componente sunt de asemenea finanţate activităţi care implică înfiinţarea de poteci tematice şi interpretative, centre de vizitare ale ariilor protejate în clădiri aparţinând comunităţilor adiacente acestora, precum şi amenajarea de expoziţii permanente. În cadrul programului se mai pot organiza diferite concursuri şi competiţii cu implicarea comunităţii locale. Cu ocazia Zilei Internaţionale a Biodiversităţii (22 mai), în cadrul acestei componente se poate obţine finanţare pentru activităţi care implică un număr cât mai mare de persoane.

    Rezultate
    În 2018, în cadrul ediţiei a 13-a a programului Spaţii Verzi, au fost acordate finanţări în valoare totală de 645.725 de lei pentru 47 de proiecte, în care s-au implicat mai mult de 16.000 de persoane. În cadrul componentei Spaţii verzi urbane au fost înfiinţate sau reamenajate spaţii verzi cu o suprafaţă totală de 11.939 mp, unde au fost plantaţi 2.108 arbori şi arbuşti, precum şi 4.842 de răsaduri de flori. În cadrul componentei Arii naturale protejate s-au creat 7 poteci tematice, au fost organizate 15 tabere Junior Ranger şi au avut loc 183 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică. În cei 13 ani de existenţă a programului au fost finanţate în total 569 de proiecte din domeniul protecţiei mediului cu aproape 7 milioane de lei, proiecte în care s-au implicat mai mult de 219.000 de persoane, mai ales copii şi tineri.
    Prin componenta Spaţii verzi urbane au fost plantaţi 78.825 de arbori şi arbuşti şi 82.181 de flori, înverzind astfel o suprafaţă de 485.849 mp de teren urban. În total, prin componenta Arii naturale protejate au avut loc 1.057 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică, au fost organizate 123 tabere Junior Ranger şi au fost înfiinţate şi amenajate 101 noi poteci tematice în ariile naturale protejate din România.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    5,46 mld. lei

    Profit net în 2017
    183,2 mil. lei

    Număr de angajaţi
    228

    Valoarea investiţiei (anual)
    696.000 lei

    Valoarea investiţiei (total)
    7 mil. lei

  • Cele mai responsabile companii din România: MOL România – Programul MOL de promovare a talentelor

    Motivaţie
    Prin intermediul acestui program, MOL se adresează unei comunităţi sociale cu caracteristici comune: tineri talentaţi la arte şi sport din toată ţara. Principalii beneficiari ai programului sunt tineri cu vârsta între 8 şi 18 ani care şi-au dovedit excelenţa în cadrul unor competiţii naţionale şi internaţionale de sport sau de arte. Sunt eligibili pentru finanţare şi tineri care au depăşit vârsta de 18 ani, care prezintă un palmares bogat şi au fost printre câştigătorii programului la ediţiile precedente, înainte de vârsta majoratului. Cererile de finanţare se pot depune atât individual cât şi în grup, de către echipe de sportivi sau ansambluri artistice afiliate la un club sportiv, de expresie artistică sau o instituţie şcolară. În acest sens, programul se adresează şi grupărilor nonprofit în domeniul artei sau sportului.

    Descrierea proiectului
    Programul este structurat sub forma unui concurs de proiecte, derulat de Fundaţia Pentru Comunitate şi finanţat de MOL România. Anunţul de lansare a programului este publicat anual, în luna mai, cei interesaţi având la dispoziţie o lună pentru a se înscrie. În cadrul programului, un solicitant poate să obţină finanţare în valoare maximă de 10.000 lei pentru a acoperi cheltuielile de transport legate de activitatea sa sportivă sau artistică sau pentru a cumpăra echipamente şi materiale. Programul MOL de promovare a talentelor are o tradiţie de 13 ani.

