BusinessMagazin

Tag: mita

  • Profesor din Tulcea, condamnat la închisoare cu executare pentru mită la bacalaureat

     Potrivit unui comunicat, Ovidiu Marius Tîrlogeanu, profesor de matematică în municipiul Tulcea, a fost judecat şi găsit vinovat, definitiv, de Curtea de Apel Constanţa pentru trafic de influenţă, complicitate la luare de mită şi luare de mită, fiind condamnat la cinci ani şi opt luni de închisoare cu executare, anunţă reprezentanţii DGA.

    Potrivit acestora, profesorul a fost găsit vinovat pentru fraudarea examenului de bacalaureat 2014, sesiunile iunie – iulie şi august – septembrie, desfăşurat în municipiul Tulcea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţinut de DNA. George Daniel Tudor, fost vicepreşedinte al ASF, ceruse mită trei milioane de euro. Averea impresionantă a acestuia

    DNA a anunţat joi că a dispus reţinerea fostului vicepreşedinte al ASF, George Daniel Tudor, pentru luare de mită, informează Mediafax.

    “În perioada martie – mai 2013, în contextul efectuării unui control la o societate de asigurări, inculpatul Tudor Daniel George, în calitate de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ulterior vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a primit de la administratorul firmei respective (denunţător în cauză), prin intermediul inculpatului Marian Ovidiu, suma de 300.000 euro pentru ca rezultatul controlului să fie unul favorabil omului de afaceri”, se spune în comunicatul DNA.

    “De precizat este faptul că iniţial, inculpatul Tudor Daniel George a pretins de la omul de afaceri, prin acelaşi intermediar, suma de 3 milioane de euro”, spune DNA.

    Potrivit declaraţiei de avere din decembrie 2013, el deţine o cotă parte de 50% din nouă terenuri situate în Bucureşti, Ilfov şi Buzău, cu suprafeţe de până la 62.000 de mp şi, respectiv, din şase clădiri – două dintre ele situate in Miami şi Belgia, scrie Digi24

    El are două bărci cu motor, două limuzine de lux, are 21 de depozite şi conturi bancareare şi bijuterii estimate la valoarea de 50.000 de euro şi ceasuri de aceeaşi valoare.

    . 

  • Ce mită au mai cerut românii: doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini

    Doi pui, o mămăligă, trei peşti, o sticlă de whisky, mâncare pentru câini sau 15 fripturi sunt câteva dintre produsele pretinse sau primite drept mită de poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA, în timp ce decanul de la Medicină Iaşi a favorizat un candidat pentru o tavă şi un ceainic.

    Ultimul caz din Poliţie ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie este cel de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman.

    Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre, a fost arestat joi seară, de Curtea de Apel Bucureşti pentru trafic de influenţă (10 infracţiuni), luare de mită (patru infracţiuni), complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la infracţiunea de favorizarea făptuitorului (două infracţiuni).

    Pastramă şi ţuică, dar şi mămăligă şi mâncare pentru câini, primite mită la Teleorman

    Comisarul Dănuţ Dobre este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că primea mită pentru a facilita obţinerea de permise auto şi pentru a determina poliţişti să aplice sancţiuni mai blânde unor şoferi. În referatul cu propunere de arestare preventivă, procurorii precizează că pentru intervenţiile făcute şeful Poliţiei Rutiere Teleerman a primit mită pastramă de oaie, hrană pentru câini, doi pui şi o mămăligă, ţuică, dar şi bani.

    Conform anchetatorilor, pe 10 iulie, comisarul i-a cerut unui subordonat să-i aplice o sancţiune mai blândă unui şofer care a depăşit viteza legală. În schimb, persoana pentru care a intervenit Dănuţ Dobre s-a întâlnit cu acesta, în 8 septembrie, în zona Stadionului din Alexandria şi i-a dat mită aproximativ şapte kilograme de pastramă de oaie, “evaluată de mituitor la 140 de lei”.

    Pe 21 iulie 2015, comisarul Dobre i-a promis unui bărbat că îi va ajuta fiul să fie declarat „admis” la proba practică a examenului pentru obţinerea carnetului de conducere. În schimb, şeful Poliţiei Rutiere judeţene a primit diverse bunuri, printre care şi aproximativ 45 de kilograme hrană pentru câini.

    Anchetatorii mai spun că ofiţerul a primit de la Ilie Ivancea, la sediul Poliţiei Rutiere, doi pui şi o mămăligă, după ce ar fi intervenit pe lângă subalternii săi ca să nu-l sancţioneze contravenţional pe un şofer, prieten cu Ivancea.

    De asemenea, în luna iulie, Dănuţ Dobre a convins doi poliţişti de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, să intervină pentru ca un alt bărbat să fie admis la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoriile ”C” şi ”E”, mai arată sursele citate. În schimbul acestei intervenţii, în 31 iulie, bărbatul respectiv i-a dat lui Dobre, chiar în biroul său, bani şi doi litri de ţuică.

    În acelaşi dosar a fost arestat preventiv şi procurorul Ovidiu Toma, care este suspectat de favorizarea unor poliţişti de la IPJ Teleorman acuzaţi de agresarea unei persoane şi a unora acuzaţi de acte de corupţie.

    Peşte şi whisky – mită pentru Poliţia de Frontieră

    În atenţia procurorilor anticorupţie au ajuns şi trei poliţişti de frontieră, între care un şef din Poliţia de Frontieră Giurgiu şi adjunctul Poliţiei de Frontieră Calafat, primii doi fiind acuzaţi că au făcut ”o cercetare administrativă formal㔠în cazul celui de-al treilea, primind în schimb trei peşti şi o sticlă cu whisky.

    Procurorii arată că, în toamna acestui an, Costel Simion, în calitate de adjunct al şefului Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, i-a solicitat lui Ionuţ Damian, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din ITPF Giurgiu (şef ierarhic al celor doi), să efectueze o cercetare administrativă formală în cazul activităţii de serviciu a agentului de poliţie Ovidiu Cotoi, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Calafat (subaltern al lui Simion Costel).

