BusinessMagazin

Tag: ministerul finantelor

  • Finanţe personale. Micii investitori au alocat 350 mil. lei în prima săptămână din oferta One şi alte 155 mil. lei la Fidelis

    350 milioane de lei au subscris micii invesittori în prima săptămână din oferta de vânzare de acţiuni a dezvolta­torului imobiliar One United Properties, aşadar aco­perind integral întreaga ofertă de circa 276 mil. lei, po­trivit calculelor realizate de ZF.

    Aceştia au alocat doar 40% din ofertă, adică o valoare de 110 mil. lei, ceea ce înseamnă că deja oferta este suprasubscrisă.

    Pe tranşa pro-rata, până vineri, 25 iunie 2021, erau subscrise circa 140 milioane de acţiuni, adică 297 mil. lei, ceea ce înseamnă o suprasubscriere de 5,2 ori în contextul în care pe tranşa pro-rata societatea împreună cu brokerul a scos la vânzare 26 milioane de acţiuni.

    Pe de altă parte, circa 155 mil. lei au subscris investi­to­rii persoane fizice în prima săptămână de vânzare a titlurilor de stat Fidelis – ediţia a patra, iunie 2021, cea pentru care Ministerul Finanţelor plăteşte dobânzi chiar şi de 3,25% pe an, potrivit datelor agregate de ZF.

  • Fitch a reconfirmat ratingul de ţară al României şi a menţinut perspectiva negativă

    Agenţia de rating Fitch a publicat vineri anunţul de reconfirmare a rating-ului aferent datoriei guvernamentale a României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi a perspectivei negative, a anunţat Ministerul Finanţelor.

    „Decizia de a reconfirma poziţia României în categoria ţărilor cu risc scăzut pentru investiţii (investment grade) este susţinută atât de nivelul moderat al datoriei publice, cât şi de evoluţia pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor şi a indicatorilor de guvernanţă şi dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare faţă de ţările comparabile”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

    Conform acestuia, în evaluarea realizată, Fitch menţionează atenuarea riscurilor pe termen scurt prin iniţiativele guvernului referitoare la salarizarea personalului din sectorul public şi la modificarea legii pensiilor şi „recunoaşte eforturile de consolidare fiscală şi planurile guvernului de implementare a reformelor”. „Totodată, apreciază că România se bucură de un management solid al datoriei publice”, au mai transmis reprezentanţii ministerului.

    Aceştia mai susţine că, în opinia agenţiei, economia României va înregistra o creştere medie de 5,8% în perioada 2021-2022, peste media ţărilor din aceeaşi categorie de risc, datorită impulsului puternic al investiţiilor şi a redresării treptate a exporturilor şi a consumului privat.

    „Principalii factori care ar putea conduce individual sau colectiv la îmbunătăţirea ratingului de ţară sunt stabilizarea ponderii datoriei publice în PIB pe termen mediu, ca urmare a implementării eficiente a unor reforme în domeniul cheltuielilor publice şi a unor planuri credibile de creştere a veniturilor, precum şi îmbunătăţirea susţinută a nivelului datoriei externe”, se mai arată în comunicat.

  • Ministerul Finanţelor, despre aplicarea sistemului TVA la încasare

    Ministerul Finanţelor a anunţat că, din 1 martie 2021, toate persoanele impozabile a căror cifră de afaceri în anul precedent, precum şi în anul în curs, nu a depăşit plafonul de 4.500.000 lei pot opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. 

    Potrivit Ministerului Finanţelor, prin Legea nr. 296/2020 au fost modificate prevederile Codului fiscal, intenţia fiind ca, începând cu 1 ianuarie 2021, persoanele impozabile a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent şi în anul în curs nu a depăşit plafonul de 4.500.000 lei să poată opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care şi-au exercitat opţiunea.

    „Cu toate acestea, nu a fost posibilă aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu 1 ianuarie 2021 în noile condiţii, întrucât în Codul fiscal există încă o serie de referiri la vechiul plafon de 2.250.000 lei, precum şi obligaţia de notificare pentru aplicarea sistemului în termenul de 25 ianuarie a fiecărui an. Pentru respectarea intenţiei de reglementare care a stat la baza Legii 296/2020, a fost necesară modificarea şi a altor prevederi din Codul fiscal, modificări care s-au realizat prin OUG nr. 13/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii contabilităţii nr. 82/1991”, au transmis reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

    Conform acestora, aplicarea sistemului TVA la încasare este disponibilă de la 1 martie 2021. Această opţiune poate fi exercitată oricând în cursul anului.