    Rezultate
    Fondurile puse la dispoziţia beneficiarilor asigură materiale, echipamente sportive, instrumente muzicale şi accesorii pe de o parte, iar pe de alta parte contribuie la acoperirea cheltuielilor de deplasare în cantonamente sau la competiţii naţionale şi internaţionale. În cei 13 ani de existenţă a programului au fost acordate finanţări în valoare de peste
    3,78 mil. lei, pentru 2.186 de tineri sportivi şi artişti, dintre care unii au obţinut finanţare în cadrul mai multor ediţii. Aceste sponsorizări au fost acordate în cadrul celor 1.724 de proiecte câştigătoare, finanţate în aceşti ani.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    5,46 mld. lei

    Profit net în 2017
    183,2 mil. lei

    Număr de angajaţi
    228

    Valoarea investiţiei (anual)
    560.000 lei

    Valoarea investiţiei (total)
    3,8 mil. lei

  • Afacerile MOL în 2018: rezultat operaţional de 2,69 miliarde dolari

    Rezultatul operaţional (Clean CCS EBITDA) a crescut cu 16% în ultimul trimestru, comparativ cu Q4 2017, generând o valoare EBITDA de 2,69 miliarde USD pentru anul 2018. Aceasta reprezintă o creştere de 10% faţă de 2017 şi este semnificativ mai mare comparativ cu ţinta stabilită. MOL a continuat să genereze un flux de numerar puternic, de 1,4 miliarde USD, segmentul Upstream aducând aproape 70% din această sumă. 
     
    Rezultatul EBITDA al segmentului Upstream a avut cea mai mare contribuţie în cadrul Grupului în 2018, de 1,269 miliarde USD. Aceasta reprezintă o creştere de 49%, pe fondul unui preţ mai mare la ţiţei şi gaze naturale şi a contribuţiei barililor cu marjă crescută rezultaţi din perimetrul Catcher din Marea Britanie. Pe măsură ce producţia în perimetrul Catcher a atins nivelul de saturaţie, producţia zilnică a portofoliului Upstream în cel de-al patrulea trimestru a fost în medie de aproximativ 115 mii bep, aducând media anuală la nivelul de 111 mii. 
     
    Rezultatul operaţional al segmentului Downstream a fost de 995 de milioane USD la nivelul anului 2018. Declinul de 16% se datoreşte în principal nivelului mai scăzut de rafinare şi marjelor semnificativ mai reduse din petrochimie. Performanţa internă mai solidă – livrarea cu succes a unor îmbunătăţiri ale eficienţei programului DS 2022 în valoare de 110 milioane USD – şi volumele mai mari au putut compensa doar parţial marjele mai reduse. 
     
    Rezultatul EBITDA pe segmentul Consumer Services şi-a continuat creşterea de două cifre, atingând noi recorduri absolute. În 2018, rezultatul EBITDA a fost de 423 milioane USD, în creştere cu 18% faţă de anul precedent, pe fondul  expansiunii dinamice a marjei non-fuel şi susţinut de tendinţele sănătoase ale pieţei de carburant. Marja non-fuel per staţie a crescut în medie cu 15% anual, în ultimii 4 ani.
     
    Segmentul Gas Midstream a înregistrat un rezultat EBITDA de 189 milioane USD în 2018, cu 15% sub nivelul anului precedent, pe fondul schimbărilor tarifare şi a creşterii costului energiei.
     
    În 2018, vânzările retail de carburant din România s-au menţinut la nivelul solid înregistrat în 2017. Vânzările retail de motorină au înregistrat o uşoară creştere în 2018 (de 1%) în timp ce vânzările de benzină s-au situat uşor sub nivelul anului precedent.
     
    Grupul MOL este o companie internaţională integrată şi independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 30 de ţări, 26.000 de angajaţi în întreaga lume şi peste 100 de ani de experienţă în industrie. Experienţa grupului în domeniul explorării şi producţiei de hidrocarburi sprijină operaţiunile de producţie în 8 ţări şi activităţile de explorare în 13 ţări. Grupul MOL controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de aproximativ 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 9 ţări, din care 218 în România.