    În urma efectuării “cercetării” respective, lui Ovidiu Florinel Cotoi i-a fost dată o sancţiune simbolică, ”deşi faptele de care se făcea vinovat acesta erau de o gravitate ridicată”.

    De asemenea, în 11 noiembrie, pentru a “recompensa” activitatea desfăşurată de şeful lor, Costel Simion i-a solicitat, în mod direct, agentului de poliţie să-i remită unele bunuri pentru a le da lui Ionuţ Damian, ”cu ocazia deplasării în localitatea Giurgiu”.

    ”Din datele existente la dosarul cauzei, a rezultat că inculpatul Simion Costel i-a solicitat inculpatului Cotoi Ovidiu Florinel să-i remită produse alimentare (peşte), pentru a le transmite, la rândul său mai departe, către şeful lor, aspect cu care agentul de poliţie a fost de acord. Totodată, în acelaşi scop, acesta din urmă i-a remis inculpatului Simion Costel, odată cu cei trei peşti, şi o sticlă de whisky 0,7 litri”, mai arată DNA, într-un comunicat de presă din 12 noiembrie.

    Pe de altă parte, Costel Simion i-a promis şi oferit lui Ionuţ Damian bunuri procurate personal pentru ca acesta din urmă să intervină la inspectorul şef în favoarea sa, în sensul de a rezolva avansarea unei rude a lui în cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Calafat şi ”posibil şi alte aspecte privind propria carieră”.

    Pe 12 noiembrie, anchetatorii DNA au găsit în maşina lui Simion bunuri alimentare şi băuturi care urmau să fie predate lui Damian, în zona Sectorului de Poliţie de Frontieră Vedea, conform unei înţelegerii verbale dintre ei.

    Cei trei poliţişti de frontieră au fost reţinuţi de DNA, pe 12 noiembrie, respectiv Ionuţ Damian, comisar şef de poliţie, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu, de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţă, Costel Simion, comisar şef de poliţie, adjunct al şefului Sectorului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Calafat, pentru instigare la abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită şi cumpărare de influenţă, şi Ovidiu Cotoi, agent de poliţie la Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, pentru dare de mită. Tribunalul Dolj a decis, pe 13 noiembrie, arestarea celor trei poliţişti pentru 30 de zile, decizie menţinută, pe 18 noiembrie, de Curtea de Apel Craiova, care le-a respins contestaţiile.

    15 fripturi, cu vin şi apă minerală, pentru o soluţie favorabilă

    Comisarul şef Mirel Mişu Mindinică, de la Secţia 11 Poliţie din Bucureşti, a fost reţinut de DNA, pe 12 noiembrie, după ce a fost prins luând mită 190 de lei de la un suspect de furt calificat, de la care anterior ceruse un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi, pentru a-i soluţiona favorabil dosarul.

    “Întrucât nu avea banii necesari cumpărării acelor produse, martorul denunţător i-a înmânat inculpatului suma de 200 lei, urmând ca peste câteva zile să-i mai remită 500 lei”, au scris procurorii DNA în documentul citat.

    Comisarul şef Mirel Mindinică a fost prins, pe 11 noiembrie, în timp ce primea 190 de lei de la persoana pe care trebuia să o cerceteze pentru furt calificat. Poliţistul a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti pentru luare de mită, decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, care, pe 19 noiembrie, i-a respins contestaţia.

    O carcasă de oaie pentru şeful Arestului de la IPJ Neamţ

    De asemenea, procurorii DNA au mai instrumentat în acest an alte dosare în care cei vizaţi de anchetă au cerut mită diverse bunuri sau sume de bani.

    Astfel, Ioan Catană, şeful Centrului de Arest Preventiv din IPJ Neamţ, la data faptelor, a ajunst în atenţia procurorilor anticorupţie, în luna martie, după ce ar fi luat mită, în două rânduri, 900 de euro, o carcasă de oaie şi produse alimentare de 300 de lei.

    În cursul lunii noiembrie 2014, susţin procurorii DNA, Ioan Catană ar fi pretins şi primit de la o femeie, cea care a şi făcut ulteriorul denunţul, suma de 500 de euro şi o carcasă de oaie pentru ca soţul acesteia, aflat în arest preventiv la Poliţia Neamţ, să beneficieze de un tratament preferenţial în cursul executării măsurii dispuse de către instanţă.

    În aceeaşi perioadă, Vasile Brînzei, şef de tură în cadrul Centrului de Arest Preventiv, ar fi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 400 de lei şi produse alimentare în valoare de 90 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să faciliteze comunicarea femeii cu soţul acesteia.

    “În zilele de 6, 18 şi 24 martie 2015, inculpatul Ioan Catană a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 400 de euro şi produse alimentare în valoare totală de 300 de lei pentru ca, atât în temeiul atribuţiilor sale de serviciu, cât şi prin încălcarea acestora, să îi asigure condiţii de deţinere mai favorabile soţului denunţătoarei şi să-i permită comunicarea de mesaje către alte persoane. În zilele de 12 şi 16 martie 2015, inculpatul Vasile Brînzei a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 150 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să-i faciliteze comunicarea cu soţul, arestat preventiv în cadrul Centrului, să-i transmită persoanei arestate alimente contrar normelor legale şi pentru a se interesa de declaraţiile date în faţa organelor judiciare de către o altă persoană”, susţineau anchetatorii DNA Bacău.

    Decan acuzat că a pirmit mită tavă din cupru, argintată, şi un ceainic

    Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, a fost trimisă în judecată, în iunie, de DNA Iaşi pentru că ar fi înscris ilegal la facultate un cetăţean marocan, primind în schimb o tavă din cupru, argintată, şi un ceainic. În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată prodecanul aceleiaşi facultăţi, Ionela Lăcrămioara Şerban, precum şi alte trei persoane – un medic ieşean şi doi cetăţeni străini.

