BusinessMagazin

Tag: meta

  • Meta lansează senzorul tactil Digit 360 care promite să revoluţioneze lumea AI

    Noile dispozitive, printre care şi senzorul tactil Digit 360, nu sunt destinate consumatorilor de rând, ci oamenilor de ştiinţă interesaţi de aprofundarea înţelegerii lumii fizice de către AI.

    Digit 360, succesorul senzorului Digit de la Meta, este un senzor tactil performant, conceput pentru a reda semnale tactile complexe şi este echipat cu un cip AI şi aproximativ 18 funcţii de percepţie, care îi permit să detecteze modificări subtile în mediul înconjurător.

    Într-o postare pe blog, Meta a explicat că sistemul optic a fost optimizat pentru percepţia tactilă, având un câmp vizual larg pentru captarea deformărilor omnidirecţionale de pe suprafaţa vârfului degetului.

    Digit 360 poate simţi vibraţii, temperatura şi chiar detecta mirosuri. Senzorul va fi disponibil începând de anul viitor.

    Meta colaborează, de asemenea, cu Wonik Robotics la o nouă generaţie a mâinii robotice Allegro, care va încorpora senzorii Digit 360. Noua Allegro Hand va dispune de plăci de control specializate care vor integra datele tactile şi le vor transmite către un computer central.

  • Meta colaborează cu o companie de la Hollywood pentru a testa un model de AI care generează filme

    Meta, compania-mamă a Facebook, a declarat joi că a făcut echipă cu Blumhouse Productions, compania hollywoodiană din spatele unor filme de groază populare precum „The Purge” şi „Get Out”, pentru a testa noul său model video de inteligenţă artificială generativă numit Movie Gen, relatează Reuters.

    Anunţul vine după ce, la începutul lunii octombrie, Meta a prezentat Movie Gen, despre care a afirmat că poate crea clipuri video şi audio realiste ca răspuns la solicitările utilizatorului. Meta a susţinut că instrumentul ar putea rivaliza cu ofertele celor mai importante companii de generare de conţinut media, cum ar fi OpenAI şi ElevenLabs.

    Într-o postare pe blogul oficial, compania de social media a declarat că Blumhouse i-a selectat pe regizorii Aneesh Chaganty, The Spurlock Sisters şi Casey Affleck pentru a testa Movie Gen şi a utiliza clipuri generate de instrument în scurtmetrajele lor.

    Filmul lui Chaganty va apărea pe site-ul Movie Gen al Meta, în timp ce filmele lui Affleck şi The Spurlock Sisters vor fi lansate ulterior, a declarat Meta. Directorul executiv al Blumhouse, Jason Blum, a afirmat că artiştii rămân elementul vital al industriei, dar tehnologia inovatoare îi poate ajuta în povestea lor.

    „Am salutat şansa unora dintre ei de a testa această tehnologie de ultimă oră şi de a-şi da cu părerea despre avantajele şi dezavantajele sale, fiind încă în curs de dezvoltare”, a declarat Blum. „Acestea vor fi instrumente puternice pentru regizori şi este important să implicăm industria creativă în dezvoltarea lor pentru a ne asigura că sunt cele mai potrivite pentru munca lor.”

    Prin acest parteneriat, Meta semnalează modul în care îşi propune să colaboreze cu industriile creative, ai căror membri au reacţionat în mare parte negativ la apariţia tehnologiilor AI generative, din cauza preocupărilor legate de drepturile de autor şi consimţământ.

  • Meta elimină conturi false din Republica Moldova înainte de alegerile prezidenţiale

    Conturile Meta false au postat critici la adresa preşedintelui Maia Sandu, a politicienilor proeuropeni şi a legăturilor strânse dintre Moldova şi România şi au susţinut partidele pro-ruse din Moldova, a declarat compania.

    Meta a declarat că a eliminat şapte conturi de Facebook, 23 de pagini, un grup şi 20 de conturi de pe Instagram pentru încălcarea politicii sale privind conturile false.

    În Chişinău, autorităţile au anunţat că au blocat 15 canale ale aplicaţiei de mesagerie Telegram pentru că încălcau legile privind finanţarea partidelor politice.

    Poliţia moldovenească a declarat joi că a percheziţionat locuinţele liderilor legaţi de omul de afaceri Ilan Şor, ca parte a unei anchete penale privind fraudarea alegerilor. Poliţia a spus că zeci de mii de alegători au fost plătiţi prin intermediul conturilor dintr-o bancă rusească pentru a vota „nu” în cadrul unui referendum privind aderarea la UE organizat în paralel cu alegerile prezidenţiale.

    Preşedinta proeuropeană Maia Sandu îşi doreşte un al doilea mandat în alegeri şi a numit referendumul privind aderarea la blocul celor 27 de membri drept piatra de temelie a politicilor sale.

  • Meta, amendată cu 91 milioane de euro pentru stocarea incorectă a parolelor utilizatorilor

    Comisia pentru Protecţia Datelor din Irlanda (DPC) a dat amendat Meta cu 91 de milioane de euro în urma unei breşe de securitate din 2019, care a vizat stocarea parolelor utilizatorilor în format text simplu, scrie publicaţia de tehnologie Engadged.

    Ancheta DPC a arătat că Meta a încălcat Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR) prin neinformarea în timp util a comisiei şi prin lipsa măsurilor tehnice adecvate de protecţie a parolelor utilizatorilor.

    Breşa a fost observată iniţial în ianuarie 2019, moment în care Meta a anunţat că a descoperit parole stocate în text simplu pe serverele proprii. Ulterior, compania a confirmat că milioane de parole de pe Instagram au fost afectate.

    Conform unui angajat al Meta, până la 600 de milioane de parole au fost stocate incorect, unele încă din 2012. Accesul la aceste date era posibil pentru aproximativ 20.000 de angajaţi Facebook, deşi DPC a precizat că parolele nu au fost expuse către terţi.

    DPC a constatat că Meta nu a respectat obligaţiile de securitate impuse de GDPR şi a emis, pe lângă amendă, un avertisment oficial companiei lui Mark Zuckerberg.

  • Meta ar putea primi o amendă uriaşă din partea UE. Acuzaţiile care i se aduc

    Meta se confruntă din nou cu riscul unei amenzi substanţiale din partea Comisiei Europene, care pregăteşte concluziile privind legătura dintre serviciul Marketplace şi platforma Facebook, conform unui raport al Financial Times, citat de Engadged.

    Ancheta iniţiată din 2019 investighează dacă Meta a folosit Facebook pentru a submina concurenţa pe piaţa de anunţuri online.

    Dacă va fi găsită vinovată, Meta ar putea fi obligată să plătească până la 10% din venitul său global anual, ceea ce ar putea ajunge la 13,5 miliarde de dolari, având în vedere că veniturile globale au atins 135 de miliarde de dolari anul trecut. Totuşi, amenda ar putea fi mai mică, iar Meta va face, aproape sigur, apel.

    Margrethe Vestager, fostă comisară pentru concurenţă, a spus că Meta ar fi impus condiţii comerciale nedrepte şi ar fi utilizat datele concurenţilor, ceea ce ar putea fi ilegal conform legislaţiei europene.

    Investigaţia se desfăşoară într-un moment de tranziţie pentru Comisia Europeană, când Teresa Ribera o înlocuieşte pe Vestager, aflată la conducerea politicilor de concurenţă timp de un deceniu.

  • Meta interzice accesul presei de stat ruse în aplicaţiile Facebook, Instagram, WhatsApp şi Threads

    Meta a anunţat luni seara că a interzis presa de stat rusă pe toate aplicaţiile sale, invocând activităţi de „interferenţă străină”, scrie AFP.

    Decizia vine după ce autorităţile americane au acuzat RT, dar şi pe angajaţii săi că au folosit entităţi fictive pentru a direcţiona 10 milioane de dolari către campanii de influenţă ascunse pe reţele de socializare precum TikTok, Instagram, X şi YouTube, conform unui rechizitoriu recent desecretizat.

    „După o analiză atentă, am extins măsurile împotriva presei de stat ruse”, a declarat Meta pentru AFP. Companii precum Rossiya Segodnya, RT şi alte entităţi afiliate sunt acum interzise la nivel global pe platformele Meta, Facebook, Instagram, WhatsApp şi Threads.

    RT a fost forţată să îşi înceteze activitatea în Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană şi SUA după sancţiunile impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

    Potrivit procurorilor americani, RT ar fi creat o „reţea de proiecte ascunse” menite să influenţeze opinia publică din Occident.

  • Google şi Meta au încheiat o înţelegere secretă privind publicitatea pentru a viza adolescenţii

    Google şi Meta au încheiat o înţelegere secretă pentru a direcţiona reclamele aplicaţiei Instagram către adolescenţi pe YouTube, eludând propriile reguli ale companiei de căutare privind modul în care minorii sunt trataţi online, informează Financial Times.

    Conform unor documente consultate de Financial Times şi de persoane familiarizate cu această problemă, Google a lucrat la un proiect de marketing pentru Meta care a fost conceput pentru a viza utilizatorii YouTube cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani cu reclame care promovau aplicaţia foto şi video a rivalului.

    Campania Instagram a vizat în mod deliberat un grup de utilizatori etichetaţi ca “necunoscuţi” în sistemul său publicitar, despre care Google ştia că este orientat către persoanele sub 18 ani, au declarat aceste persoane. Între timp, documentele consultate de FT sugerează că au fost luate măsuri pentru a se asigura că adevărata intenţie a campaniei a fost deghizată.

    Proiectul nu a respectat regulile Google care interzic personalizarea şi direcţionarea anunţurilor către persoanele sub 18 ani, inclusiv difuzarea de anunţuri pe baza datelor demografice. De asemenea, Google are politici împotriva eludării propriilor orientări sau a “direcţionării proxy”.

    Campania Meta pe YouTube de atragere a utilizatorilor mai tineri către Instagram era deja în curs de dezvoltare atunci când Mark Zuckerberg a avut o apariţie dramatică în faţa Congresului SUA în ianuarie, când fondatorul Facebook a cerut iertare familiilor copiilor care au fost victime ale exploatării şi abuzurilor sexuale pe platformele sale.

    Cei doi giganţi tech, cu sediul în Silicon Valley, care sunt în mod normal concurenţi acerbi fiind cele mai mari două platforme de publicitate online din lume, au demarat acest efort la sfârşitul anului trecut, în timp ce Google încerca să îşi majoreze veniturile din publicitate şi Meta se străduia să păstreze atenţia utilizatorilor tineri în faţa unor rivali în creştere rapidă, precum TikTok. Săptămâna trecută, Zuckerberg a declarat investitorilor că un efort recent de a atrage mai mulţi tineri între 18 şi 29 de ani a dat roade.

  • Meta va plăti 1,4 mld. dolari pentru a soluţiona procesul privind datele de recunoaştere facială

    Meta Platforms a acceptat să plătească 1,4 miliarde de dolari statului Texas pentru a soluţiona procesul statului care acuză compania mamă Facebook de utilizarea ilegală a tehnologiei de recunoaştere facială pentru a colecta date biometrice a milioane de texani fără consimţământul acestora.

    Termenii înţelegerii, dezvăluiţi marţi, marchează cel mai mare acord încheiat vreodată de un singur stat, potrivit avocaţilor din Texas, a căror echipă de avocaţi a inclus firma Keller Postman.

    Procesul, intentat în 2022, a fost primul caz major intentat în temeiul legii din 2009 privind confidenţialitatea biometrică din Texas, potrivit firmelor de avocatură care monitorizează litigiile. O prevedere a legii prevede daune de până la 25.000 de dolari pentru fiecare încălcare, scrie Reuters.

    Texasul a acuzat Facebook că a capturat informaţii biometrice „de miliarde de ori” din fotografii şi videoclipuri pe care utilizatorii le-au încărcat pe platforma de socializare ca parte a unei funcţii gratuite, întrerupte, denumită „Tag Suggestions”.

    Un purtător de cuvânt al Meta a declarat că societatea este încântată de rezolvarea problemei şi aşteaptă cu nerăbdare să „exploreze oportunităţi viitoare de a ne aprofunda investiţiile în Texas, inclusiv posibila dezvoltare a centrelor de date”.

    Meta a continuat să nege orice infracţiune.

    Într-o declaraţie, procurorul general al Texasului, Ken Paxton, a afirmat că soluţia marchează „angajamentul statului de a ţine piept celor mai mari companii de tehnologie din lume şi de a le trage la răspundere pentru încălcarea legii şi a drepturilor la viaţă privată ale texanilor”.

    Texas şi Meta au declarat că au ajuns la un acord în luna mai, cu câteva săptămâni înainte de începerea unui proces în instanţa naţională.

    Meta a acceptat separat să plătească 650 de milioane de dolari în 2020 pentru a soluţiona o acţiune colectivă privind confidenţialitatea datelor biometrice care a fost iniţiată în temeiul unei legi din Illinois privind confidenţialitatea, considerată una dintre cele mai stricte din ţară. De asemenea, compania a negat comiterea de infracţiuni.

    Alphabet Google se luptă separat cu un proces intentat de Texas care acuză compania de încălcarea legii biometrice a statului.

  • Meta adaugă o valoare bursieră de peste 214 miliarde de dolari

    Meta adaugă o valoare bursieră de peste 214 miliarde de dolari, pe măsură ce reducerile de personal şi dividendele dau roade. Acţiunile sunt pe cale să înregistreze al treilea cel mai mare salt procentual de la debutul său pe Wall Street din 2012.

    Cu câteva zile înainte de cea de-a 20-a aniversare a Facebook, Meta a autorizat o răscumpărare suplimentară de acţiuni în valoare de 50 de miliarde de dolari şi a declarat că dividendul său trimestrial va fi de 50 de cenţi pe acţiune, relatează Reuters.

    Acţiunile Meta au urcat cu până la 23%.

    Planul de dividende înseamnă o plată substanţială pentru directorul general Mark Zuckerberg, care deţine aproximativ 350 de milioane de acţiuni Meta clasa A şi clasa B.

    Cofondatorul Facebook ar putea primi aproximativ 175 de milioane de dolari în fiecare trimestru.

    Compania a marcat vânzări puternice de reclame şi o revenire a creşterii numărului de utilizatori în timpul rezultatelor sale din trimestrul al patrulea, în urma cărora veniturile sale au crescut cu 25%. Prognoza sa pentru veniturile din trimestrul curent a depăşit, de asemenea, estimările analiştilor.

    Cea mai mare companie de social media din lume a cheltuit miliarde de dolari în ultimul deceniu pentru produsele de inteligenţă artificială generativă pe care le adaugă la Facebook, Instagram şi WhatsApp, precum şi la dispozitive hardware, cum ar fi ochelarii săi inteligenţi Ray-Ban.

    Acţiunile Meta s-au tranzacţionat recent la un preţ de 21 de ori mai mare decât câştigurile preconizate.

  • Celebrul miliardar Mark Zuckerberg vinde acţiuni Meta pentru prima data în ultimii doi ani, după ce gigantul social media a înregistrat o creştere de 172% în 2023

    Mark Zuckerberg vinde acţiuni Meta Platforms Inc. pentru prima dată în ultimii doi ani, după ce gigantul social media şi-a revenit în urma dificultăţilor îndurate în 2022, raportează Bloomberg.

    Trustul cofondatorului Meta, alături de entităţile sale pentru donaţii caritabile şi politice au descărcat aproximativ 682.000 de acţiuni în valoare de aproape 185 de milioane de dolari în noiembrie prin planuri de tranzacţionare, ultima astfel de descărcare fiind dezvăluită miercuri, potrivit datelor compilate de Bloomberg din documentele de reglementare. 

    Meta a crescut cu 172% în acest an, depăşind toate companiile tehnologice americane majore, cu excepţia Nvidia Corp. Acţiunile Meta se apropie acum de maximele record înregistrate în 2021, când Zuckerberg şi fundaţia caritabilă Chan Zuckerberg Initiative au vândut peste 1 miliard de dolari din acţiunile companiei cu sediul în Menlo Park, California. Miliardarul de 39 de ani deţine aproximativ 13% din Meta, procent care ilustrează aproape toată averea sa de 117,7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Zuckerberg şi soţia sa, Priscilla Chan, în vârstă de 38 de ani, s-au angajat să aloce 99% din averea lor unor cauze caritabile, cum ar fi promovarea egalităţii şi vindecarea bolilor. Mai mult de jumătate din vânzările recente de acţiuni Meta au provenit din acţiunile controlate de fundaţia care le poartă numele.

    Cea mai mică parte a vânzării – aproximativ 19 milioane de dolari – a mers către braţul de advocacy al Chan Zuckerberg Initiative. Organizaţia a finanţat eforturile de mobilizare a alegătorilor, alături de procesul de promovare a reformei imigraţiei.

    La începutul acestui an,Chan Zuckerberg Initiative a promis 250 de milioane de dolari pentru a înfiinţa un centru de cercetare biomedicală în Chicago. Anterior, fundaţia a sprijinit eforturile de a rezolva problema lipsei de locuinţe din zona Golfului San Francisco şi a făcut investiţii timpurii pentru a pregăti dezvoltatori de software în Africa.

    Înfiinţată în 2015, fundaţia cu sediul în Palo Alto, California, are active nete de aproximativ 6,3 miliarde de dolari şi este condusă atât de Zuckerberg, cât şi de soţia sa, Chan, potrivit ultimelor declaraţii. Acţiunile Meta au crescut cu peste 200% de când aceştia s-au angajat, în urmă cu opt ani, să doneze cea mai mare parte a averii lor în scopuri caritabile.