    Reprezentanţii Ministerului susţin că, tot prin OUG 13/2021 s-a instituit o regulă specială care a permis continuarea aplicării sistemului de către persoanele impozabile care ar fi trebuit să fie radiate începând cu data de 1 martie 2021 din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, în condiţiile în care acestea ar fi devenit eligibile pentru aplicarea sistemului, potrivit noilor reguli, începând cu aceeaşi dată.

  • Datoria publică creşte galopant, iar corecţia ar putea fi grea. În iunie 2020 a ajuns la 431 mld. lei

    Fostul ministrul al finanţelor Varujan Vosganian susţine că este obligatoriu ca Ministerul de Finanţe şi BNR să prezinte un raport detaliat asupra datoriei publice, a destinaţiei împrumuturilor noi, a costului îndatorării şi a perspectivelor. Chiar dacă cineva ar putea susţine că Vosganian este un om politic ce speculează electoral o situaţie complicată, un lucru nu poate fi ocolit în observaţiile lui: datoria publică creşte într-un ritm ameţitor.

    Poate fi ocolită o corecţie bru­tală a deficitelor, prin­tr-o temperare a cheltu­ielilor? „Guvernul Orban va înda­to­ra România, nu­mai într-un an, cu incredibila sumă de 140 mld. lei, ducând datoria publică to­tală la 500 mld. lei“, spune Varujan Vos­ga­nian. O esti­ma­re ceva mai mare decât cea „ofi­cială“, deocamdată, de 120 mld. lei.

    Vosganian a fost ministrul al finan­ţelor în vremea guvernului Tăriceanu.

    Acum grupul său parlamentar (ALDE) provenit printr-o fractură în interiorul falangei liberale este afiliat PSD, dar acesta este un detaliu de context.

    În ultimul an al guvernării lui Tăriceanu (2008), la o creştere economică record, de 9,3%, deficitul fiscal a fost de 5,4% din PIB. De ce? Datoria publică a crescut, prin urmare, dar acest lucru nu înseamnă că fostul ministru de finanţe nu este îndreptăţit să întrebe: ce faceţi azi cu datoria publică?

    „Am lăsat, la încheierea guvernării, în decembrie 2008, o datorie publică de numai 13,6% din PIB, echivalentul a 69 mld lei, cea mai mică datorie publică de când România a intrat pe pieţe internaţionale. În luna iunie 2020, datoria publică ajunsese la 430 mld. lei (40,2 % din PIB) şi, potrivit previziunilor Consiliului Fiscal, va ajunge până la sfârşitul anului la incredibila sumă de aproape 500 mld. lei (46% din PIB)“.

    Vosganian spune că Ministerul de Finanţe şi BNR trebuie să vină şi să explice câteva lucruri: care este situaţia de faţă a datoriei publice (dincolo de rapoartele publicate pe site-ul Finanţelor), care este perspectiva până la finele anului, ce bani merg spre acoperirea deficitului fiscal, ce bani merg spre rostogolirea datoriei, ce sumă întregeşte bufferul (acea rezervă secretă a Finanţelor). Şi, nu în ultimul rând, trebuie estimat care este costul îndatorării şi care sunt aşteptările pe pieţele financiare.

    Finanţelor poţi să le ceri rapoarte detaliate şi ministrul de resort este obligat să dea răspunsuri Parla­mentului, dar ce treabă are BNR cu povestea datoriei publice?

    „Regimul valutar este gestionat de BNR. Politica valutară influenţează, fireşte, cursul de schimb.“

    Or, cum datoria este şi în lei şi în valută, politica şi analiza Băncii Naţionale fac parte din acest angrenaj al deciziilor, de ceea ar fi util un raport detaliat al Ministerului de Finanţe şi al BNR, în privinţa datoriei publice, spune fostul ministru de finanţe.

    Fiecare criză a adus o puternică îndatorare a finanţelor publice şi a ţării. Vosganian spune că a lăsat ţara cu o datorie de sub 14% din PIB, la plecarea sa de la Finanţe, la finele lui 2008.