     

  • Camelia Ene, country chairman & CEO / MOL România: “Suntem actori direcţi pe scena culturii organizaţionale, simboluri ale acesteia în faţa angajaţilor, dar şi în relaţiile externe de business”

    Carte de vizită
    ¶ Este licenţiată în economie în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti şi a studiat la Thunderbird School of Global Management (Glendale, SUA)
    ¶ A fost responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de peste 200 de benzinării a MOL România
    ¶ Spune că managementul, în zilele noastre, include o componentă puternică de comunicare, de interrelaţionare şi de promovare activă a businessului şi a oamenilor din companie

  • „Schimbarea înseamnă oportunitate”

    “Rolul de CEO & country chairman al MOL România este fără îndoială complex, aducând cu sine o serie de atribuţii care implică un înalt nivel de responsabilitate, faţă de business, faţă de oamenii alături de care lucrez şi, nu în ultimul rând, faţă de clienţi şi investitori”, descrie Camelia Ene responsabilităţile rolului pe care l-a preluat în noiembrie 2016.
    Programul de lucru al executivului Cameliei Ene începe foarte devreme, citind presa şi trecând în revistă agenda zilei, fiindcă, după cum ea însăşi spune, este o persoană „foarte organizată, care pune accent pe stabilirea foarte clară a priorităţilor”. Spune că uneori, în drum spre birou, se opreşte pentru a-şi cumpăra cafeaua dintr-un MOL Fresh Corner – de altfel, mare parte din timpul ei se leagă de vizitarea locaţiilor companiei pe care o conduce: birourile MOL România, aflate nu doar în Bucureşti, cât şi în Cluj şi Arad, cele două depozite şi staţiile răspândite la nivel naţional. „Vizitez în mod regulat cât mai multe locaţii astfel încât să rămân conectată la realităţile echipei, partenerilor şi clienţilor noştri”, spune executivul.
    Compania pe care o conduce, filiala locală a grupului petrolier ungar MOL, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 5,4 miliarde de lei (circa 1,2 miliarde de euro), în creştere cu 15% faţă de valoarea din 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Totodată, potrivit aceleiaşi surse, profitul net înregistrat de companie a ajuns la 183 de milioane de lei, cu 19% mai mare faţă de cel din 2016.
    Compania a intrat pe piaţa din România în 1995 şi, de-a lungul timpului, a crescut pe piaţa locală într-un ritm susţinut, cu deschideri anuale de staţii, atât la modul organic cât şi inorganic – când, în 2015, România a făcut parte dintr-o tranzacţie la nivel regional prin care Grupul MOL a achiziţionat reţeaua de distribuţie de carburanţi ENI, respectiv cele 42 de staţii Agip pe care grupul le avea în România; procesul de integrare s-a încheiat în decembrie 2016, potrivit informaţiilor ZF. Astfel, numărul benzinăriilor MOL a ajuns anul trecut la 213 şi a urcat până la 218 în prezent.

