Tag: migrare

  • CRIZA IMIGRANŢILOR: Ungaria spune că a arestat mecanicul unui tren croat cu imigranţi, dezarmând poliţişti. Croaţia neagă

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a calificat drept un “incident serios” faptul că autorităţile din Croaţia au trimis aproximativ 1.000 de imigranţi cu trenul peste graniţă, în sudul Ungariei, relatează agenţia oficială MTI.

    Kovacs a adăugat, în cadrul unei conferinţe desfăşurate vineri seara la Beremend, că trenul, care era însoţit de 40 de poliţişti croaţi, a sosit fără o notificare prealabilă, generând suspiciuni privind încălcarea frontierelor şi alte infracţiuni. Mecanicul trenului a fost arestat, iar o investigaţie a fost demarată, a precizat el.

    Gyorgy Bakondi, consilierul premierului ungar pe probleme de securitate internă, a afirmat că poliţiştii croaţi care însoţeau trenul au fost dezarmaţi.

    Poliţia croată a anunţat însă, vineri seara, că nici unul dintre ofiţerii săi care scortau un tren cu imigranţi peste frontiera cu Ungaria nu a fost dezarmat sau arestat, relatează Reuters în pagina online.

    “Nu a fost nicio dezarmare sau arestare. Nu este adevărat. A existat un acord prealabil de escortare între poliţiştii celor două părţi”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliţiei croate, Jelena Bikici.

    Poliţia a precizat că 36 de poliţişti s-au întors în Croaţia în cursul serii.

    Zoltan Kovacs a spus însă că este o “minciună” afirmaţia potrivit căreia mulţimea de imigranţi ar fi avut permisiunea de a intra în Ungaria în baza unui acord bilateral, potrivit MTI.

    El a apreciat că este inacceptabil ca un stat membru al Uniunii Europene să nu respecte regulile europene şi chiar să promoveze migraţia ilegală.

    Imigranţii sunt transportaţi la centrele de recepţie care funcţionează ca puncte de înregistrare, precum cele de la Szentgotthard, Kormend şi Vamosszabadi, din vestul Ungariei, a precizat Kovacs.

    Ungaria va continua să-şi apere frontierele şi să construiască un gard de-a lungul unui segment de 41 de kilometri al frontierei cu Croaţia, a adăugat el.

    La rândul său, Gyorgy Bakondi a afirmat că deplasările imigranţilor în interiorul Croaţiei sunt orchestrate de o bandă de traficanţi de persoane, cu consimţământul politicienilor.

    El a precizat că, până în prezent, 4.400 de imigranţi au traversat graniţa croato-ungară şi alţi 1.000-1.200 sunt aşteptaţi să sosească.

    Bakondi a informat că 700 de soldaţi şi 800 de poliţişti vor fi mobilizaţi sâmbătă în zona în care frontiera este expusă cel mai mult valului de imigranţi.

  • Poliţia slovenă a folosit gaze lacrimogene împotriva imigranţilor, la graniţa cu Croaţia – VIDEO

    Tensiunile s-au înregistrat în satul croat Harmica, situat la graniţa cu Slovenia, unde numeroşi imigranţi au rămas blocaţi după ce au fost suspendate serviciile feroviare.

    Un grup de imigranţi a încercat să traverseze frontiera pe jos, moment în care poliţiştii sloveni au recurs la gaze lacrimogene.

    Bostjan Sefic, secretar de stat în Ministerul sloven de Interne, a acuzat Croaţia că încalcă regulile Uniunii Europene şi acordul Schengen prin decizia de a nu mai înregistra imigranţii.

    Ulterior, premierul sloven, Miro Cerar, a declarat că dacă presiunea devine prea mare, ar putea încerca să formeze coridoare care să permită libera trecere a imigranţilor.

    Mii de imigranţi au intrat din Serbia în Croaţia zilele trecute, după ce Ungaria şi-a închis frontiera cu statul sârb şi a blocat ruta refugiaţilor spre nordul Europei.

    Croaţia anunţase iniţial că imigranţii vor fi bineveniţi, dar vineri a afirmat că este supraaglomerată, după sosirea a 17.000 de persoane începând de miercuri. Autorităţile croate au închis atunci toate punctele de trecere a frontierei cu Serbia, cu excepţia celui de pe drumul principal dintre Belgrad şi Zagreb.

    Oficialii croaţi au început ulterior să trimită imigranţii spre nord fără a-i înregistra, înfuriind Slovenia şi Ungaria.