    Însă criza ce a venit a crescut datoria publică de la 12,3% din PIB (date Eurostat), în 2008, la 22%, un an mai târziu. Pentru că deficitele au fost uriaşe şi în 2008 (peste 5% din PIB) şi în 2009 (9% din PIB). Acum, deficitul va sări, probabil, de 9% din PIB, peste nivelul atins în criza anterioară. Şi va duce, automat, datoria publică spre un nivel la care administraţia ar trebuie să se îngrijoreze – spre 45% din PIB, în acest an. În plus, anii viitori nu vin cu veşti bune.

    Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, „baza“ deficitului fiscal va pleca, în 2021, de la 7,5% din PIB.

    Deficitele mari antrenează majorarea datoriei şi va deveni limpede, cât de curând, că va urma o corecţie macroeconomică de care nimeni nu vorbeşte însă astăzi.

    „Chiar dacă măsurile de tip one-off (plăţi unice, de tipul acoperirii de către stat a şomajului tehnic – n. red.) implementate de România pentru susţinerea economiei (în cuantum de cca. 1,5-2% din PIB, posibil mai înalte) vor fi expirat şi nu vor mai afecta execuţia bugetară, nivelul înalt al deficitului structural şi măsurile deja adoptate (cu alte cuvinte, majorarea pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii în cuantumul decis recent) fac ca punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul următor să fie de cel puţin 7,5% din PIB, chiar admiţând revenirea economiei previzionată de CNSP (Comisia de Prognoză) -creştere economică de 4,9% pentru anul 2021“, arată analiza Consiliului Fiscal.

  • Confuzia se accentuează. Ping-pong cu amânarea ratelor românilor între bănci şi Ministerul Finanţelor. Bancherii recomandă evitarea unor măsuri „universale“ de amânare a ratelor. Ministerul Finanţelor a readus ieri în discuţia guvernului ordonanţa aprobată joi

    ♦ Comunitatea bancară solicită echilibru şi raţiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar.

    Persoanele fizice şi companiile care au cre­dite la bănci şi se gândesc să-şi amâne ratele pen­tru că au dificultăţi din cauza crizei corona­vi­rus sunt tot mai confuze, în condiţiile în care ordo­nanţa de urgenţă aprobată săp­tă­mâ­na tre­cută de guvern a revenit ieri în discuţia gu­ver­nului, pentru corectarea unor erori, în timp ce bancherii au reacţionat ieri, cu întârziere, afirmând că nu susţin ordo­nan­ţa, care vine cu măsuri „universale“ de amânare a ratelor.

    Poiectul de ordonanţă privind amânarea ratelor, care a fost aprobat săptămâna trecută de guvern, a fost ulterior retras de la publicarea în Monitorul Oficial, fiind discutat din nou ieri în şedinţa de guvern.

    Ministrul finanţelor Florin Cîţu a anun­ţat că în şedinţa de guvern vor fi aduse îm­bu­nătăţiri la forma aprobată a ordonanţei. „Ordonanţa care amână plata ratelor româ­ni­lor până la 9 luni (!!!) nu este retrasă! Câteva ob­servaţii ale MFP care clarificau mai multe discuţii apărute în spaţiul public au fost omise din varianta trimisă spre pu­blicare. Astăzi (ieri – n.red.) în şedinţa de gu­vern de la ora 17:00 corectăm această eroa­re. Varianta cu toate observaţiile incluse se va publica după şedinţa de guvern“, a scris ministrul finanţelor pe pagina de Facebook.

    În aceste condiţii intră în prelungiri şi aprobarea normelor metodologice pentru ordonanţă, care ar putea să aducă mai multe clarificări, acestea urmând să fie aprobate de guvern cel mai probabil joi.

    Guvernul a decis ieri că termenul până la care poate fi cerută amânarea ratelor se măreşte la 45 de zile, de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, iar premierul Ludovic Orban a spus că modificările aduse ordonanţei prevăd ca în cazul creditelor ipotecare să nu se mai recurgă la capitalizare, potrivit Mediafax. Totodată, dacă cei care au res­tanţe la credite, au posibilitatea să le plă­tească până la momentul depunerii cererii.