    De la FMCG la oil & gas
    Camelia Ene este licenţiată în economie la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti (1995-2000). Imediat după absolvire, şi-a început cariera în domeniul FMCG, în funcţia de key accounts supervisor la Krafts Food România (devenită ulterior Mondelez International), iar după aproximativ patru ani a preluat postul de  channel & category manager international key accounts la Nestlé Romania. 
    Apoi, în 2007, s-a alăturat MOL România, unde spune că a ajuns la un nivel de maturitate din punct de vedere profesional. A parcurs în cadrul companiei mai multe etape profesionale, ocupând poziţiile de shop manager, retail sales director, retail sales and marketing director head of retail şi, începând din toamna anului 2016, country chairman & CEO.
    „Din aceste roluri deţinute anterior în MOL România, am avut oportunitatea de a gestiona un segment de business care a presupus elaborarea, organizarea şi gestionarea activităţilor de retail şi a activităţilor companiei orientate către client, în concordanţă cu strategia şi valorile Grupului MOL”, îşi descrie executivul evoluţia profesională în cadrul grupului cu origini ungare. Ea adaugă că trecerea de la domeniul FMCG către oil & gas a fost una naturală, în contextul în care a început pe segmentul de retail, pe care avea deja experienţă.
    „Domeniul oil & gas este unul complex şi presupune agilitate, responsabilitate şi autenticitate. Referitor la modul în care am perceput schimbarea, vă pot spune că am întâlnit la MOL România o echipă de profesionişti pasionaţi şi devotaţi muncii lor”, descrie ea pasul făcut în carieră în urmă cu 11 ani.
    În ceea ce priveşte priorităţile sale din prezent, acestea se leagă mai ales de Strategia 2030, lansată de companie în 2016. Strategia are rolul de a seta parcursul grupului în următorii 15 ani, ţinând cont de schimbările ce au loc în industrie şi societate. „Implementarea cu succes a acestei strategii pe piaţa din România este una dintre priorităţile mele din rolul de CEO; or succesul Strategiei 2030, precum şi atingerea obiectivelor specifice de business sunt strâns legate de cultura organizaţională a companiei, motiv pentru care îmi îndrept atenţia în egală măsură şi către derularea programului nostru Culture 2030, un program de redefinire a culturii organizaţionale în contextul viziunii noastre de viitor, aşa cum reiese din Strategia 2030.”