    Toate cele trei state sunt membre ale Uniunii Europene, dar numai Ungaria şi Slovenia fac parte din spaţiul Schengen, unde, odată ajunşi, imigranţii pot merge spre ţările mai prospere din nordul Europei, în special Germania.

  • Croaţia şi-a plasat armata în stare de alertă, pe fondul crizei refugiaţilor

    Numeroşi imigranţi s-au înghesuit joi să prindă locuri în cele câteva autobuze şi trenuri cu care urmau să fie transportaţi spre nord, zeci de oameni fiind răniţi.

    După ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Serbia, imigranţii au fost nevoiţi să se orienteze spre Croaţia pentru a-şi continua drumul spre ţările Europei occidentale. Până joi seara, 9.200 de persoane au intrat în ţară în 48 de ore, potrivit poliţiei croate.

    În aceste condiţii, liderii croaţi au anunţat că ţara lor este la capacitate plină. Ministrul croat de Interne, Ranko Ostojici, a declarat joi că ţara sa este “absolut plină” şi le-a transmis imigranţilor un mesaj: “Nu mai veniţi aici. Staţi în centrele de refugiaţi din Serbia şi Macedonia şi Grecia. Acesta nu este drumul către Europa. Autobuzele nu vă pot duce acolo. Este o minciună”.

    La rândul său, premierul croat Zoran Milanovici a declarat că ţara sa are “o capacitate limitată”.

    De asemenea, Slovenia a anunţat că imigranţii sosiţi din Croaţia vor fi trimişi înapoi în această ţară.

    Astfel, preşedintele croat, Kolinda Grabar Kitarovici, a cerut armatei să fie în stare de alertă şi să acţioneze dacă este nevoie să protejeze frontiera de imigranţi.

    Ministrul de Interne a sugerat chiar că Croaţia şi-ar putea închide frontierele dacă se va confrunta cu mii de imigranţi nou-sosiţi.

  • Croaţia şi-a plasat armata în stare de alertă, pe fondul crizei refugiaţilor

    Numeroşi imigranţi s-au înghesuit joi să prindă locuri în cele câteva autobuze şi trenuri cu care urmau să fie transportaţi spre nord, zeci de oameni fiind răniţi.

    După ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Serbia, imigranţii au fost nevoiţi să se orienteze spre Croaţia pentru a-şi continua drumul spre ţările Europei occidentale. Până joi seara, 9.200 de persoane au intrat în ţară în 48 de ore, potrivit poliţiei croate.

    În aceste condiţii, liderii croaţi au anunţat că ţara lor este la capacitate plină. Ministrul croat de Interne, Ranko Ostojici, a declarat joi că ţara sa este “absolut plină” şi le-a transmis imigranţilor un mesaj: “Nu mai veniţi aici. Staţi în centrele de refugiaţi din Serbia şi Macedonia şi Grecia. Acesta nu este drumul către Europa. Autobuzele nu vă pot duce acolo. Este o minciună”.

    La rândul său, premierul croat Zoran Milanovici a declarat că ţara sa are “o capacitate limitată”.

    De asemenea, Slovenia a anunţat că imigranţii sosiţi din Croaţia vor fi trimişi înapoi în această ţară.

    Astfel, preşedintele croat, Kolinda Grabar Kitarovici, a cerut armatei să fie în stare de alertă şi să acţioneze dacă este nevoie să protejeze frontiera de imigranţi.

    Ministrul de Interne a sugerat chiar că Croaţia şi-ar putea închide frontierele dacă se va confrunta cu mii de imigranţi nou-sosiţi.

  • Reuniune de urgenţă a miniştrilor europeni de Interne pe 22 septembrie, pe tema crizei imigranţilor

    Reuniunea a fost anunţată marţi, la o zi după ce miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Interne nu au reuşit să ajungă la un acord privind un sistem de repartizare a refugiaţilor pe baza cotelor obligatorii, care este susţinut de Franţa şi Germania, dar este respins de state est-europene, ca Ungaria, Polonia, Cehia şi România.

    Luxemburgul, care deţine preşedinţia semestrială a UE, a declarat după întâlnirea de luni că miniştrii de Interne ar urma să aprobe un plan în acest sens la următoarea lor reuniune, din 8 octombrie.

    Însă cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că este prea târziu pentru o situaţie de criză şi a subliniat că va cere un summit de urgenţă al liderilor UE săptămâna viitoare, dacă nu sunt luate măsuri rapid.

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat de asemenea că va convoca un summit al liderilor UE pentru discuţii de urgenţă, dacă miniştrii de Interne nu ajung la o soluţie.

    Comisarul european pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos, a declarat că au avut loc “dezbateri aprinse” la reuniunea Consiliului JAI de luni, la Bruxelles.

    Cotele obligatorii pot fi adoptate prin majoritate calificată, nu prin unanimitate, conform regulilor UE, dar acest lucru ar dovedi o lipsă de unitate pe care UE a încercat să o evite.

    Vicepreşedintele CE Frans Timmermans a apreciat că numerele de imigranţi acceptate în prezent de statele membre sunt “mult prea mici” şi a avertizat cu privire la riscurile tot mai mari pentru refugiaţi odată cu apropierea iernii.

    Miniştrii de Interne ai UE au reuşit să adopte luni doar un program privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia.

     

  • Ungaria şi-a sigilat graniţa cu Serbia, odată cu înăsprirea legislaţiei împotriva imigraţiei ilegale

    Ultimul obstacol tehnic în calea imigranţilor, un vagon de tren dotat cu sârmă ghimpată pentru a bloca frontiera, a fost amplasat la Roszke, pe linia de cale ferată Szeged-Subotiţa, luni seara.

    Locul în care linia de cale ferată Szeged-Subotiţa se intersectează cu graniţa şi cu gardul construit de autorităţile ungare la frontiera cu Serbia era zona cea mai vizată de imigranţii clandestini care vin din Serbia. Mii de imigranţi intrau în fiecare zi în ţară prin această breşă, dar de acum înainte aceştia vor fi trimişi înapoi în Serbia.

    Aproximativ 500 de imigranţi aşteptau luni seara la vechiul punct rutier de trecere a frontierei de la Roszke, iar autorităţile ungare permiteau accesul în ţară numai în grupuri de 5-10 persoane, pe jos, a relatat corespondentul MTI, precizând că situaţia era calmă. Imigranţii sunt informaţi cu privire la situaţie prin intermediul translatorilor poliţiei. Mai multe autocare aşteptau pentru a-i transporta pe imigranţi la graniţa cu Austria.

    Ungaria şi-a înăsprit legislaţia împotriva migraţiei ilegale, astfel că de la miezul nopţii de luni spre marţi, traversarea ilegală a frontierelor ţării este considerată infracţiune şi se pedepseşte cu trei ani de închisoare şi expulzarea din ţară.

    Traficanţii de persoane riscă pedepse cu închisoarea mai dure decât înainte. De exemplu, cei care organizează astfel de operaţiuni riscă între zece şi 20 de ani de detenţie.

    Începând de marţi, Guvernul poate decreta stare de criză din cauza imigraţiei în masă, pentru o perioadă de până la şase luni.

    Parlamentul va dezbate în curând un proiect care oferă armatei prerogative speciale în vederea protejării frontierei alături de poliţie şi biroul pentru imigraţie, după decretarea stării de criză din cauza imigraţiei. Parlamentul urmează să voteze legislaţia în ultima săptămână din septembrie.

     

  • Austria ar putea introduce controale temporare la frontiere, pe fondul crizei imigraţiei

    “În cadrul Schengen, controalele temporare la frontiere sunt permise şi vom efectua aceste controale temporare la frontieră”, a declarat Mikl-Leitner pentru presă, la Bruxelles. “Vom proceda ca Germania”, a adăugat ea.

    “Pentru început, este vorba de zilele următoare. Lăsăm deschisă lista punctelor de frontieră la care vom efectua (controale). Dar cu siguranţă vom începe cât de curând posibil la frontiera austro-ungară”, a precizat ministrul.

    O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat că instituţia nu a fost anunţată oficial de decizia Austriei, aşa cum prevăd regulile UE. Viena a început procesul de notificare a Comisiei, a precizat Mikl-Leitner.

    Anterior, cancelarul Austriei, Werner Faymann, a anunţat că vor fi trimişi soldaţi la graniţa cu Ungaria pentru a controla situaţia, în condiţiile în care poliţia se aşteaptă la sosirea unui număr mare de refugiaţi din ţara vecină.

    Punctul de trecere a frontierei austro-ungare de la Nickelsdorf, pe autostrada A4, a fost închis temporar, iar autorităţile apreciază că există riscul unei situaţii de urgenţă.

    Peste 16.000 de imigranţi au traversat frontiera începând de sâmbătă după-amiază. Un purtător de cuvânt al poliţiei, Gerald Koller, a declarat că aproximativ 10.000 de refugiaţi ar putea sosi luni la Heiligenkreuz, în landul Burgenland, iar autorităţile locale nu au resursele necesare pentru a face faţă unui număr atât de mare de oameni. Poliţia a instalat bariere metalice pentru a opri refugiaţii, care sosesc cu autocarele în fiecare oră.

    Potrivit unor informaţii neconfirmate, Ungaria ar urma să închidă centrul de refugiaţi de la Roszke, unde circa 80.000 de persoane se află în prezent. Centrul este la 386 de kilometri de Austria şi există temeri că refugiaţii ar putea pleca pe jos spre teritoriul austriac.

    În plus, Ministerul german de Interne a dispus duminică introducerea de controale temporare la frontiera cu Austria, conform reglementărilor Schengen pentru cazuri de urgenţă, după măsuri similare adoptate la graniţa austriaco-ungară.

  • Zoltan Kovacs: Criza imigranţilor “ameninţă libertatea” cetăţenilor UE

    Kovacs a declarat, luni, la postul public de radio din Ungaria că reintroducerea controalelor la frontiere este o măsură necesară pentru a diferenţia refugiaţii de imigranţii economici.

    Ca reacţie la criticile adresate poliţiei ungare referitoare la modalităţile de abordare a crizei imigranţilor, Kovacs a condamnat reacţiile poliţiei, denunţând eforturile lor ca fiind “inacceptabile şi neadecvate”, dar a insistat asupra faptului că poliţia ungară a dus “o luptă eroică” în ultimele nouă luni.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar a precizat că este evident că sistemul Schengen nu poate fi protejat din interior şi că statele de la periferia acestei zone “au nevoie de tot ajutorul pe care îl pot primi” pentru a proteja frontierele spaţiului respectiv.

    El a subliniat că întărirea frontierelor este “forma potrivită de solidaritate” şi nu propunerea “inutilă şi nerealizabilă” a Comisiei Europene privitoare la sistemul de repartizare a refugiaţilor în baza unor cote prestabilite.

    Kovacs a mai spus că este greu de prevăzut ce se va întâmpla după ce controalele stricte de la frontieră vor fi introduse, adăugând că vor urma, cu siguranţă, “presiuni” şi “tensiuni”, dar că această criză poate fi gestionată doar prin “reintroducerea ordinii”.

    Vineri, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat că, începând din 15 septembrie, autorităţile ungare nu vor mai tolera trecerea ilegală a frontierelor.

    Potrivit lui Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, tot în data de 15 septembrie construcţia gardului metalic la frontiera Ungariei cu Serbia va fi finalizată.

     

  • Ungaria a primit 1.000 de familii creştine din Irak şi Egipt, dezvăluie un ministru

    Aceste familii au primit cetăţenia ungară şi au opţiunea să se întoarcă în ţările lor oricând doresc, a declarat miercuri pentru MTI Zoltan Balog, ministrul ungar pentru Resurse Umane.

    Budapesta este dispusă să repete acest gest, dar numai în acest mod “sigur”, şi anume “în secret”, a subliniat el.

    Poziţia antimigrare a Ungariei a fost criticată adesea, iar în pofida faptului că autorităţile ungare se declară dispuse să primească refugiaţi, ele au acceptat doar aproximativ 300 de oameni anul acesta.

    Coaliţia Democratică (opoziţie) a denunţat miercuri ca “inacceptabil” faptul ca Ungaria să discrimneze refugiaţii pe bază de origine etnică sau religie.

     

  • ANALIZĂ: Principalele cinci ţări de origine a migranţilor din Grecia şi Italia

    Ţările de origine ale migranţilor care au sosit în GRECIA (via Turcia, aproape exclusiv cu bărci, pe şase insule elene de lângă coastele Turciei):

    – Siria: 88.204

    – Afganistan: 32.414

    – Albania: 9.713

    – Pakistan: 9.445

    – Irak: 5.421

    Ţările de origine ale migranţilor care au sosit în ITALIA (mulţi traversând Mediterana din Libia, o ţară instabilă şi neguvernată în ultimii ani):

    – Eritreea: 25.657

    – Nigeria: 11.899

    – Somalia: 7.538

    – Sudan: 5.658

    – Siria: 5.495