    Pe de altă parte, în cele din urmă au reacţionat ieri, cu întârziere, şi asociaţiile bancherilor, avertizând că nu susţin o ordonanţă de urgenţă a guvernului pentru amânarea generalizată a plăţii ratelor, ci adoptarea unor soluţii individuale de către fiecare bancă, pentru clienţii afectaţi de pandemia de coronavirus care vor păsuire la plata ratelor, pentru a nu fi afectată lichiditatea sistemului bancar.

    „Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţii care reprezintă toate in­sti­tuţiile bancare active pe piaţa româneas­că, consideră că abordarea individuală a cazu­rilor clienţilor, persoane fizice şi juridice, afectaţi de pandemia de COVID-19 repre­zintă cea mai corectă şi eficientă abordare pentru soluţionarea reală a dificultăţilor financiare ale clienţilor, fără afectarea lichidităţii sistemului bancar“, au transmis ieri cele două asociaţii.

    Bancherii susţin că economia are nevoie de soluţii individualizate pentru clienţii băncilor şi recomandă evitarea de moratorii generalizate din partea autorităţilor, necalibrate corespunzător, ce aplică măsuri „universale“, de amânare a ratelor chiar şi până la 9 luni, care pot conduce la afectarea gravă a lichidităţii sistemului bancar şi care nu soluţionează pe fond diversitatea de situaţii cu care se confruntă clienţii.

    „Impunerea de soluţii generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populaţia, companiile şi în niciun caz revenirea economică viitoare. Comunitatea bancară solicită echilibru şi raţiune economică în deciziile de politici publice pentru utilizarea optimă a resurselor economice ale sistemului financiar, astfel încât să nu rămânem fără tracţiune în activitatea de creditare şi mai ales, să nu fie afectate lichiditatea şi capitalizarea băncilor, care vor fi principalele motoare de redresare economică în viitorul apropiat.“

    Amânarea ratelor nu înseamnă anularea ratelor, ci plata lor ulterioară, şi presupune costuri suplimentare, având în vedere că dobânzile amânate ar urma să se capitalizeze la soldul creditului, iar ratele dobânzilor ar putea să crească în perspectivă, după expirarea păsuirii.

    În proiectul de ordonanţă privind amânarea ratelor la credite se menţionează că dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată „se capitalizează la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare“. Capitalul astfel majorat se plăteşte eşalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

    În condiţiile în care s-ar capitaliza în soldul creditului, dobânzile acumulate pe perioada suspendării ratelor devin principal din acel moment şi apare efectul de „dobândă la dobândă“.

    Bancherii au venit până acum cu soluţii individuale şi au decis să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni.

    Recent, BNR a anunţat că a flexibilizat cadrul prudenţial pentru bănci şi instituţiile financiare nebancare astfel că amânarea la plată a ratelor, determinată de criza coronavirus, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării. Astfel, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nu vor fi considerate problematice/neperformante şi băncile nu trebuie să pună bani deoparte provizionându-le.

     

  • Duş rece de la Consiliul Fiscal privind bugetul pe 2020: Estimăm un deficit de 4,6-4,8% din PIB, cu 1% mai mare decât ţinta Ministerului Finanţelor

    Consiliul Fiscal avertizează în opinia privind legea bugetului de stat şi legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020 că deficitul bugetar va ajunge la 4,6-4,8%, cu cel puţin 1% mai mare decât ţinta Ministerului Finanţelor.

    “Această situaţie foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare”, transmit reprezentanţii Consiliului Fiscal.

    Consiliul are în vedere că ţinta de deficit bugetar oficială pentru 2020 este de 3,59% din PIB, în scădere cu 0,84% din PIB faţă de nivelul estimat pentru 2019. Reducerea deficitului se sprijină pe două elemente cu caracter temporar: rambursările în contul taxei auto efectuate în 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei, care nu se vor mai face şi în 2020, şi închirierea în 2020 a benzilor de frecvenţă 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se aşteaptă încasări bugetare de cca 2,5 mld. lei.

    Diminuarea deficitului bugetar se mai bazează pe micşorarea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal cu 0,17% din PIB, a cheltuielilor din bunuri şi servicii cu 0,21 puncte procentuale şi a cheltuielilor de capital cu 0,45 puncte procentuale.

    Consilul Fiscal mai apreciază că rezultatul execuţiei bugetare aferente 2019 va indica foarte probabil un deficit bugetar de 4%, ceea ce crează premise pentru declanşarea procedurii de deficit excesiv.