    Paşi spre
    benzinăria viitorului
    Strategia 2030 a Grupului MOL este construită în jurul a trei piloni, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei: marketing, chimie – petrochimie, servicii orientate spre consumatori. Aceasta presupune, printre altele, furnizarea de carburanţi care să depăşească sfera produselor din petrol: electricitate, GNC, GPL, posibil – hidrogen şi orice combinaţie dintre acestea. Totodată, în viziunea MOL, benzinăriile viitorului vor conţine noi servicii de mobilitate care să abordeze noile metode de călătorie ale clienţilor; compania va oferi servicii de ride & car sharing, mobilitate electrică, acomodarea tehnologiilor de condus autonom. Big data analytics, folosite pentru a susţine dezvoltările noilor servicii, nu vor lipsi din ecuaţia viitorului mobilităţii.
    „Strategia MOL pentru 2030 anticipează o schimbare semnificativă în ceea ce priveşte cererea de combustibili fosili. Staţia de servicii a viitorului va arăta, cel mai probabil, diferit faţă de cele de azi. Probabil, schimbarea se va face diferit de la o regiune la alta şi este posibil ca în regiunea noastră, Europa Centrală şi de Est, să existe un alt ritm decât în alte zone”, descrie Camelia Ene viitorul pieţei pe care activează. Potrivit ei, maşinile electrice vor juca un rol foarte important, iar MOL îşi propune să fie pregătită pentru orice modificare a cererii inclusiv pe acest segment, astfel încât să livreze în acord cu solicitările clienţilor.
    „Din această perspectivă, discuţia merge puţin mai departe de încărcătoarele electrice. Generaţia Millennials este diferită. Numeroase studii arată că pentru aceşti tineri, a cumpăra o maşină nu va mai reprezenta un indiciu al succesului, cum este pentru cei din generaţia actuală, de pildă. Acum, cei din generaţia tânără se întreabă de ce ar cumpăra o maşină când pot beneficia de o maşină accesând pur şi simplu un serviciu. Aceasta va fi o schimbare importantă şi mă aştept ca tinerii să favorizeze tot mai mult ideea de car-sharing”, descrie Camelia Ene o altă tendinţă care va modela industria în care activează.
    Piaţa produselor petroliere a ajuns anul trecut la o valoare de circa 9,6 miliarde de euro, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, iar mobilitatea electrică este un domeniu abordat acum de majoritatea marilor jucători de profil, mişcare dublată de o diversificare vizibilă la nivelul ofertei de produse şi servicii din staţii, potrivit ZF. Câteva exemple în acest sens sunt lansarea, în 2014, a conceptului Fresh Corner, componenta de retail a staţiilor MOL, cu accent pe gastronomie. Totodată, compania a introdus o nouă gamă, EVO, care asigură un efect de curăţare a motorului. „Toţi carburanţii din gama EVO sunt noi, cu proprietăţi îmbunătăţite, asigură o curăţare mai eficientă a motorului, concomitent cu o protecţie de durată şi reduc cu până la 58% depunerile existente”, descrie Camelia Ene acest combustibil. MOL România deruleaza de asemenea un program multibonus, fiind prima companie petrolieră care a implementat un astfel de program, potrivit executivului.
    În ceea ce priveşte planurile companiei pentru diversificarea formelor de alimentare a autovehiculelor, MOL este parte a consorţiului NEXT-E, care vizează construirea unei reţele de încărcare pentru autovehicule electrice în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Proiectul prevede instalarea a 222 de staţii standard de încărcare rapidă (50 kW) şi 30 de staţii de încărcare ultrarapidă (150-350 kW), creând astfel o infrastructură esenţială pentru încărcarea vehiculelor electrice în Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia şi România. MOL România a deschis în Bucureşti prima staţie de încărcare pentru maşini electrice la începutul acestui an. Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, proiectul a obţinut o finanţare europeană de 18,84 milioane de euro.
    În paralel, compania a continuat extinderea reţelei, ajungând la 218 staţii de servicii. De asemenea, MOL România a inaugurat terminalul GPL în Tileagd, judeţul Bihor – acesta fiind rezultatul unei investiţii de 2,3 mili­oane de euro. Terminalul este o instalaţie cheie de furnizare GPL către întreaga regiune, fiind conceput să susţină securitatea aprovizionării cu propan a clienţilor din vestul României. De asemenea, terminalul deserveşte cu GPL reţeaua MOL de staţii de alimentare situate în regiunile de vest, nord-vest şi centrală ale ţării, precum şi partenerii de distribuţie angro din aceeaşi regiune.
    Iar dacă acum produsele noncombustibili au deja o pondere din ce în ce mai mare în profitul unei staţii de benzină, MOL şi-a propus ca până în 2021 să genereze un EBITDA de 450-500 de milioane de dolari la nivel de grup pe segmentul de servicii pentru clienţi, categorie care include partea de non-fuel, potrivit informaţiilor referitoare la această strategie publicate anterior. Dezvoltarea acestui segment vine în contextul în care grupul ungar pariază pe trecerea dinspre retailul tradiţional de combustibil către un mix de soluţii construit şi pe zona non-fuel care să răspundă schimbărilor venite din partea consumatorilor.
    În această direcţie, compania şi-a propus să dezvolte, în acest interval de timp, peste 750 de staţii Fresh Corner (în care sunt vândute alimente proaspete, produse local dacă este posibil), iar 30% din marja totală de profit să fie adusă de vânzările de produse care nu ţin de carburanţi. Compania şi-a propus totodată ca peste 80% din creşterea profitului în acest interval de timp, la nivelul Europei Centrale şi de Est, să fie aduse de produsele noncarburanţi. Compania vrea să lanseze şi un concept de drive through, cu posibilităţi de precomandă. În prezent, MOL a implementat conceptul Fresh Corner în 123 de staţii din România.
    Diversificarea activităţii companiei merge însă mai departe de atât, iar strategia acesteia vizează şi mutarea accentului de la producţia de carburanţi spre folosirea hidrocarburilor în dezvoltarea produselor petrochimice. Anul trecut, MOL a anunţat semnarea acordurilor de licenţă cu Evonik IP şi Thyssenkrupp care vor permite companiei să producă propilenoxid (oxid de propilenă), o componentă cheie pentru producerea poliolilor. MOL îşi propune astfel să devină un producător important de polioli, un produs intermediar cu valoare ridicată utilizat în industria automobilelor, a ambalajelor şi a mobilei, potrivit informaţiilor acordate anterior de reprezentanţii companiei.
    Acesta va fi singurul producător integrat de polioli din Europa Centrală şi de Est, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Lucrările pentru fundaţie şi activităţile de construcţie de bază ar trebui să demareze în trimestrul IV al acestui an, potrivit aceleiaşi surse. În total, cheltuielile de capital ale proiectului Poliol se ridică la 1,2 miliarde de euro, valoare ce include şi costurile suportate până acum.
    Acesta reprezintă o etapă în implementarea strategiei pe termen lung MOL 2030, care prevede alocarea a aproximativ 1,9 miliarde de dolari pentru investiţii în proiecte transformaţionale în domeniul produselor chimice şi petrochimice, pentru perioada 2017-2021. Complexul industrial, care va fi construit în Ungaria, va fi cel mai mare proiect investiţional al grupului MOL pentru perioada 2017-2021, pe baza investiţiilor existente.
    Strategia în ceea ce priveşte piaţa locală presupune o consolidare a operaţiunilor companiei în continuare.  „Credem în piaţa din România, credem că există potenţial pe această piaţă şi ne propunem să continuăm procesul de consolidare a prezenţei noastre aici. În acelaşi timp, suntem permanent în căutare de noi modalităţi prin care să profităm de această creştere, în beneficiul clienţilor noştri”, descrie Camelia Ene dezvoltarea companiei în continuare.