    Doina Azoicăi şi Ionela Lăcrămioara Şerban sunt judecate pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Potrivit rechizitoriului întocmit de către procurori, pe 22 noiembrie 2014, decanul Facultăţii de Medicină Iaşi, Doina Azoicăi, a primit de la cetăţeanul marocan Haizoun El Houssine, ajutat de Agha Romeen, o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), pentru a accepta înscrierea la facultate, în mod nelegal, a fiului lui Haizoun El Houssine.

    În 20 noiembrie 2014, decanul Doina Azoicăi a aprobat înscrierea la studii a fiului lui Haizoun El Houssine, direct in anul II, deşi, pe baza documentelor depuse anterior şi conform scrisorii de acceptare emise de Ministerul Educaţiei si Cercetării Ştiinţifice, tânărul nu putea fi înscris la studii decât în anul I. Procurorii DNA susţin că bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi a fost prejudiciat cu suma de 5.000 euro, reprezentând taxa de şcolarizare pe care instituţia de învăţământ ar fi trebuit să o încaseze pentru anul I de studii.

    Totodată, medicul ieşean Ligia Nicoleta Buhuş, trimisă în judecată în acelaşi dosar pentru fals intelectual, este acuzat că a emis o adeverinţă din care rezultă că fiul lui Haizoun El Houssine se află în evidenţele cabinetului său medical şi că este sănătos, documentul fiind necesar pentru dosarul de înscriere la UMF Iaşi. Potrivit procurorilor, tânărul originar din Maroc nu se afla în momentul respectiv în România. Haizoun El Houssine şi Agha Romeen vor fi judecaţi sub control judiciar, cei doi fiind acuzaţi de dare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

    Procesul decanului UMF Iaşi se judecă la Tribunalul Iaşi, iar următorul termen este pe 7 decembrie.

    Luarea de mită este reglementată de articolul 289 din Codul Penal, care prevede la alineatul 1, că “Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.

    De asemenea, acelaşi articol prevede că valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

    Conform articolului 7 din Legea 78/200 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: “Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:a) exercită o funcţie de demnitate publică; b) este judecător sau procuror;c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime”.

  • Mită pentru poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA: Doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini

    Ultimul caz din Poliţie ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie este cel de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman.

    Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre, a fost arestat joi seară, de Curtea de Apel Bucureşti pentru trafic de influenţă (10 infracţiuni), luare de mită (patru infracţiuni), complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la infracţiunea de favorizarea făptuitorului (două infracţiuni).

     

    Pastramă şi ţuică, dar şi mămăligă şi mâncare pentru câini, primite mită la Teleorman

    Comisarul Dănuţ Dobre este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că primea mită pentru a facilita obţinerea de permise auto şi pentru a determina poliţişti să aplice sancţiuni mai blânde unor şoferi. În referatul cu propunere de arestare preventivă, procurorii precizează că pentru intervenţiile făcute şeful Poliţiei Rutiere Teleerman a primit mită pastramă de oaie, hrană pentru câini, doi pui şi o mămăligă, ţuică, dar şi bani.

    Conform anchetatorilor, pe 10 iulie, comisarul i-a cerut unui subordonat să-i aplice o sancţiune mai blândă unui şofer care a depăşit viteza legală. În schimb, persoana pentru care a intervenit Dănuţ Dobre s-a întâlnit cu acesta, în 8 septembrie, în zona Stadionului din Alexandria şi i-a dat mită aproximativ şapte kilograme de pastramă de oaie, “evaluată de mituitor la 140 de lei”.

    Pe 21 iulie 2015, comisarul Dobre i-a promis unui bărbat că îi va ajuta fiul să fie declarat „admis” la proba practică a examenului pentru obţinerea carnetului de conducere. În schimb, şeful Poliţiei Rutiere judeţene a primit diverse bunuri, printre care şi aproximativ 45 de kilograme hrană pentru câini.

    Anchetatorii mai spun că ofiţerul a primit de la Ilie Ivancea, la sediul Poliţiei Rutiere, doi pui şi o mămăligă, după ce ar fi intervenit pe lângă subalternii săi ca să nu-l sancţioneze contravenţional pe un şofer, prieten cu Ivancea.

    De asemenea, în luna iulie, Dănuţ Dobre a convins doi poliţişti de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, să intervină pentru ca un alt bărbat să fie admis la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoriile ”C” şi ”E”, mai arată sursele citate. În schimbul acestei intervenţii, în 31 iulie, bărbatul respectiv i-a dat lui Dobre, chiar în biroul său, bani şi doi litri de ţuică.

    În acelaşi dosar a fost arestat preventiv şi procurorul Ovidiu Toma, care este suspectat de favorizarea unor poliţişti de la IPJ Teleorman acuzaţi de agresarea unei persoane şi a unora acuzaţi de acte de corupţie.

     

    Peşte şi whisky – mită pentru Poliţia de Frontieră

    În atenţia procurorilor anticorupţie au ajuns şi trei poliţişti de frontieră, între care un şef din Poliţia de Frontieră Giurgiu şi adjunctul Poliţiei de Frontieră Calafat, primii doi fiind acuzaţi că au făcut ”o cercetare administrativă formală” în cazul celui de-al treilea, primind în schimb trei peşti şi o sticlă cu whisky.

    Procurorii arată că, în toamna acestui an, Costel Simion, în calitate de adjunct al şefului Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, i-a solicitat lui Ionuţ Damian, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din ITPF Giurgiu (şef ierarhic al celor doi), să efectueze o cercetare administrativă formală în cazul activităţii de serviciu a agentului de poliţie Ovidiu Cotoi, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Calafat (subaltern al lui Simion Costel).

    În urma efectuării “cercetării” respective, lui Ovidiu Florinel Cotoi i-a fost dată o sancţiune simbolică, ”deşi faptele de care se făcea vinovat acesta erau de o gravitate ridicată”.

    De asemenea, în 11 noiembrie, pentru a “recompensa” activitatea desfăşurată de şeful lor, Costel Simion i-a solicitat, în mod direct, agentului de poliţie să-i remită unele bunuri pentru a le da lui Ionuţ Damian, ”cu ocazia deplasării în localitatea Giurgiu”.

    ”Din datele existente la dosarul cauzei, a rezultat că inculpatul Simion Costel i-a solicitat inculpatului Cotoi Ovidiu Florinel să-i remită produse alimentare (peşte), pentru a le transmite, la rândul său mai departe, către şeful lor, aspect cu care agentul de poliţie a fost de acord. Totodată, în acelaşi scop, acesta din urmă i-a remis inculpatului Simion Costel, odată cu cei trei peşti, şi o sticlă de whisky 0,7 litri”, mai arată DNA, într-un comunicat de presă din 12 noiembrie.

    Pe de altă parte, Costel Simion i-a promis şi oferit lui Ionuţ Damian bunuri procurate personal pentru ca acesta din urmă să intervină la inspectorul şef în favoarea sa, în sensul de a rezolva avansarea unei rude a lui în cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Calafat şi ”posibil şi alte aspecte privind propria carieră”.

    Pe 12 noiembrie, anchetatorii DNA au găsit în maşina lui Simion bunuri alimentare şi băuturi care urmau să fie predate lui Damian, în zona Sectorului de Poliţie de Frontieră Vedea, conform unei înţelegerii verbale dintre ei.

    Cei trei poliţişti de frontieră au fost reţinuţi de DNA, pe 12 noiembrie, respectiv Ionuţ Damian, comisar şef de poliţie, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu, de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţă, Costel Simion, comisar şef de poliţie, adjunct al şefului Sectorului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Calafat, pentru instigare la abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită şi cumpărare de influenţă, şi Ovidiu Cotoi, agent de poliţie la Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, pentru dare de mită. Tribunalul Dolj a decis, pe 13 noiembrie, arestarea celor trei poliţişti pentru 30 de zile, decizie menţinută, pe 18 noiembrie, de Curtea de Apel Craiova, care le-a respins contestaţiile.

     

    15 fripturi, cu vin şi apă minerală, pentru o soluţie favorabilă

    Comisarul şef Mirel Mişu Mindinică, de la Secţia 11 Poliţie din Bucureşti, a fost reţinut de DNA, pe 12 noiembrie, după ce a fost prins luând mită 190 de lei de la un suspect de furt calificat, de la care anterior ceruse un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi, pentru a-i soluţiona favorabil dosarul.

    “Întrucât nu avea banii necesari cumpărării acelor produse, martorul denunţător i-a înmânat inculpatului suma de 200 lei, urmând ca peste câteva zile să-i mai remită 500 lei”, au scris procurorii DNA în documentul citat.

    Comisarul şef Mirel Mindinică a fost prins, pe 11 noiembrie, în timp ce primea 190 de lei de la persoana pe care trebuia să o cerceteze pentru furt calificat. Poliţistul a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti pentru luare de mită, decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, care, pe 19 noiembrie, i-a respins contestaţia.

     

    O carcasă de oaie pentru şeful Arestului de la IPJ Neamţ

    De asemenea, procurorii DNA au mai instrumentat în acest an alte dosare în care cei vizaţi de anchetă au cerut mită diverse bunuri sau sume de bani.

    Astfel, Ioan Catană, şeful Centrului de Arest Preventiv din IPJ Neamţ, la data faptelor, a ajunst în atenţia procurorilor anticorupţie, în luna martie, după ce ar fi luat mită, în două rânduri, 900 de euro, o carcasă de oaie şi produse alimentare de 300 de lei.

    În cursul lunii noiembrie 2014, susţin procurorii DNA, Ioan Catană ar fi pretins şi primit de la o femeie, cea care a şi făcut ulteriorul denunţul, suma de 500 de euro şi o carcasă de oaie pentru ca soţul acesteia, aflat în arest preventiv la Poliţia Neamţ, să beneficieze de un tratament preferenţial în cursul executării măsurii dispuse de către instanţă.

    În aceeaşi perioadă, Vasile Brînzei, şef de tură în cadrul Centrului de Arest Preventiv, ar fi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 400 de lei şi produse alimentare în valoare de 90 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să faciliteze comunicarea femeii cu soţul acesteia.

    “În zilele de 6, 18 şi 24 martie 2015, inculpatul Ioan Catană a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 400 de euro şi produse alimentare în valoare totală de 300 de lei pentru ca, atât în temeiul atribuţiilor sale de serviciu, cât şi prin încălcarea acestora, să îi asigure condiţii de deţinere mai favorabile soţului denunţătoarei şi să-i permită comunicarea de mesaje către alte persoane. În zilele de 12 şi 16 martie 2015, inculpatul Vasile Brînzei a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 150 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să-i faciliteze comunicarea cu soţul, arestat preventiv în cadrul Centrului, să-i transmită persoanei arestate alimente contrar normelor legale şi pentru a se interesa de declaraţiile date în faţa organelor judiciare de către o altă persoană”, susţineau anchetatorii DNA Bacău.

     

    Decan acuzat că a pirmit mită tavă din cupru, argintată, şi un ceainic

    Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, a fost trimisă în judecată, în iunie, de DNA Iaşi pentru că ar fi înscris ilegal la facultate un cetăţean marocan, primind în schimb o tavă din cupru, argintată, şi un ceainic. În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată prodecanul aceleiaşi facultăţi, Ionela Lăcrămioara Şerban, precum şi alte trei persoane – un medic ieşean şi doi cetăţeni străini.

    Doina Azoicăi şi Ionela Lăcrămioara Şerban sunt judecate pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Potrivit rechizitoriului întocmit de către procurori, pe 22 noiembrie 2014, decanul Facultăţii de Medicină Iaşi, Doina Azoicăi, a primit de la cetăţeanul marocan Haizoun El Houssine, ajutat de Agha Romeen, o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), pentru a accepta înscrierea la facultate, în mod nelegal, a fiului lui Haizoun El Houssine.

    În 20 noiembrie 2014, decanul Doina Azoicăi a aprobat înscrierea la studii a fiului lui Haizoun El Houssine, direct in anul II, deşi, pe baza documentelor depuse anterior şi conform scrisorii de acceptare emise de Ministerul Educaţiei si Cercetării Ştiinţifice, tânărul nu putea fi înscris la studii decât în anul I. Procurorii DNA susţin că bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi a fost prejudiciat cu suma de 5.000 euro, reprezentând taxa de şcolarizare pe care instituţia de învăţământ ar fi trebuit să o încaseze pentru anul I de studii.

    Totodată, medicul ieşean Ligia Nicoleta Buhuş, trimisă în judecată în acelaşi dosar pentru fals intelectual, este acuzat că a emis o adeverinţă din care rezultă că fiul lui Haizoun El Houssine se află în evidenţele cabinetului său medical şi că este sănătos, documentul fiind necesar pentru dosarul de înscriere la UMF Iaşi. Potrivit procurorilor, tânărul originar din Maroc nu se afla în momentul respectiv în România. Haizoun El Houssine şi Agha Romeen vor fi judecaţi sub control judiciar, cei doi fiind acuzaţi de dare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

    Procesul decanului UMF Iaşi se judecă la Tribunalul Iaşi, iar următorul termen este pe 7 decembrie.

    Luarea de mită este reglementată de articolul 289 din Codul Penal, care prevede la alineatul 1, că “Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.

    De asemenea, acelaşi articol prevede că valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

    Conform articolului 7 din Legea 78/200 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: “Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:a) exercită o funcţie de demnitate publică; b) este judecător sau procuror;c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime”.

  • Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman primea mită bani, alimente şi ţuică, acasă sau la birou – surse

    Potrivit unor surse judiciare, şeful Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului Poliţiei Judeţene (IPJ) Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre, este acuzat de mai multe fapte de trafic de influenţă şi luare de mită, iar procurorul Ovidiu Toma, de la Parchetul Tribunalului Teleorman, este acuzat de luare de mită.

    Sursele citate au precizat că la Serviciul Poliţiei Rutiere Teleorman şi la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, din cadrul Prefecturii Teleorman ”au fost identificaţi mai mulţi ofiţeri şi agenţi de poliţie care desfăşurau activităţi infracţionale în legătură cu obţinerea frauduloasă, în schimbul unor sume de bani, a permiselor de conducere, precum şi în legătură cu intervenţii exercitate la poliţişti de la Serviciul Poliţiei Rutiere (agenţi constatatori) privind aplicarea unor sancţiuni mai blânde persoanelor contraveniente, şoferilor, în schimbul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite”.

    În urma cercetărilor, anchetatorii au identificat mai multe situaţii în care şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, Dănuţ Dobre, şi-ar fi folosit influenţa asupra unor subalterni, dar şi asupra unor persoane cu care colabora, pentru a ajuta şoferi care încălcaseră Codul rutier sau persoane care doreau să fie sigure că obţin permisul de conducere în urma examenului auto.

    Conform surselor citate, în luna iulie, Dănuţ Dobre a intervenit pe lângă unul dintre subalternii săi pentru a-i da o sancţiune ”mai blândă (trei puncte penalizare)” unui şofer prins conducând în municipiul Alexandria cu o viteză ce depăşea viteza legală cu 20 de kilometri la oră. În schimbul acestei intervenţii, şoferul i-a dat şefului Poliţiei Rutiere Teleorman produse alimentare drept mită.

    În aceeaşi lună, comisarul Dănuţ Dobre a primit, în biroul său de la IPJ Teleorman, o sumă de bani, ”în schimbul «protecţiei» pe care se angajase să i-o asigure unei persoane în cazul comiterii unor abateri la regulile de circulaţie”, precizează sursele citate.

    Tot în iulie 2015, Dănuţ Dobre i-a promis unei persoane ”că-şi va trafica influenţa pe lângă agenţi şi ofiţeri de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, din cadrul Prefecturii Teleorman, pentru ca fiul acesteia să fie declarat «admis» la proba practică a examenului pentru obţinerea permisului de conducere, cu nerespectarea dispoziţiilor legale”, mai spun sursele judiciare.

    În schimbul acestei intervenţii, comisarul ar fi primit diverse bunuri, care i-au fost trimise acasă printr-un intermediar.

    De asemenea, în luna iulie, Dănuţ Dobre a convins doi poliţişti de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, să intervină pentru ca fiul unui apropiat de-al său să obţină permis de conducere categoria ”B”, iar un alt bărbat să fie admis la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoriile ”C” şi ”E”, mai arată sursele citate.

    În schimbul acestei intervenţii, bărbatul respectiv i-a dat şefului Seviciului Poliţiei Rutieră, chiar în biroul său, bani şi doi litri de ţuică.

    De asemenea, conform surselor citate, în perioada iunie – august, şeful Poliţiei Rutiere Teleorman a intervenit pe lângă procurorul Ovidiu Toma, pentru ca acesta să claseze un dosar.

    În schimbul soluţiei de clasare, comisarul de poliţie ”şi-a traficat influenţa asupra unui agent de la examinări auto pentru ca acesta din urmă să-l declare «admis» la proba practică pe nepotul procurorului, care a obţinut permisul de conducere categoria «B», în luna septembrie”, conform surselor citate.

    Procurorii DNA au făcut, miercuri dimineaţă, percheziţii în judeţul Teleorman, la Serviciul Poliţie Rutieră, Serviciul Permise Auto şi Înmatriculări şi la Parchetul Tribunalului Teleroman.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arăta, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, care ar fi fost comise în anul 2015.

    În acest caz sunt vizaţi Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre, subalterni ai acestuia şi procurorul Ovidiu Toma, de la Parchetul Tribunalului Teleorman.

    Miercuri seară, în urma audierilor de la sediul DNA, procurorii au dispus reţinerea acestuia, urmând ca joi să fie prezentat unei instanţe din Capitală, cu propunere de arestare preventivă.

    La ora transmiterii acestei ştiri, la DNA este audiat şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre.

  • Adjunctul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, comisarul Constantin Bolboşanu, urmărit penal pentru că a primit mită 110.000 euro, a fost reţinut

    Anchetatorii l-au reţinut pe Bolboşanu, după ce l-au audiat timp de aproximativ o oră şi jumătate. Comisarul a fost adus cu mandat la DNA, după ce procurorii au făcut percheziţii la domiciliul acestuia.

    Comisarul Constantin Bolboşanu va fi prezentat, marţi, instanţei, cu propunere de arestare preventivă.

    Procurorii DNA au dispus, luni, efectuarea urmăririi penale pentru Constantin Bolboşanu, la data faptelor şef serviciu în cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO) din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), în prezent director adjunct al aceleiaşi structuri, pentru luare de mită.

    Potrivit ordonanţei de efectuarea urmăririi penale, Constantin Bolboşanu, în calitate de şef serviciu DCCO, ar fi primit, în martie- septembrie 2007, echivalentul în lei a sumei de 110.000 de euro mită de la un om de afaceri pentru a-i asigura acestuia din urmă protecţie din partea organelor de cercetare penală, dar şi pentru a se dispune soluţii favorabile în dosarele penale în care era cercetat. Anchetatorii susţin că banii au fost daţi printr-un intermediar.

    “În aceeaşi perioadă, cu o parte din această sumă de bani, persoana intermediară a achitat mai multe lucrări de construcţii la un imobil ce aparţinea suspectului şi două excursii în Turcia, respectiv Spania, pentru ofiţer şi familia acestuia”, se arată în documentul citat.

    Conform anchetatorilor, protecţia promisă de comisarul-şef ar fi fost una reală, omul de afaceri respectiv nefiind „deranjat” de nici un organ cu atribuţii în domeniu, deşi desfăşura activităţi de comerţ cu legume-fructe, aşa-zisele controale efectuate fiind pur formale.

    Constantin Bolboşanu este director adjunct al DCCO din 27 octombrie 2009. În perioada 15 mai – 27 octombrie 2009 a fost şef serviciu al Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul IGPR, în martie- mai 2009 director al Direcţiei de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor a IGPR, iar în ianuarie-martie acelaşi an adjunct al inspectorului general al Poliţiei Române

    De asemenea, comisarul şef a fost, între 1 decembrie 2008 şi 9 ianuarie 2009, director al Direcţia de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor din cadrul IGPR, iar în august 2005 – 1 Decembrie 2008, şef Serviciu de Combatere a Spalarii Banilor şi a Infracţiunilor Conexe din Sfera Crimei Organizate în cadrul aceleiaşi direcţii.

    Conform CV-ului său, Constantin Bolboşanu a ocupat, în perioada în aprilie 2002- august 2005, funcţia de şef Serviciu de Combatere a Spălării Banilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor a IGPR, iar din 1993 până în 2002 a fost  ofiţer în cadrul acestei direcţii. 

  • RĂSTURNARE DE SITUAŢIE în cazul lui Sorin Oprescu: Ce reprezenta de fapt MITA de 25.000 de euro

    Sorin Oprescu a fost reţinut de procurorii DNA sâmbătă noapte, când s-au găsit asupra sa 5.000 de euro, dintr-o mită de 25.000 de euro potrivit procurorilor şi acuzaţiilor în urma cărora s-a emis mandat de arestare preventivă. Oprescu a susţinut că banii ar fi reprezentat un împrumut.

    RĂSTURNARE DE SITUAŢIE în cazul lui Sorin Oprescu: Ce reprezenta de fapt MITA de 25.000 de euro

     

  • Sorin Oprescu, REŢINUT DE DNA pentru luare de mită. DNA: Primarul a primit 25.000 de euro de la patru denunţători. În acest dosar au loc percheziţii la locuinţa lui Oprescu, la Primăria Capitalei şi în instituţii subordonate

    UPDATE – Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurori ai DNA – Secţia de Combatere a Corupţiei fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise în perioada 2013-2015.

    Astfel, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, duminică sunt efectuate percheziţii în 13 locuri din municipiul Bucureşti şi judeţele Bacău, Călăraşi şi Ilfov, din care trei sunt sediile unor instituţii publice, restul reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

    Conform unor surse judiciare, percheziţii au loc la Primăria Capitalei, Administraţia Cimitirelor şi la Centrul Cultural “Palatele Brâncoveneşti”.

    În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei. 

    Potrivit DNA, primarul ar fi primit 25.000 de euro sâmbătă de la şeful unei instituţii din primărie, care ar fi intermediat mita.

    “În  perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a înfiinţat în administraţia locală din Municipiului Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea Primarului trebuia să remită o parte din profitul brut realizat din execuţia acelor contracte, cu titlul de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului Primarului Municipiului Bucureşti”, se arată în ordonanţa de reţinere a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    Conform documentului citat, executantul păstra pentru sine între 30% şi 33% din profitul brut, iar diferenţa era remisă funcţionarilor din cadrul aparatului primarului Municipiului Bucureşti, cu titlul de mită. Un procent de 10% din valoarea contractului ar fi fost cerută pentru Sorin Oprescu.

    “Concret, membrii grupului, persoane cu funcţii de conducere din cadrul a două instituţii publice din subordinea Primarului Municipiului Bucureşti facilitau câştigarea contractului, vorbeau cu angajaţii din subordine să accepte documentaţia de atribuire, precum şi să aprobe şi dispună efectuarea plăţii facturilor emise de firmele respective, foarte repede faţă de momentul facturării, totodată solicitând sume de bani pentru persoane cu funcţii de conducere în aparatul Primarului Municipiului Bucureşti, precum şi pentru Primar”, mai arată anchetatorii.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, sâmbătă, în baza în baza unei înţelegeri prealabile cu şeful unei instituţii publice din subordinea Primăriei şi o persoană de încredere a primarului, Oprescu ar fi primit de la primul 25.000 euro din 60.000 euro pretinşi de cei doi de la patru denunţători pentru Oprescu.

    Primarul Capitalei va fi dus, duminică, la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.

    Sorin Oprescu, născut în 1951, este primar al Capitalei din iunie 2008. El a absolvit Facultatea de Medicină Generală Bucureşti, fiind medic specialist chirurg. Membru al PDSR şi apoi al PSD, el a fost, din iulie 2006, preşedintele PSD Bucureşti, funcţie din care a demisionat după câteva luni, după ce a pierdut în faţa lui Mircea Geoană competiţia pentru funcţia de preşedinte al partidului.

    În aprilie 2008 a demisionat din PSD pentru a candida ca independent pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, iar din iunie 2008 este primar general al Capitalei.

    În ultimul an, au intrat în vizorul DNA, consilierul personal al primarului, dar şi un director din Primăria Capitalei.

    În 26 iunie, consilierul personal al primarului Sorin Oprescu, Solomon Wigler, a fost trimis în judecată, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită 204.000 de euro pentru intervenţii în aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale necesare construirii a trei supermarketuri.

    Potrivit procurorilor, în perioada mai-iunie 2012 – mai 2015, Solomon Wigler, în calitate de consilier personal al primarului general al Capitalei, a pretins, în mai multe rânduri, 230.000 de euro şi a primit, în mai multe tranşe, 179.000 de euro de la un o persoană (martor denunţător în cauză), promiţând că va interveni la funcţionari din aparatul administrativ al edilului şi la consilieri din Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru iniţierea şi votarea unor proiecte de hotărâre care vizau aprobarea unor planuri urbanistice zonale (PUZ) necesare edificării a trei supermarketuri în Bucureşti şi acceptarea unei donaţii de către Primăria Capitalei.

    După primirea celor 179.000 de euro, în patru tranşe, respectiv înainte şi după votarea hotărârilor respective, Solomon Wigler a fost prins în flagrant, în 3 iunie, în timp ce primea alţi 25.000 de euro, din diferenţa de 51.000 de euro de la suma pretinsă.

    Pe 19 decembrie 2014, şeful Direcţiei generale de infrastructură şi servicii publice (DGISP) din Primăria Capitalei, Mădălin Dumitru, a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că administra firme şi că a primit bani şi bunuri pentru a acorda contracte ale municipalităţii.

    Printre altele, Dumitru este acuzat că, în perioada 2009 – 2014, în calitate de director general în cadrul DGISP, preşedinte al comisiilor de evaluare şi preşedinte al comisiei de recepţie a lucrărilor, a pretins şi primit, de la o societate comercială, foloase necuvenite de peste 9.200 de lei, constând în efectuarea unor lucrări de reparaţii/renovare/instalaţii, materialele necesare şi obiecte electrocasnice pentru a-şi exercita influenţa în vederea atribuirii, derularea în bune condiţii a contractelor şi pentru a aproba decontarea unor lucrări neefectuate.

    În aceeaşi calitate, Dumitru, prin recepţionarea unor lucrări neefectuate la obiectivul “Refacerea şi consolidarea structurii de rezistenţă a Pasajului denivelat suprateran Băneasa” a creat premisele decontării de lucrări neefectuate în sumă de 372.636 lei fără TVA.

    Solomon Wigler şi Mădălin Dumitru au fost suspendaţi din funcţie.

  • Fostul director adjunct al APIA, condamnat definitiv la şapte ani şi şase luni de închisoare

    Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul formulat de Aurel Pană împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti, din 30 decembrie 2014.

    Decizia dată, luni, de instanţă este definitivă.

    Fostul director general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Aurel Pană a fost condamnat, pe 30 decembrie 2014, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

    Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dedus din cei şapte ani şi şase luni perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu, de la 14 august 2013 la 17 mai 2014.

    Aurel Pană şi Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, acuzaţi de fapte de corupţie, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în 8 noiembrie 2013. Tribunalul Bucureşti a decis, însă, judecarea celor doi în dosare separate.

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a lui Aurel Pană, pentru săvârşirea infracţiunilor luare de mită şi trafic de influenţă, şi a lui Mugur George Voinea, director la SC Evalserv Standard SRL, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada mai – august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu Mugur Voinea, în baza unei înţelegeri prealabile, a pretins de la denunţător un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunţător, circa 5.200.000 lei (aprox. 1.200.000 de euro) şi externalizarea serviciilor de transport, în scopul de a-şi îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu în legătura cu procedura de achiziţie pentru ulei organizată de APIA.

    În schimb, inculpaţii urmau să-şi exercite influenţa asupra celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie astfel încât ofertele formulate de către societatea denunţătorului să fie declarate câştigătoare şi pentru a asigura societăţii susţinere în ceea ce priveşte derularea contractelor (plăţi în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate).

    Totodată, Pană a cerut, în 8 aprilie 2013, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale suma de 1.000.000 euro şi subcontractarea serviciilor de transport către o firmă indicată de acesta, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în sensul favorizării câştigării licitaţiei şi pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor comisiei de licitaţie.

    În aceeaşi perioadă, Mugur Voinea a obţinut foloase necuvenite constând într-un contract de lucrări prin care firma denunţătorului se obliga să plătească către SC Evalserv Standard SRL suma de 516.871,00 lei la care se adaugă TVA de 124.049,04 lei şi i-a înlesnit lui Aurel Pană semnarea unui contract de transport încheiat de către o societatea comercială cu societatea denunţătorului, mai arată sursa citată.

     

  • Şeful CJ Arad, prins în flagrant când a luat mită, dus la DNA Timişoara pentru audieri

    Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu (PNL), a fost ridicat, vineri, de la locuinţa sa din comuna Vladimirescu şi dus la sediul DNA – Serviciul Teritorial Timişoara, unde va fi audiat pentru luare de mită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Nicolae Ioţcu a ajuns la DNA Timişoara în jurul orei 17.30, iar la intrarea la audieri a refuzat să facă declaraţii. Ioţcu a fost însoţit de mai mulţi avocaţi, între care şi Gheorghiţă Mateuţ.

    Surse judiciare declarau, anterior, că Nicolae Ioţcu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie după ce a primit 10.000 de euro mită de la un om de afaceri. Flagrantul a fost organizat în faţa locuinţei lui Ioţcu din localitatea Vladimirescu.

    Potrivit surselor citate, banii i-ar fi fost daţi şefului CJ pentru un contract de lucrări la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad.

    Procurorii DNA Timişoara au făcut percheziţii, vineri, la biroul lui Ioţcu de la CJ Arad şi la locuinţa acestuia. Procurorii au beneficiat în acest caz de sprijinul SRI Arad.

    In foto: Nicolae Iotcu. Ciprian Hord / Mediafax Foto

    De asemenea, potrivit unor surse judiciare, Nicolae Ioţcu este acuzat de trafic de influenţă, întrucât şi-ar fi exercitat influenţa în cadrul procedurii organizate la Consiliul Judeţean (CJ) Arad pentru atribuirea unui contract privind dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă unei asocieri de două firme.

    “Şi-a exercitat influenţa în cadrul procedurii organizate la nivelul Consiliului Judeţean Arad pentru atribuirea, în anul 2014, a contractului de achiziţie publică privind «Furnizarea în leasing de echipamente medicale pentru dotarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad», pentru ca acest contract să fie câştigat de asocierea în participaţiune a două firme, ceea ce s-a şi întâmplat, deoarece caietul de sarcini a fost întocmit în favoarea acestora”, susţineau sursele citate.

    Valoarea contractului a fost estimată la peste 1.600.000 de euro.

    Sursele citate arătau că, în 22 iulie, Ioţcu a primit, printr-un intermediar, suma de 35.000 de lei, iar vineri a primit încă 10.000 de euro de la reprezentantul uneia dintre firmele care au câştigat procedura privind contractul de achiziţie de la SJU Arad.


    Foto: Liviu Adascalitei / Arhiva Mediafax Foto

    Conform surselor citate, şeful CJ Arad ar fi urmat să mai primească, în august, 20.000 de euro de la reprezentantul celeilalte firme.

    Tot vineri, senatorul PNL Cristian Bodea a declarat că preşedintele CJ Arad Nicolae Ioţcu va fi suspendat automat din PNL, potrivit statutului partidului.

    Nicolae Ioţcu este preşedinte al Consiliului Judeţean Arad din anul 2008. Anterior, în perioada 2004-2008, el a fost senator din partea PDL.

    Nicolae Ioţcu are, potrivit ultimei declaraţii de avere din luna aprilie, un teren agricol de 0,45 hectare, în comuna Săvârşin, dobândit în anul 1991, în baza Legii 18. De asemenea, el precizează că, împreună cu soţia sa, Rodica Floarea Ioţcu, are un teren intravilan de o mie de metri pătraţi în comuna Vladimirescu, achiziţionat în 2007.

    În declaraţia de avere, Ioţcu menţionează şi un teren intravilan în municipiul Arad, aferent unui apartament, care i-a fost donat lui Alexandru Ionuţ Ioţcu.

    Ioţcu mai are o casă de peste 366 de metri pătraţi în comuna Vladimirescu, construită în 2010, şi menţionează şi un apartament de 217 metri pătraţi donat lui Alexandru Ionuţ Ioţcu, în 2011.

    El nu are bunuri declarate, însă la categoria conturi şi depozite bancare, precizează un depozit de 66.160 dolari din anul 2010, la Piraeus Bank, încă unul de peste 51.000 de euro din acelaşi an, precum şi altul cu peste 12.000 euro, unde sunt trecuţi anii 2013 şi 2014.

    Ioţcu are şi trei fonduri de investiţii – unul de peste 55.000 de euro la SAI Erste Asset Management, din 2014, altul deschis de 135.126 lei la Raiffeisen Bank şi încă unul 65.677 euro, ambele din 2009.

    El mai arată că are nouă conturi curente, cea mai mare sumă depusă fiind 4.470 lei la Banca Transilvania, din 2012.

    De asemenea, şeful CJ Arad menţionează şi o asigurare de viaţă şi pensie privată la ING Asigurări de viaţă, din 2013, unde este precizat că prima lunară de asigurare este de 886 lei.

    Ioţcu a acordat un împrumut SC Transylvania Hotels, unde la părţi sociale este trecută ca titular Rodica Ioţcu, constând în număr de titluri – 22, valoarea fiind de 220 lei. Totodată, el a acordat împrumuturi în nume personal de 15.000 euro şi 14.335 euro.

    La debite şi ipoteci, şeful CJ Arad precizează un împrumut de 89.000 de euro, contractat în 2011 şi scadent în 2018, precum şi un împrumut de circa 45.000 de lei, contractat în 2012 şi scadent în 2016.

    În anul fiscal precedent, Ioţcu a obţinut un venit de 55.404 lei de la Consiliul Judeţean Arad, iar din dobânzi bancare a avut 751 de dolari şi 6.893 lei. În aceeaşi perioadă, soţia lui Ioţcu a avut un venit din salariu de peste 17.000 lei de la Transilvania Hotels, la care se adaugă aproape 4.800 euro şi 611 lei din dobânzi bancare.

    În declaraţia de interese din 10 martie, Ioţcu menţionează că este membru al AJVPS Arad, al Asociaţiei de Vânătoare Lazăr Hunting şi al Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Canalul Morilor.

    Totodată, el menţionează calitatea de membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare “Vasile Goldiş” din Arad.