    “Depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum şi pe termen mediu în condiţiile date. Deşi proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum şi slăbiciuni suplimentare ale execuţiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobaţi prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

    În opinia transmisă astăzi, Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent.

    Astfel, majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent, iar impactul acestei măsuri precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 puncte procentuale din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB.

    “Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel şi de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.

    În acelaşi timp, Consiliul menţionează că necesitatea consolidării bugetare trebuie considerată şi în corelaţie cu perspectiva modificării rating-ului suveran, care este menţionată explicit drept element cheie în perspectiva evaluărilor viitoare ale agenţiilor de profil.

    “În acest context bugetar foarte dificil, iniţiative privind reduceri de taxe şi impozite, precum şi creşteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale mai însemnate”.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe pentru a acoperi necesarul de finanţare al bugetului de stat

    Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a împrumutat marţi 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, într-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa de 12 ani respectiv 30 de ani, cel mai probabil emisiunea de eurobonduri fiind necesară pentru acoperirea deficitului bugetar. Suma reprezintă jumătăte din cât intenţio­nea­ză Finanţele să împrumute în 2020 de pe pieţele externe.

    Astfel statul român, prin guvernul PNL, a avut ieri prima emisiune de eurobonduri din 2020, împrumutul de 3 miliarde de euro fiind egal cu cel din martie 2019, când România, sub un guvern PSD a avut prima ieşire pe 30 ani în monedă europeană pe pieţele externe.

    Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, adică de patru ori peste suma atrasă de statul român, ceea ce reprezintă un interes ridicat comparativ cu cel din anul precedent, când ordinele subscrise au fost de 7 mld. euro.

    „Există dorinţa de suprasubscriere, de obi­cei investitorii suprasubscriu. Iar dobânzi ca în Ro­mânia mai există doar în pieţe riscante pre­cum Venezuela. Dobânzile pe pieţele externe sunt decente“, spune economistul Dragoş Cabat.

    Pentru emisiunea de eurobonduri de ieri, sta­tul român va plăti dobânzi de 2,04% pe an pentru tranşa de 12 ani şi 3,4% pe an pentru cea pe 30 de ani, arată datele agregate de Ziarul Financiar din platforma Bloomberg, acolo unde au fost introduse ordinele aferente acestei emisiuni.

    Până la închiderea ediţiei ZF, valoarea fie­că­rui împrumut, pe fiecare tranşă în parte, încă nu fusese publicată. Spre comparaţie, în martie 2019 statul român s-a împrumutat pe 30 de ani la o dobândă de 4,65% pe an, 3,6% pentru 15 ani şi 2,1% pentru 7 ani, arată datele agregate de ZF. Doar că în ultima perioadă de timp, unele economii din Europa, precum Grecia, cea care în urmă cu câţiva ani trimitea unde de şoc pe fondul crizei datoriilor, se împrumută la dobânzi negative, adică investitorii plătesc pentru privilegiul de a o finanţa.

    „Probabil Finanţele îşi doresc să acopere cheltuielile pe o perioadă cât mai lungă de timp înainte ca piaţa să o ia în jos ca urmare a unei crize sau a unei recesiuni, caz în care dobânzile vor fi şi mai mari“, spune economistul Dragoş Cabat pentru ZF.

    Dobânda împrumutului cu scadenţa în 2050 este în scădere faţă de cea aferentă împrumutului pe aceeaşi maturitate accesat în martie 2019, diferenţa fiind explicată de abundenţa de lichiditate de pe pieţele externe şi de numărul scăzută de alternative de plasament. Emisiunea de marţi este administrată de către BNP Paribas, CitiGroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale şi UniCredit Bank.

  • Împrumuturile statului în euro au ajuns la 6,6 mld. euro în 2019. Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 5 mld. euro de pe pieţele externe în 2019, lanâsând în premieră euroobligaţiuni în euro pe 30 de ani. Iar împrumuturile statului de pe piaţa internă, în euro, s-au apropiat de 1,6 mld. euro

    Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 5 mld. euro de pe pieţele externe în 2019, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci peste1,59 mld. euro. România s-a împrumutat în 2019 pentru prima dată în euro pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani.

    Cel mai recent Ministerul Finanţelor a împrumutat prin euroobligaţiuni de pe pieţele externe 2 mld. euro la începutul lunii iulie.