    Un domeniu al situaţiilor
    şi deciziilor complexe
    Creşterea semnificativă înregistrată de companie (anul trecut, aceasta a marcat o creştere a veniturilor de la 4,6 miliarde de lei la 5,4 miliarde de lei) este, potrivit Cameliei Ene, rezultatul „unei strategii de afaceri câştigătoare” şi una dintre cele mai mari reuşite profesionale ale sale.
    Iar când vine vorba despre cele mai dificile decizii pe care a fost nevoită să le ia pe parcursul carierei,  executivul spune că nu poate să menţioneze una singură, domeniul petrolier fiind unul al situaţiilor şi al deciziilor complexe. „Este un domeniu în care sunt esenţiale analizarea tuturor situaţiilor întâlnite din perspectiva oportunităţilor oferite şi luarea celor mai bune decizii la momentul potrivit. Nu pot menţiona un singur exemplu anume, dar vă pot spune că, din punctul meu de vedere, tocmai complexitatea situaţiilor cu care mă confrunt este cea care dă măsura satisfacţiei profesionale”, spune Ene.
    Camelia Ene şi-a consolidat pregătirea teoretică prin urmarea cursurilor IEDC – Bled School of Management – şi Thunderbird School of Global Management, ambele fiind programe de leadership dezvoltate special pentru MOL Group; spune însă că pregătirea sa este una continuă. „Într-o eră în care singura constantă este schimbarea, mi se pare esenţial să fiu la curent cu tot ceea ce se întâmplă în jurul meu. Citesc foarte mult, din toate domeniile – oil & gas, macroeconomic, tehnologie, cultură şi societate, având surse de informare atât naţionale, cât şi internaţionale.” Dezvoltarea culturală este de asemenea importantă, fiind de asemenea pentru ea un mijloc de deconectare: „Ascult muzică, călătoresc, citesc cărţi – beletristică şi literatură de specialitate, merg la teatru, film sau expoziţii de artă de câte ori am ocazia”.
    Din rândul persoanelor pe care le admiră îl oferă ca exemplu pe Eduard Novak, singurul campion paralimpic la ciclism pentru România. „Mă bucur că am avut ocazia de a-l cunoaşte personal pe Eduard şi mă bucur că el este imaginea campaniei de brand Fresh Corner în România. Este un om care inspiră deopotrivă admiraţie şi respect pentru că ceea ce pentru majoritatea ar fi însemnat sfârşitul carierei de sportiv pentru el a reprezentat începutul unui proces de reinventare şi transformare”, spune ea. 
    Dacă ar fi să dea un sfat tinerilor manageri, Camelia Ene spune că acesta s-ar lega de munca în echipă: „În orice business, la orice nivel, de la entry level la poziţii de top management, este important să arate că sunt un bun jucător de echipă. Cele mai frumoase rezultate şi satisfacţii vin atunci când se lucrează în echipă şi când fiecare îşi aduce contribuţia, folosindu-şi potenţialul la maximum. De asemenea, i-aş îndemna să nu-şi piardă niciodată curiozitatea de a descoperi şi învăţa lucruri noi”.
    Iar dacă ar fi să îşi dea chiar ei un sfat, la începutul carierei, şi-ar spune încă de pe atunci că „schimbarea înseamnă oportunitate”.  


    O istorie de 23 de ani

    MOL România este o subsidiară a MOL Group, cu o prezenţă de 23 de ani ani pe piaţa autohtonă. Compania are un portofoliu extins de produse şi servicii în domeniul comerţului de carburanţi, lubrifianţi, produse petrochimice şi bitum. În prezent, compania deţine un număr de 218 staţii de servicii,
    2 depozite de carburanţi, la Giurgiu şi Tileagd, şi un terminal GPL la Tileagd. MOL România are sediul social la Cluj-Napoca, sediul de business la Bucureşti, un sediu administrativ la Arad şi un număr de aproximativ 250 de angajaţi.
    Grupul MOL este o companie internaţională integrată şi independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Grupul MOL controlează 4 rafinării şi 2 unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de aproximativ 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 9 ţări. 


    Carte de vizită Camelia Ene

    Camelia Ene a preluat, în noiembrie 2016, funcţia de country chairman
    & CEO MOL România, după acumularea unei experienţe de aproape 10 ani în cadrul companiei. Camelia s-a alăturat echipei MOL România în martie 2007, în funcţia de shop manager. În octombrie 2010 a preluat şi atribuţii de coordonare a departamentului de marketing, iar în mai 2013 a devenit head of retail. Din această funcţie, Camelia a fost responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de peste 200 de benzinării a MOL România. Între 2000 şi 2007 a ocupat mai multe funcţii în FMCG, acumulând o experienţă importantă în vânzări şi relaţii comerciale. Este licenţiată în economie în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti şi a studiat la Thunderbird School of Global Management (Glendale, SUA).

  • 100 cele mai puternice femei din business: Dana Bulat, director general, United Media Services

    Ea povesteşte că, antreprenor fiind, businessul îi ocupă cea mai mare parte din timp. „În afara jobului însă, orice activitate petrecută împreună cu fiica mea reprezintă o prioritate, fie că este vorba de vacanţe la schi, de mersul la cinema în weekend sau vacanţe în oraşele preferate.”

    Dana Bulat consideră că implicarea socială nu poate să mai fie doar un exerciţiu intelectual, companiile trebuie să devină responsabile pentru valorile lor. „Vorbim de mulţi ani de responsabiltatea socială, însă ea a fost înţeleasă mai degrabă la nivel punctual drept caritate sau sponsorizare. Mai devreme sau mai târziu, pentru a face diferenţa, companiile trebuie să se implice în mod activ şi să translateze în mod tangibil şi consistent filosofia companiei în politica de CSR.”

    Absolventă a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a unui Executive Programme la London Business School, Bulat şi-a început cariera la Uniunea Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare, iar apoi a activat în cadrul companiei de media McCann, ajungând în ultimii ani să conducă divizia de planning a agenţiei.

    Bulat a fondat agenţia United Media Services pe piaţa din România, iar din 2016 este membru în boardul UAPR.