    Concret, Ministerul Finanţelor a îm­prumutat în luna iulie 2 mld. euro la a doua ieşire pe pieţele financiare inter­na­ţionale din 2019, din care 1,4 mld. euro pe matu­ritatea de 12 de ani şi 600 mil. euro prin redes­chiderea eurobon­du­rilor pe 30 de ani lansate iniţial în luna martie.

    În cazul împrumutului de 1,4 mld. euro cu maturitatea de 12 ani, dobânda a fost de 2,124%, iar pentru euroobligaţiunile de 600 mil. euro dobânda a fost de 3,4%. Gradul de suprasubscriere a fost de circa 2,6 ori. În cadrul tranzacţiei au participat un număr de 360 investitori, remarcându-se prezenţa echilibrată a celor din Europa şi SUA, fiind mulţi investitori instituţionali.

    În luna martie, Ministerul Finan­ţelor îm­prumutase de pe pieţele externe o sumă re­cord de 3 mld. euro prin euroobli­gaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe 30 de ani (şi dobânda de 4,625%), 500 mil. euro pe 15 ani (cu dobânda de 3,5%) şi 1,15 mld. euro pe 7 ani (cu o dobândă de 2%). Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 2,5 ori. Un număr de 450 investitori au participat în tranzacţie, remarcându-se prezenţa substanţială a investitorilor din SUA, mare parte fiind investitori instituţionali.

    Tranzacţia a reprezentat o premieră şi, în acelaşi timp, o performanţă a Ministerului Finanţelor, în primul rând, prin lansarea celei mai lungi maturităţi pentru o emisiune de euroobligaţiuni pe piaţa euro, respectiv tranşa de 30 ani, dar şi în ceea ce priveşte obţinerea celor mai reduse prime de emisiune raportat la nivelul cotaţiilor din piaţa secundară, conform datelor Ministerului Finanţelor.

    Astfel, suma totală împrumutată de M­inisterul Finanţelor în 2019, prin euroobligaţiuni, a ajuns la un record de 5 mld. euro, fiind depăşit şi programul indicativ de împrumuturi aferent anului 2019 planificate a fi atrase de pe pieţele externe, estimat la circa 4,25 mld. euro.

    De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 1,59 mld. euro, pe lângă împrumuturile în lei.

    În luna decembrie, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă în euro 416,1 mil. euro, după ce în luna noiembrie a împrumutat 670,6 mil. euro, în luna mai a mai atras de pe pia­ţa internă 423,2 mil. euro, iar în ianuarie a îm­prumutat 83,5 mil. euro de la bănci.

    Titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă se adaugă la eurobon­durile plasate pe pieţele internaţionale.

    Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009.

    Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro lansate pe piaţa internă, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat tot în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, până acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Ministerul Finanţelor: Restructurarea datoriilor bugetare este în dezbatere publică

    Conform proiectului, consultat de MEDIAFAX, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul 2 scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel:

    1. măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii;

    2. anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă) dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele modifică Codul Fiscal şi Codul de procedură fiscală

    Instituţia precizează că a purtat un dialog permanent cu reprezentanţii mediului de afaceri şi au fost dezbătute şi agreate mai multe măsuri fiscale.

    “Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală sunt documente vii, care trebuie adaptate în conformitate cu observaţiile şi propunerilor celor care produc bani şi plusvaloare în România: mediul de afaceri. Nu am fost şi nu voi fi adeptul modificărilor pompieristice ale Codului Fiscal, dar voi susţine mereu îmbunătăţiri cerute imperios de cei care activează în economia reală. Dialogul cu mediul de afaceri pentru aceste modificări a început în urmă cu mai bine de un an, iar după sintetizarea propunerilor şi analizarea lor, au reieşit nişte modificări care sunt pozitive pentru economia românească. O ţară este atât de puternică pe cât de puternică îi este economia, iar o economie nu poate fi puternică decât dacă are un mediu de afaceri stimulat, competitiv şi angajat către producerea de plusvaloare. Mulţumesc tuturor celor care au participat la conversaţia pentru aceste modificări ale Codului Fiscal şi ale Codului de Procedură Fiscală şi-i asigur că voi rămâne în continuare partenerul şi aliatul lor”, a subliniat Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor publice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro